You are on page 1of 35

Cursul nr.

8
Grupa Rickettsia, Chlamydia, Anaplasma
Prof. dr. Gh. R puntean Disciplina de Microbiologie

1

Caractere generale
‡ Microorganismele din aceast grup sunt considerate la ora actual ca bacterii, în baza urm toarelor criterii: con in ambii acizi nucleici, au echipament enzimatic propriu, au acelea i componente structurale ca i bacteriile, se multiplic prin diviziune direct sau cu anumite particularit i. ‡ Sunt parazi i intracelular obligatoriu, datorit incapacit ii de a- i acoperi necesit ile energetice prin mijloace enzimatice proprii. ‡ Unele au putut fi cultivate pe medii inerte bogate în substan e nutritive organice.
2

Familia Ricketssiaceae
‡ Primul reprezentant al familiei a fost descris de cercet torul american H. T. Ricketts (1910) i definit ca agent etiologic al unei boli la om, transmisibil prin c pu e, denumit febra p tat a mun ilor stânco i. ‡ În 1915 S. Prowazek izoleaz i descrie un al doilea reprezentant al grupului, care produce la om tifosul exantematic, transmis prin p duchi. ‡ În ciclul biologic al rickettsiilor intervin vertebrate i artropode care joac rol i/sau de rezervoare. ‡ În cadrul familiei Rickettsiaceae se descriu 3 genuri cu importan pentru patologia veterinar : Rickettsia, Coxiella i Rochalimaea.
3

înconjura i de un glicocalix sau slime. Giemsa.Ecologie. necapsulate. Castaneda.3±0.8±2 Qm. ‡ Ele au un grad de acidorezisten . cu excep ia globulelor ro ii. dar nu se coloreaz prin aceast metod . cu dimensiuni cuprinse între 0. în organele c rora se g sesc tot intracelular i numai în rare cazuri extracelular. nesporulate. 4 . morfologie ‡ Membrii familiei sunt parazi i în celulele diferitelor esuturi. ‡ Sunt germeni Gram negativi. motiv pentru care se folosesc metode speciale de colorare. Majoritatea se transmit prin artropode. ‡ Rickettsiile sunt bacterii mici. ‡ Sunt germeni imobili.5/0. etc. Machiavello. de form cocoid sau bacilar . deoarece prind slab coloran ii anilinici (se coloreaz slab în roz palid). imobile. cum sunt: Stamp.

‡ Se multiplic în citoplasma sau uneori în nucleul celulelor unor vertebrate i în anumite artropode. în vârst de 6-9 zile. prezentând un num r mare de rickettsii în sacul vitelin. având un echipament enzimatic redus. ‡ Cultivarea se face îndeosebi în oul embrionat de g in . ‡ Cultivare se poate face i pe diferite substraturi de culturi celulare.Cultivare ‡ Nu se cultiv pe medii inerte. la nivelul c ruia rickettsiile se multiplic intens. 5 . ‡ Embrionii inocula i mor în 2-4 zile. asem nându-se din acest punct de vedere cu virusurile. inocularea fiind f cut în sacul vitelin.

‡ Unele rickettsii posed înrudiri antigenice cu specii bacteriene. durata unei genera ii fiind de 2-3 ore.Antigenitate. ‡ Transmiterea se realizeaz prin vectori reprezenta i prin artropode (c pu e i p duchi). în baza c rora ele se pot diferen ia prin reac ii serologice. îndeosebi prin RFC. ‡ Rickettsiile î i manifest patogenitatea îndeosebi prin capacitatea lor de a se multiplica intens intracelular în diferite esuturi i organe. Patogenitate ‡ Între diferitele specii exist diferen e antigenice. care se folosesc ca antigen în reac iile serologice pentru depistarea anticorpilor anti-rickettsia. ‡ Tetraciclinele i cloramfenicolul sunt antibioticele de elec ie pentru efectuarea tratamentelor. cum sunt tulpinile OX19 i OX2 de Proteus. 6 .

R. massiliae (izolat de la c pu e din genul Rhipicephalus spp. helvetica patogen pentru ronjori (izolat de la c pu e din genul Ixodes) i altele. fiind agen i etiologici ai unor boli grave pentru om sau animale. R. ‡ Mai nou au fost incluse speciile R. R. coronii.). ‡ În cadrul genului sunt incluse 23 de specii. rickettsii. ‡ Unele specii prezint o importan deosebit pentru patologie. dintre care o importan deosebit o prezint speciile urm toarele: R.Genul Rickettsia ‡ Rickettsiile incluse în acest gen au proprietatea de a p trunde activ în celula gazd i de a se multiplica liber în citoplasm . prowazekii. typhi. R. 7 .

 Rickettsia coronii. La om boala este cunoscut sub numele de febra p tat a mun ilor stânco i. Este agentul etiologic al febrei butonoase. Transmiterea se realizeaz prin mai multe specii de c pu e 8 .  Rickettsia rickettsii. Transmiterea se face prin intermediul p duchilor. Prezint înrudiri antigenice cu unele tulpini de Proteus (OX 19) care se utilizeaz ca antigen în reac ia Weil-Felix pentru diagnosticul bolii.Boli naturale produse de rickettsii  Rickettsia prowazekii. Este agentul etiologic al tifosului exantematic la om. Este o rickettsie larg r spândit i produce tifosul oarecilor. boal întâlnit la om i la câine.  Rickettsia typhi. iar la câine sub numele de febra de c pu e.

Germenul mai este cunoscut i sub numele de Rickettsia burnetii i este agentul etiologic al febrei Q.5±1/0. fiind ini ial numit ³query fever´ ceea ce înseamn febra necunoscut . Castaneda. Boala a fost diagnosticat în anul 1937 la lucr torii din abatorul din Brisbane din Queensland. nesporulat.  Coxiella burnetii. Giemsa.2±0. Gram negativ. 9 .Genul Coxiella  Germenii din genul Coxiella difer de cei din genul Rickettsia prin faptul c se multiplic în interiorul vacuolelor celulelor sistemului reticulo-endotelial. cu dimensiuni de 0. Machiavello. ‡ Morfologic C. Gimenez. Este un germen necapsulat. neciliat. ‡ Colorarea se face îns prin metodele Stamp. burnetii are aspect de cocobacil sau bacil mic.4 Qm.

în sacii vitelini ai embrionilor de g in . ‡ În sânge de cobai infectat. ‡ Pentru dezinfec ie se folose te formolul 2 % sau hidroxid de sodiu 10 %. burnetii are o rezisten remarcabil la agen ii fizici i chimici. ‡ Pasteurizarea laptelui la temperatura obi nuit nu este suficient pentru inactivarea germenilor. gemenul r mâne virulent 568 de zile. pentru aceasta fiind necesar o temperatur de 100oC. p strat în ulei sub parafin .Rezisten a  C. la +4oC se conserv 280-330 de zile. în apa de robinet supravie uie te 30-36 de luni la 4-6oC. care îi distruge în 5 minute. cel pu in 1 minut. 10 .

burnetii prezint fenomen de varia ie de faz . ‡ Sub raport antigenic C. în care antigenul specific nu a putut fi definit ca structur . Tulpinile proasp t izolate se g sesc în faza I. posedând un antigen specific. este insolubil. trec în faza II. îns are un rol esen ial în cuplarea cu anticorpii în cadrul RFC. Embrionii mor în 4±5 zile. antigenitate ‡ Cultivarea se realizeaz pe ou embrionate de 5±6 zile. La ace tia se g se te o mare cantitate de coxiele în sacul vitelin.Cultivare. de natur glucidic ‡ Dup treceri repetate pe embrioni de g in . 11 . ‡ Unele tulpini au fost atenuate prin pasaje succesive pe ou embrionate (tulpina M44) ce se poate utiliza la prepararea de vaccinuri.

se asigur men inerea activ a germenilor în cadrul unor circuite mamifere-p s ri-artropode (c pu e). Haemophysalis. ‡ S-a demonstrat existen a infec iei cu C. în corpul c rora rickettsiile pot persista un timp îndelungat. Dermacentor. Hyaloma i altele). 12 . ‡ În func ie de diferite biocenoze constituite. burneti la un num r mare de specii mamifere i p s ri s lbatice. ‡ Rezervoarele naturale de infec ie sunt reprezentate în primul rând de diferite specii de artropode (c pu e din genurile: Ixodes.Patogenitatea ‡ Patogenitatea se datore te îndeosebi capacit ii de virulen . Ripicephalus.

vaca. cu calea de p trundere. sterilitate. pot s apar : st ri febrile trec toare. calul i porcul. reten ii placentare. avorturi. mai rar câinele. ‡ În cazul unor infec ii masive. tulbur ri respiratorii datorate pneumoniei. f t ri premature. oaia. cu virulen a tulpinii în cauz . ‡ Animalele trecute prin boal r mân timp îndelungat purt toare i eliminatoare de germeni 13 . Speciile cele mai afectate sunt: omul. cu masivitatea infec iei ini iale i cu receptivitatea individual . capra. ‡ Simptomele prin care boala evolueaz variaz în raport cu specia afectat .Infec ia natural ‡ Infec ia natural este cunoscut sub denumirea de febra Q. ‡ La animale boala evolueaz cel mai adesea asimptomatic.

Aegyptianella. ‡ Sunt patogeni pentru diverse specii de vertebrate s lbatice sau domestice.Familia Anaplasmataceae  Familia cuprinde la ora actual 4 genuri: Anaplasma. ‡ Cultivarea ³in vitro´ nu s-a realizat pân în prezent. cel mai important pentru medicina veterinar este genul Anaplasma 14 .  Dintre genurile men ionate. Haemobartonella i Eperythrozoon. ‡ Transmiterea se face prin artropode. ‡ Ace ti germeni paraziteaz în interiorul sau pe suprafa a globulelor ro ii sau sub form liber în plasma sangvin .

având o distribu ie marginal . caprele i c prioarele. alte artropode i instrumentar veterinar. alte artropode i instrumentar veterinar.Genul Anaplasma ‡ Anaplasma marginale. Boala indus are o evolu ie u oar . Afecteaz vitele i alte rumeg toare din regiuni tropicale i subtropicale. 15 . marginale i afecteaz acelea i specii de animale. Se transmite prin c pu e. Agentul etiologic se multiplic în zona marginal a eritrocitelor. Se transmite prin c pu e. ‡ Anaplasma ovis. ‡ Anaplasma centrale. Afecteaz oile. Are aceea i distribu ie ca i A. Se deosebe te de aceasta prin faptul c se multiplic în zona central a eritrocitelor. Germenul se multiplic în interiorul globulelor ro ii.

Diagnostic în rickettsioze. ‡ Probele ce se expediaz pentru diagnostic sunt variabile în func ie de specia de animale i stadiul bolii. 16 . ‡ În principiu se trimit organe cu leziuni i probe de sânge pentru examene serologice.

Gimenez. hamsteri. utilizând anticorpi marca i. 17 . Leishman sau tehnica fluorescen ei directe sau indirecte. cum sunt Giemsa. pe animale de laborator ( oareci.Tehnici de diagnostic ‡ Examen microscopic direct. Macchiavello. ‡ Izolare i cultivare. tehnici imunoenzimatice (ELISA) sau imunofluorescen . în deosebi a anticorpilor folosind tehnici serologice (aglutinare sau microaglutinare). cobai) sau îns mân ri pe diferite substraturi celulare. Urm re te identificarea efectorilor imuni. Se realizeaz adesea cu dificultate i nu se utilizeaz ca examen de rutin . Se vor efectua inocul ri pe ou embrionate de g in . Pentru eviden ierea rickettsiilor în frotiurile efectuate din sânge sau din esuturi se va apela la metodele speciale de colorare. ‡ Examen serologic.

5 Qm. cu diametru de 0. cu alternan a a dou stadii: ± altul reproductiv.2±1. ‡ Chlamidiile au un ciclu de dezvoltare unic. ± unul infec ios 18 . îns lipse te acidul muramic. necesitând pentru acoperirea necesit ilor energetice compu i cum sunt ATP. ‡ Sunt parazi i obligatoriu intracelulari.Familia Chlamydiaceae ‡ Microorganismele din acest familie sunt germeni de form sferoidal . ‡ Ele posed un perete celular similar altor bacterii Gram negative.

dup infec ie. unii din corpii reticula i încep s se condenseze i se transform în corpi elementari. ‡ Corpii reticula i se formeaz din diferen ierea corpilor elementari. realizându-se un num r mare de particule noninfec ioase. dup care ciclul se reia.Ciclurile evolutive ‡ Corpii elementari reprezint forma extracelular a microorganismului. având un perete celular rigid. 19 . con in un nucleu i numero i ribozomi. ei reprezint forma infec ioas a microorganismului i p trund în alte celule prin endocitoz . în interiorul unei vacuole (fagosom) ce se m re te treptat. de 200-300 nm. consecutiv unui ir de diviziuni binare. dar metabolic active. Treptat se matureaz i în decurs de 40 de ore. au forma unor sferule electronoopace. se elibereaz consecutiv lizei pere ilor celulari. Dup aproximativ 20 de ore de la producerea infec iei.

crustacei). molu te. ovine. infec ii genitale). ‡ Dintre mamifere sunt enumerate urm toarele: bovine. cobai. fiind izola i de la vie uitoare inferioare (amibe. mamite. infec ii localizate por ii de intrare (enterite. mamite. ‡ Infec iile provocate de ace ti germeni sunt foarte variate: infec ii inaparente (foarte frecvente). infec ii sistemice înso ite de anumite exprim ri clinice (avorturi. câini. koala. encefalite).Habitat ‡ Sunt germeni cu o r spândire ubicvitar în regnul animal. pisici. animale poikiloterme (pe ti. porcine. pneumonii. artrite. Se izoleaz i de la oameni. oareci. reptile) i animale homeoterme (p s ri i mamifere). infec ii oculare. hamsteri. caprine. 20 .

Genul Chlamydia (1)  Chlamydia trachomatis. manifestat prin keratoconjunctivit folicular cronic . endometrit ). Are importan în medicina omului. epididimit . atât la femei. la care poate provoca mai multe tipuri de afec iuni. cervicit . infec ie ocular endemic (afecteaz mai mult de 500 milioane de oameni). ‡ Cea mai cunoscut este trachomul. 21 . ‡ Se mai descrie conjunctivita cu incluzii a nou-n scutului i limfogranulomatoza venerian (boala Nicolas-Favre) manifestat prin ancru indolor genital sau anal. cât i la b rba i (uretrit . ‡ Alte serovaruri produc infec ii genitale la adul i. salpingit . care poate duce la cecitate.

‡ Chlamydia suis.Genul Chlamydia (2) ‡ Chlamydia muridarum. bronhopneumonie. Su ele de hamster s-au izolat din intestin. în condi ii naturale. In diagnostic se recomand RFC. S-a izolat de la oareci i de la hamsteri. Se izoleaz numai de la porci i pare a fin endemic în popula iile de porcine. keratoconjunctivite. enterite. de la indivizi ce au prezentat ileit proliferativ . rinite purulente. prezen a ei fiind asociat cu conjunctivite. reac ie ce este considerat mai sensibil decât tehnicile imunoenzimatice 22 . pneumonie. În condi ii experimentale provoac la pureci SPF afec iuni respiratorii i enterite. Se consider c este patogen . Su ele izolate de la oareci. În mod experimental provoac tulbur ri respiratorii. s-au dovedit în general slab patogene.

± C. cu men iunea c incluziile nu con in glicogen. pecorum. ± C. 23 .Genul Chlamydiophila ‡ Microorganismele din acest gen prezint caracterele generale ale chlamidiilor. ± C. abortus. felis. ± C. pneumoniae. ± C. ‡ Sunt sensibile la sulfadiazin ‡ În cadrul genului sunt incluse urm toarele specii: ± C. caviae ‡ Chlamidiile nu au o strict specificitate de gazd . psittaci.

rumeg toare. cât i la mamifere. r mânând viabili mai multe zile. ‡ Infec iile persistente sunt mai degrab o regul .Habitat ‡ Se izoleaz de la numeroase specii de animale: carnivore. ronjori. lagomorfe. decât o excep ie în cazul clamidiofilozelor. ‡ Corpii elementari sunt relativ rezisten i în mediul exterior. 24 . în condi ii de mediu favorabile. ca i de la oameni. pare a fi ni a ecologic obi nuit pentru clamidiofile. porci.de la p s ri. tractusul gastrointestinal i genital. ‡ Atât la p s ri. cai.

care este inactiv fa de chlamidii. 25 . cultivare ‡ Morfologie. f r a deplasa nucleul celulei parazitate. ce apar în celulele infectate de aspect neregulat.Morfologie. materialul de inoculat se trateaz cu kanamicin . Se realizeaz în ou embrionate. care se inoculeaz pe cale intravitelin . Pentru inhibarea florei bacteriene de asocia ie. difuze sau cu aspect de microcolonii intracitoplasmatice. Chlamidiofilele sunt germeni de form cocoid . ‡ Cultivare. Germenii se multiplic timp de 2-4 zile. Incubarea se face mai multe zile la temperatura de 37-39oC.

mai ales în ficat. dar animalele r mân în continuare purt toare i eliminatoare de germeni.Patogenitate ‡ Se datore te capacit ii de multiplicare intracelular în cele mai diverse esuturi. dup cum o aceea i gazd poate fi infectat de mai multe specii ale genului men ionat. ‡ Trecerea prin boal determin imunitate. La femelele gestante colonizeaz placenta. mai ales în ficat. ‡ La animale infectate se dezvolt anticorpi specifici. ‡ Se produc frecvent leziuni exudative. splin i pulmoni. ce pot fi identifica i prin diferite tehnici serologice. ‡ O singur specie de Chlamydiophila are capacitatea de a infecta diferite specii de animale. 26 . ‡ Bacteriile infecteaz celulele epiteliale i macrofagele i sunt diseminate în organism. provocând leziuni exudative i necrotice în focare. fibrinopurulente i necrotice sub form de focare.

Tulpinile sunt de asemenea implicate în producerea zoonozelor. ‡ serovarul A determin infec ii endemice la psitacide. porumbei. pesc ru i i peru i. stru i i alte specii). ce prezentau simptome severe.Chlamydiophila psittaci  Se izoleaz de la p s ri. potârnichi). ‡ serovarul F ± se izoleaz de la peru i. curci. 27 . ‡ serovarul D se izoleaz de la curci. Pot sta la originea declan rii unor zoonoze. unele su e au fost implicate în avorturi la bovine. ‡ serovarul E se izoleaz din cazuri de pneumonii i meningite la om. dar afecteaz i omul ‡ serovarul B se izoleaz de la porumbei i mai rar de la curci. ‡ serovarul C se izoleaz de la diferite specii de p s ri (ra e.  Su e au fost eviden iate/izolate de la numeroase specii de p s ri (ra e.

porci. enterite. infec ii ale tractusului urinar. ‡ Aceast specie este frecvent asociat cu producerea de avorturi. ‡ Toate su ele apar in unui singur serovar. Prezint tropism accentuat pentru rumeg toare (bovine. marsupiale (koalas) i porci. oi i capre). pneumonii i poliartrite. caprine) la care produce avorturi enzootice i mortalitate neo-natal . infertilitate. ‡ Mai rar bacteria este incriminat în producerea de avorturi la femelele altor specii de animale (cabaline. ‡ La koala cauzeaz boli reproductive. encefalomielite. conjunctivite. Se izoleaz de la rumeg toare (vite. oareci.Alte specii  Chlamydiophila pecorum.  Chlamydiophila abortus. 28 . ovine. cobai i chiar om). iepuri.

faringite. pneumonii i otite. care prezentau hipertrofia rinichilor. ramolismentul ficatului i pneumonie hemoragic 29 . bron ite. dar se apreciaz c frecvent provoac infec ii asimptomatice la aceast specie. sinuzite. ‡ Biovar Equin ± s-a izolat de la un cal din aparatul respirator.Chlamydiophila pneumoniae  Este divizat în trei biovaruri: ‡ Biovar TWAR ± se izoleaz de la om i provoac tulbur ri respiratorii. ‡ Biovar Koala ± se izoleaz de la amfibieni australieni (Myxophies iteratus) i africani (Cryptohylax gresshoffi).

hepatit . Îmboln viri sunt descrise la rumeg toare (îndeosebi la cele mici). infec ii genitale. ronjori i lagomorfe (cobai. conjunctivite. poliartrite. iepuri). avorturi. ‡ Clinic se constat infec ii gastrointestinale. hamsteri. pneumonii. encefalomielita sporadic a bovinelor. encefalomielite. porci. avortul epizootic al bovinelor. infec ii ale c ilor respiratorii. carnivore (câini i pisici). mastite. ‡ Ca entit i clinice mai bine conturate sunt amintite urm toarele: avortul enzootic al oilor. rinite. 30 .Imboln virile naturale (1)  La mamifere. cai. poliserozite. pneumonia felinelor.

iar dintre cele domestice ra ele. constituind surs i pentru om. galbene-verzui i uneori tulbur ri nervoase. din 14 ordine i 30 de familii pot fi infectate. 31 . ‡ Dintre cele s lbatice. ‡ Mai mult de 139 specii de apartament. Cele mai multe infec ii evolueaz asimptomatic. ‡ La p s rile care fac forme clinice se constat ca simptome principale o stare de somnolen pronun at . tulbur ri digestive cu fecale diareice. ‡ P s rile infectate devin purt toare i eliminatoare de germeni.Imboln virile naturale (2)  La p s ri. Îmboln virile au o r spândire mondial i afecteaz numeroase specii de p s ri s lbatice sau de cresc torie. coriz i conjunctivit seroas . mai sensibili sunt psitacidele i fringilidele. curcile i porumbeii.

‡ Pentru detectarea anticorpilor se vor trimite probe de sânge. secre ii conjunctivale. splin . scurgeri vaginale. pulmoni. în containere cu ghea . cord. ficat. 32 . lichid articular. ‡ În cazul p s rilor i animalelor mici se pot trimite cadavre în întregime. ‡ Probele trebuie s ajung la laborator într-un timp cât mai scurt.Diagnostic ‡ Se expediaz laboratoarelor de diagnostic urm toarele probe: avortoni. folosind medii de transport.

Anticorpii se vor eviden ia prin RFC (tehnic recomandat ). Giemsa) ‡ Izolare i cultivare. ‡ Infec ia experimental . Macchiavello. ‡ Examen serologic.Examene de confirmare ‡ Examen microscopic direct.  Se vor lua m suri severe de protec ia muncii (grad de risc 2 i 3). BHK-21 i Vero. Se recomand izolarea pe culturi celulare sau linii celulare pot multiplica chlamidiile. Se practic obi nuit pe oareci. Materialul patologic se tritureaz i se inoculeaz pe cale intracerebral sau se instileaz nazal. 33 . Mai frecvent se folose te linia McCoy. Castaneda. Trebuie stabilit titrul anticorpilor. ELISA sau imunofluorescen a indirect . albastru de metilen. Se urm re te eviden ierea corpilor elementari prin tehnici de colorare (Ziehl-Neelsen modificat.

Rickettsia Sursa: Internet Sursa: Internet Sursa: Internet Sursa: Internet 34 .

Coxiella Sursa: Internet Sursa: Internet Sursa: Internet Sursa: Internet 35 .