Conservarea biodiversitatii

Seminar I: Arii protejate
Sanziana Micu

Ariile protejate din Romania: a) de interes national - 53 rezervatii stiintifice (concentrate in zonele izolate din Delta Dunarii si Carpatii Occidentali, ex: Padurea Letea, Vama Veche-2 Mai, sectoare din pesterile Ursilor, Muierii, Dambovicioara) -13 parcuri nationale (mai ales in spatiul montan: Parcul National Retezat, Piatra Craiului, Muntii Rodnei, Muntii Cernei) -227 monumente ale naturii (ex: Vulcanii noroiosi, Sfinxul din Muntii Bucegi) -634 rezervatii naturale (Poiana Stampei, Lacul Sf. Ana) -14 parcuri naturale (Vanatori-Neamt, Portile de Fier, Insula mica a Brailei) b) de interes international - Rezervatii ale biosferei (Delta Dunarii, Parcul National Muntii Retezat) - 5 zone umede de interes international (Delta Dunarii, Lacul Techirghiol, Insula Mica a Brailei, Complexul piscicol Dumbravita, Lunca Muresului Inferior) - un sit natural de patrimoniu natural universal (Delta Dunarii)

Retele de arii protejate Ce este Natura 2000 ? Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene. Natura 2000 este o re ea ecologic de arii naturale protejate format din: - arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale i a Faunei i Florei S lbatice) i - arii de protec ie special avifaunistic (Special Protected Areas) constituite conform Directivei P s ri (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea p s rilor s lbatice). ce are scopul s men in într-o stare de conservare favorabil o selec ie a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) i specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate i în Anexa I a Directivei P s ri).

Natura 2000 i România Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice. România este ara pe teritoriul c reia se g sesc cele mai multe regiuni biogeografice, în num r de 5 (alpin , continental , panonic , stepic i pontic ). Siturile Natura 2000 propuse de rile membre UE totalizeaz 18% din suprafa a UE. România, prin valoarea ridicat a biodiversit ii pe care o are va aduce o contribu iie important la Re eaua Ecologic European .

SPASPA-uri avizate CMN din jude ul Constan a
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Denumire sit de tip SPA
Aliman - Adamclisi Allah Bair - Capidava Balta Vederoasa Canaralele de la Hâr ova Cheile Dobrogei Delta Dun rii i Complexul Razim - Sinoe Dun re - Ostroave Dun rea Veche ² Bra ul M cin Lacul Dun reni Lacul Oltina Lacul Siutghiol Limanu - Herghelia

Localizare
Jud. Constan a ² Com. Aliman, Adamclisi, Ion Corvin, Deleni, Adamclisi, Rasova, Pe tera Jud. Constan a ² Com. Crucea, Topalu, Sili tea, Seimeni; Ialomi a Jud. Constan a ² Com. Aliman, Rasova Jud. Constan a ² Ora Hâr ova, Com. Ghind re ti; Jud. Ialomi a Jud. Constan a ²Com. Mihail Kog lniceanu, Târgu or, Gr dina, Pantelimon, Cogealac, Fântânele Jud. Tulcea, Constan a ² Com. Corbu, Mihai Viteazu, S cele, Cogealac, Istria Jud. Constan a ² Ora Cernavod , Com. Ostrov, Lipni a, Oltina, Aliman, Rasova, Ion Corvin; Jud. C l ra i Jud. Br ila, Constan a ² Ora Hâr ova, Com. Ciobanu, Gârliciu Jud. Constan a ² Com Aliman, Ion Corvin Aliman, Jud. Constan a ² Com. Oltina, Lipni a Jud. Constan a ² Mun. Constan a, Ora N vodari, Com. Lumina Jud. Constan a ² Mun. Mangalia Jud.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7 8.

Denumire sit de tip SPA validate
B neasa ² Canaraua Fetii Dumbr veni Lacul Bugeac Lacul Techirghiol Lacurile Ta aul - Corbu P durea Hagieni Stepa Saraiu - Horea Marea Neagr

Localizare
Jud. Constan a ² Ora B neasa, Com. Oltina, Lipni a Jud. Constan a ² Com. Dumbr veni, Deleni Jud. Constan a ² Com. Ostrov Jud. Constan a ² Ora Techirghiol, Eforie, Topraisar, Tuzla Jud. Constan a ² Ora N vodari, Com. Mihail Kog lniceanu, Corbu Jud. Constan a ² Com. Limanu Jud. Constan a ² Com. Horia, Vulturu, Saraiu, Gârliciu - se încadreaz în bioregiunea pontic Com.

SCI-uri validate Grup Natura 2000 din jude ul Constan a
Nr. crt.
1.

Denumire sit de tip SCI validate
Canaralele Dun rii

Localizare
Jud. Constan a - Ora e: Hâr ova, Cernavod , Com. Aliman, Crucea, Ghind re ti, Horia, Ion Corvin, Lipni a, Oltina, Ostrov, Rasova, Seimeni, Topalu - se încadreaz în bioregiunea pontic Jud. Constan a ² Mun. Mangalia, Ora Negru Vod , Com. Limanu, Albe ti, Pecineaga Jud. Constan a - Com.Gr dina, Mihail Kog lniceanu, Pantelimon, Târgu or, Cogealac - se încadreaz în bioregiunea pontic Jud. Constan a - Com. Aliman, Adamclisi, Cobadin, Chirnogeni, Deleni, Dumbr veni, Dobromir, Deleni, Dobromir, Independen a, Ion Corvin, Rasova Jud. Constan a - Com. Agigea - se încadreaz în bioregiunea pontic

2. 3. 4. 5. 6.

Zona marin de la Capul Tuzla P durea Hagieni ² Cotul V ii Recifii Jurasici Cheia Vama Veche - 2 Mai Dumbr veni - Valea Urluia ² Lacul Vederoasa

7. 8.

Dunele marine de la Agigea Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

Nr. crt.
9. 10. 11. 12 . 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Denumire sit de tip SCI validate
Mla tina Hergheliei - Obanul Mare i Pe tera Movilei P durea Esechioi - Lacul Bugeac Fântâni a Murfatlar P durea i Valea Canaraua Fetii - Iortmac Dealul Alah Bair Plaja submers Eforie Nord Eforie Sud Bra ul M cin Delta Dun rii Delta Dun rii ± zona marin Pe tera Limanu

Localizare
Jud. Constan a - Mun. Mangalia Jud. Constan a - Com. Lipni a, Ostrov a, Jud. Constan a - Ora Basarabi Jud. Constan a - Ora B neasa, Com. Aliman, Dobromir, Ion Corvin, Lipni a, Oltina Jud. Constan a ² Com. Crucea - se încadreaz în bioregiunea pontic Jud. Constan a ² Ora Hâr ova, Com. Ciobanu, Gârliciu; Jud. Tulcea, Br ila Jud. Constan a ² Com. Corbu, S cele, Istria, Mihai Constan Viteazu; Jud. Tulcea - se încadreaz în bioregiunea pontic Jud. Constan a ² Com. Limanu

Poten iale surse de finan are pentru Natura 2000
‡ Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR); ‡ Fondul European pentru Dezvoltare Regionala / ( FEDR); ‡ Fondurile structurale (Fondul European Social (FES); ‡ Fondul European pentru Pescuit (FEP); ‡ Instrumentul Financiar pentru Mediu (LIFE+); ‡ Fondul pentru coeziune. coeziune.

Elaborarea unui plan de management pentru o arie protejata

-Studiu de cazRezervatia de dune marine de la Agigea

CUPRINS CAP. I DATE GENERALE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 1.1 Descrierea propunerii planului de management 1.2 Scopul si categoria de arie protejata 1.3 Bazele legale 1.4 Infiintare si functionare CAP. II PROCESUL DE ELABORARE SI APROBARE A PLANULUI DE MANAGEMENT 2.1 Elaborarea planului de management 2.2 Aprobare si revizuire 2.3 Proceduri de modificare a planului de management 2.4 Planul de implementare a planului de management CAP. III DESCRIEREA REZERVATIEI 3.1 Localizare 3.2 Acces 3.3 Resurse de management si infrastructura 3.4 Descrierea cadrului fizico-geografic 3.5 Descrierea mediului biotic CAP. IV PLANURILE OPERATIONALE DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE MANAGEMENT CAP. V PROGRAMUL DE MONITORIZAREA A IMPLEMENTARII PLANULUI DE MANAGEMENT CAP. VI SCOPUL SI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT AL REZERVATIEI DE PLANTE DE DUNE MARINE DE LA AGIGEA CAP. VII LISTA PARTICIPANTILOR LA ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT CAP. VIII BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.3 Bazele legale Elaborarea Planului de management se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr.462/2001. 1.4 Infiintare si functionare Infiintare 1939, in urma Hotararii Biroului Stiintific al Comisiei Flora Romaniei , decizie publicata in Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 142 Functionare Legea nr.5/ 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea a III-a-zone protejate, Legea nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, Legea nr. 345/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Ordin nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de incredintare a administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate, Conventia de custodie nr. 11, guvernata de prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 462/2001.

CAP. III DESCRIEREA REZERVATIEI

Coordonatele geografice NV: 44o 05 NE: 44o 05 SE: 44o 05 SV: 44o 05 28 19 68 21 lat. N si 28 o38 lat. N si 28o 38 lat. N si 28o 38 lat. N si 28o 38 37 51 31 38 long. E long. E long. E long. E

3.5 Descrierea mediului biotic Vegetatia este constituita in cea mai mare parte din trei fitocenoze dominante: - de Ephedra distachya - de Alyssum borzeanum - de Carex ligerica

Fauna din rezervatie este reprezentata de: specii de moluste: Helicella obvia, Campylea planospira, Cepaea vindabonensis, Helix pomatia, Zebrina varniensis insecte: Myrmeleon formicarius, reptile: soparla de nisip, Lacerta agilis euxinica, Coluber jugularis, Coronilla austriaca, testoasa de nisip, specie ocrotita de lege, Testudo graeca ibera, traieste si se inmulteste pe aceste dune, pasari: Paser hispaniolensis, Turdus merula, Oriolus oriolus, Asio otus.

Obiectiv Nr. Crt. 1 2 3 4 Monitorizarea starii resurselor naturale Permanentizarea colectarii informatiilor Stabilirea unei retele de monitorizare a procedurilor Monitorizarea anuala si evaluarea starii speciilor endemice si caracteristice rezervatiei Evaluarea anuala a impactului ecologic pe care il au activitatile din zona Stabilirea si aducerea la zi a bazei de date in stransa corelatie cu GIS Realizarea de rapoarte anuale privind monitoringul ecologic al rezervatiei Sprijinirea atitudinii si comportamentului vizitatorilor de catre custozi Monitorizarea anuala a vizitatorilor pentru oferirea informatiilor necesare Evaluarea gradului de constientizare a aspectelor ecologice de catre grupurile scolare si universitare in perioada derularii programelor educationale Colectarea de date si urmarirea impactului a diferite activitati la care participa comunitatea locala

Actiuni corelate A1, A2, A3 A2, B3 A3, A7 A2, A3

Note

Rapoarte, harti Rapoarte Rapoarte Rapoarte anuale

5 6 7 8 9 10

A5, A6 A1, A2, A3, E4 A1, A2, A3 B4, B5, B6 B2, B4, B6 D2, D3, D4

Rapoarte Baza de date Rapoarte Rapoarte, observatii Rapoarte Teste, observatii

11

D5, D6, D8

rapoarte

12

Urmarirea colaborarii cu reprezentantii comunitatii locale in vederea monitorizarii starii rezervatiei Monitorizarea finalizarii planurilor de lucru Monitorizarea materialelor si documentelor publicate din rezervatie Pastrarea unei arhive a rezervatiei in incinta Statiunii Biologice Marine Realizarea unui raft cu studii si publicatii din rezervatie in incinta bibliotecii Statiunii Monitorizarea activitatilor de colaborare cu posibili parteneri stiintifici sau de finantare Indosarierea propunerilor de proiecte si a rezultatelor acestora Pastrarea evidentelor legate de trainingurile custozilor Revizuirea anuala a realizarilor planului de management si implementarea actiunilor prevazute Evaluarea finala a planului de management la sfarsitul celor cinci ani si realizarea unui nou plan

C1, C2

13 14

A3, E7, E8 B2, B3, D1, D2, D3, D4 B2, B3, D1, D2, D3, D4 A2, B7, D1, D8 A5, C1, C2, D5, D9, D11 C1, E6, E7 B5 E7

Rapoarte Arhivele univesritatii si rezervatiei Arhivele rezervatiei

15

16 17

Biblioteca Contracte, rapoarte

18 19 20

Arhiva rezervatiei Arhiva rezervatiei Plan anual de lucru

21

E7

Plan anual, rapoarte, analize

CAP. VI SCOPUL SI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT AL REZERVATIEI DE PLANTE DE DUNE MARINE DE LA AGIGEA

Scopul activitatii de management a administratiei Rezervatiei de plante marine de dune de la Agigea este conservarea si ocrotirea acestui ecosistem de dune unic in Europa, a plantelor caracteristice si endemice care ocupa acest spatiu.

Obiectivele planului de management al rezervatiei sunt: Mentinerea biodiversitatii caracteristice dunelor marine si conservarea starii fitocenozelor din rezervatie; Eliminarea plantelor ruderale si esentelor lemnoase care au invadat rezervatia; Constientizarea si sprijinirea comunitatii locale in vederea conservarii patrimoniului natural; Restabilirea conditiilor de mediu (macar partial) caracteristice unor dune marine (prin inlocuirea gardului de prefabricate cu un gard metalic cu zabrele); Extinderea cercetarilor privind cunoasterea speciilor de plante si de animale din rezervatie; Atragerea turistilor in vizitarea rezervatiei si realizarea unor itinerarea care sa cuprinda si alte obiective turistice; Asigurararea bazei de lucru necesare studentilor si cercetarilor interesati de starea acestei arii protejate; Implicarea publicului si comunitatii locale in conservarea valorilor rezervatiei prin programe de educatie ecologica