BETON AUTOCOMPACTANT DE ÎNALT REZISTEN

1. Introducere Betonul autocompactant (BAC) a fost produs pentru prima dat în Japonia, beneficiind de rezultatele înregistrate în domeniul betonului de înalt rezisten (BIR). Dac BAC înt rit are propriet i similare cu cele ale BIR, calitatea superioar a elementelor de construc ii realizate din BAC se datoreaz propriet ilor deosebite ale betonului în stare proasp t : - lucrabilitate, - capacitate de umplere i trecere, - rezisten la segregare.

Principalele obiective (ale cercet rii): * proiectarea compozi iilor BAC, * determinarea caracteristicilor în stare proasp t i înt rit , * stabilirea tehnologiei optime de realizare a BAC, vizând ordinea de introducere în amestec a componen ilor, * identificarea rela iei dintre tehnologia de laborator i cea de fabric , precum i * studiul comport rii la diferite tipuri de solicit ri a elementelor de suprafa realizate la scar natural din BAC, comparativ cu elemente similare, realizate din beton obi nuit, vibrat.

capacitatea de trecere i rezisten a la segregare. consisten a.s curg sub greutatea proprie. performan ele. .s umple complet cofrajul. Caracteristicile BAC în stare proasp t sunt: capacitatea de tasare-r spândire. . produc ia i conformitatea sunt date de ³Ghidul european pentru BAC´ (2005) i sunt considerate complet ri la prevederile SR EN 206-1:2006.s r mân omogen. f r a necesita nici un fel de opera ii de compactare. Preciz rile legate de modul de specificare a BAC. inclusiv în cazul elementelor puternic armate i .BAC are proprietatea: .

. din studiu. Proiectarea compozi iilor Materialele.2.aditiv superplastifiant policarboxilic reduc tor de ap .agregat de râu de balastiera Luna 0-3 mm. .ciment Portland CEM I 52. pentru realizarea BAC de înalt rezisten sunt: .filer de calcar de Ale d. . Materiale utilizate. tip VâscoCrete 20 HE. 7-16 mm. 3-7 mm.5 R i .

.10. privind propor iile materialelor componente (The European Guidelines for Self Compacting Concrete. respectiv în volum 270 ± 360 l/mc.La proiectarea compozi iei BAC se respect urm toarele cerin e. -con inutul de nisip (48 ± 55)% din masa total a agregatului.210 l/mc. -con inutul în volum de agregat 3±7 i 7±16 în mas 750 ± 1000 kg/mc. -raportul ap /parte fin în volum în intervalul 0. -con inutul în volum de past (parte fin i ap ) 300±380 l/m3. -con inutul de ap 150 .85 ± 1. 2005): -con inutul în mas de parte fin 380±600 kg/mc.

de râu 3-7 (kg/mc) 248 240 Ag.Con inutul de aditiv s-a stabilit din condi ia ca propriet ile în stare proasp t ale BAC s poat fi men inute timp de minim 15 minute. de râu 7-16 (kg/mc) 586 556 Superplastifiant 5.65 VâscoCrete 20HE (l/mc) Ap (l/mc) 184 186 . Valoarea proiectat pentru con inutul de aer din beton a fost între (2-3)% din volumul de beton. Tab.75 7.1 Compozi ii definitive pentru BAC de înalt rezisten Clasa de rezisten C55/67 C60/75 Ciment (kg/mc) 460 510 Filer de calcar (kg/mc) 81 89 Nisip 0-3 (kg/mc ) 810 810 Ag.

.i p stra omogenitatea în stare proasp t . sub propria greutate. 4 sunt prezentate aspecte din timpul determin rilor caracteristicilor în stare proasp t : .3. . de exemplu printre barele de arm tur . 2.Încerc ri pe BAC de înalt rezisten 3.Capacitatea de trecere . .Capacitatea de curgere Vâscozitatea este rezisten a la curgere a amestecului de BAC. 3. .1 Incerc ri pe beton autocompactant de înalt rezisten în stare proasp t În foto 1.aptitudinea BAC de a curge i de a umple toate spa iile din cofraj.aptitudinea amestecului de BAC de a curge prin spa ii înguste. f r s apar segreg ri sau bloc ri.Rezisten a la segregare aptitudinea amestecului de BAC de a. odat ce curgerea a început.Capacitatea de tasare-r spândire .

Fotografia 1. Metoda tas rii cu con Fotografia 2. Determinarea capacit ii de tasare-r spânidre. Metoda cu pâlnia V . Determinarea capacit ii de curgere.

Metoda cu cutie L Fotografia 4. Determinarea rezisten ei la segregare.Fotografia 3. Determinarea capacit ii de trecere. Metoda cu sita GTM .

2.90 16 720 0. Caracteristicile BAC de înalt rezisten stare proasp t Clasa de rezisten în C55/67 C60/75 Tasare Cutia L Pâlnia V Sita GTM (mm) (s) (%) 670 0.85 17 2.Rezultatele privind caracteristicile de lucrabilitate ale betoanelor autocompactante de înalt rezisten studiate sunt prezentate în tabelul 2. Tab.0 .

pe cuburi cu latura de 150 mm.2 Rezultate pe beton autocompactant în stare înt rit Evolu ia rezisten ei la compresiune a betonului autocompactant de înalt rezisten .7 81. 3.8 72. determinat la 2 zile (la pretensionare). Tab. este prezentat în tabelul 3.1 60.2 . 5 zile (la livrare) i respectiv 28 zile.8 la compresiune(N/mm2) 5 zile 28 zile 58.3. Rezisten a la compresiune a betonului autocompactant Clasa de rezisten C55/67 C60/75 Rezisten a 2 zile 50.6 54.

coduri / normative etc.4. cum ar fi priza fals . existând doar unele observa ii pe durata fabric rii acestui beton. clien i. La producerea BAC trebuie cunoscute varia iile admisibile privind caracteristicile cimentului. Influen a acestei varia ii asupra BAC nu este înc st pânit . priza rapid . . aditivilor Astfel propriet ile cimentului pot varia la aprovizionarea centralei de beton pe durata unei luni / an. adaosurilor. Controlul materialelor componente ale BAC la centrala de beton Proiectarea amestecului de BAC se face luând în considerare toate propriet ile esen iale ale constituen ilor precum i specifica iile date de furnizori. agregatelor fine/grosiere.

8%). pentru fiecare arj de BAC.(1995).5%). . simulându-se modificarea umidit ii agregatelor de la -1. f r a necesita schimbarea re etei pot fi cuprinse uzual între (0.1.2 ± 0.0% la +1. Lucrabilitatea i stabilitatea betonului au fost determinate cu pâlnia V i conul de tasare (s-a remarcat fenomenul de segregare la con inutul de ap sporit cu 1. 0. Cantitatea de ap a fost variat . La produc ia zilnic varia iile admisibile de umiditate. Este necesar întocmirea unei documenta ii complete asupra umidit ii Ag (în principal asupra p r ilor fine) zilnic.4.5)% (max.5%. Umiditatea agregatelor Din multitudinea de studii efectuate pe aceast tematic se men ioneaz studiul lui Ushijima i col.

. de cele mai multe ori betonul ob inut nu poate fi utilizat. amestecul produs la scar larg va trebui verificat în condi iile existente la centrala de beton prin pretestare. O unic determinare a umidit ii nu satisface cerin ele de calitate ale BAC deoarece în decursul aceleia i zile pot ap rea modific ri ale umidit ii agregatelor cauzate îndeosebi de pozi ia acestora în bunc rul de depozitare (de la mai umede în partea lui inferioar la mai uscate în partea superioar ). Dac umiditatea nu este satisf cut în cadrul produc iei. Chiar dac amestecul este realizat cu succes în laborator conform re etei stabilite.O aten ie special trebuie acordat controlului primelor livr ri ale zilei.

Cercet rile în acest domeniu efectuate în mai multe ri au condus la secven e de amestecare specifice ob inerii BAC.2. duratele de amestecare fiind mai scurte în cazul utiliz rii centralelor de beton decât în cazul ob inerii BAC în laborator.4. în figura 1 sunt prezentate rezultatele studiilor lui Petersson (1998).5 ± 3 ori. chiar de 1. Astfel. . Ordinea de introducere a materialelor componente ale BAC i durata de amestecare În general se consider c toate materialele componente ar putea fi introduse simultan în malaxor i c durata de amestecare a BAC este mai mare decât cea pentru betonul obi nuit.

A2 ± C ± ciment ap A. A1. A2 ± ap F F ± fileri Sp ± superplastifiant Agf ± Ag fine Agg ± Ag grosiere Av ± agent de vâscozitate Aa ± agent antrenor aer Fig.F A+Sp Agf A+Sp Agg Aa C.1 Exemple de secven e de amestecare efectuate pe scar larg (Petersson 1998) .Agf Agg C A+Sp AgfAgg C A+Sp Agg Agf C. A1.Av ±t fs ip lg ea rfr S p sc u a tz ie n A g e r o v a n d v â ± d C ± ciment A.

capacitatea de 0. amestecul optim ob inându-se pentru secven a de amestecare prezentat în figura 2. .La prepararea BAC în cadrul SC ASA CONS SRL Turda s-a folosit: centrala de beton ELBA 1 ± EMS 500D cu amestecare for at .5 mc i productivitatea maxim 38 mc/h.

½ A + aditivi 1 min 2 min 3 min 4 min Agf + Agg F C ½A C ± ciment A ± apa Agf ± agregate fine Agg ± agregate grosiere F ± fileri Fig.2 Ordinea de introducere i durata de amestecare a constituen ilor BAC .

cu conul de tasare.rezisten a la segregare. . produc torul de BAC este obligat s fac încerc ri preliminare pentru a verifica dac re eta betonului stabilit în laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin specifica iile pentru BAC.3.rezisten a la compresiune. cu sita GTM. Încerc rile preliminare se repet pân la ob inerea rezultatelor pentru: a) betonul prosp t: .capacitatea de tasare-r spândire. . .capacitatea de trecere. Încerc ri preliminare la centrala de beton Înainte de începerea lucr rilor. b) betonul înt rit: . cu cutia L. .vâscozitatea / curgerea. cu pâlnia V. .densitatea aparent .4.

durata maxim de transport de la sta ia de beton la locul de punere în oper s-a stabilit de 15 minute. deci timpul de transport trebuie limitat. Transportul i punerea în oper a BAC în fabrica de prefabricate Efectul transportului se verific pentru fiecare amestec.5. cu maximum 3 transbord ri (hmax / transbordare = 30 cm). având în compozi ie aditivul superplastifiant VâscoCrete 20 HE. S-a constatat c influen a temperaturii mediului înconjur tor i a BAC pe durata transportului este aceea i ca i în cazul betonului obi nuit. astfel ca lucrabilitatea s se p streze în conformitate cu cerin ele din proiectare. . În cazul BAC experimentat.

.procentul de umplere transportor . . .în l imea de turnare .temperatura BAC .viteza de turnare în cofraj . b) turnare BAC: . . .Fi ele care se întocmesc pentru fiecare arj de BAC trebuie s consemneze pentru: a) transport BAC: .durata de transport.durata de turnare . .distan a de transport . . .tipul cofrajului.tipul transportorului / capacitate .

La data încerc rii. i respectiv înc rcarea ultim atins . Principalii parametri studia i în cadrul programului experimental au fost: evolu ia fisur rii. Standul de încercare cu schema de echipare a predalelor precomprimate este prezentat în figura 4. au fost realizate dou predale prefabricate precomprimate la scar natural (PP-BAC-1 i PP-BAC-2). evolu ia s ge ii maxime în func ie de înc rcare. echivalente cu sarcina uniform distribuit .3 N/mm2. . rezisten a la compresiune a BAC din predale a fost de 65. Experiment ri pe elemente prefabricate la scar natural realizate din BAC de înalt rezisten Pentru a verifica tehnologia de realizare a BAC. din BAC de înalt rezisten clasa C55/67 (figura 3). Predalele au fost înc rcate cu sarcini concentrate.6.

Fig.3 Dimensiuni i detalii de armare predale precomprimate .

4 Stand de încercare i schema de echipare .Fig.

Comportarea celor dou predale precomprimate a fost foarte asem n toare.87 kN/mp pentru elementul PP-BAC-1.dou cicluri pân la înc rcarea de fisurare. a a cum rezult din varia ia s ge ii maxime în func ie de înc rcare. ambele valori fiind mai mari decât înc rcarea de fisurare calculat .056 kN/m2 .1. respectiv sub înc rcarea p=4.un ciclu pân la înc rcarea de calcul. Rezultate experimentale Au fost efectuate: .6. determinat prin calcul. .31 kN/m2 pentru elementul PPBAC-2. prezentat în figura 5. i . Primele fisuri au ap rut sub înc rcarea p=3. i anume 3.

deschiderea maxim a fisurilor a fost 0. respectiv 0. La sarcina de calcul p=8.05 mm la predala PP-BAC-1.37 kN/mp. . deschiderea maxim a fisurilor a fost 0.La sarcina de exploatare calculat p=5. La aceea i înc rcare. respectiv 110mm la predala PP-BAC-2. La aceea i înc rcare. respectiv 75.10 mm la predala PP-BAC-2.8 mm la predala PP-BAC-1.066 kN/mp.02 mm la predala PP-BAC-2. respectiv 0.12 mm la predala PP-BAC-1. s geata maxim a fost 112.2 mm la predala PP-BAC-2.5mm la predala PP-BAC-1. s geata maxim a fost 50.

mm 300 250 200 150 100 PP-BAC-1 50 0 2 5 8 11 14 PP-BAC-2 FORTA.SAGEATA MAXIMA.5 . kN/m2 Fig.

30 mm la predala PP-BAC-2. . La aceea i înc rcare.2 mm la predala PP-BAC-2 .La sarcina de rupere calculat p=11.1 mm la predala PP-BAC-1 respectiv 201. deschiderea maxim a fisurilor a fost de 0.50 mm la predala PP-BAC-1. f r s cedeze sub înc rcarea determinat prin calcul pentru rupere. În concluzie. conform modelului real. ceea ce se justific prin faptul c aceste elemente de plan eu nu au fost încercate cu suprabetonare.5 kN/mp. s geata maxim a fost 207. respectiv 0. predalele din BAC de înalt rezisten au fisurat la o înc rcare mai mare decât cea ob inut prin calcul i au prezentat capacitate de rezisten mare. Cedarea s-a produs la starea limit de deforma ie.

cu monitorizarea permanent a con inutului de umiditate a agregatelor utilizate la prepararea BAC.Rezultatele experimentale sugereaz poten ialul pentru aplicarea BAC de înalt rezisten în industria de elemente prefabricate în construc ii.utilizarea unei dot ri corespunz toare a centralei de beton. . . cu condi ia ca produc torul de elemente prefabricate s în eleag complexitatea condi iilor pe care producerea de BAC le reclam . cum ar fi: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful