AUTOEFICACITATEA

‡ Generalized Self-Efficacy Scale (Schwarzer & Jerusalem, 1993) ‡ M = 27 ‡ Abatere standard = 4.7

Defini ii
‡ Autoeficacitatea (AE) perceput reprezint convingerile oamenilor despre propriile abilit i necesare pentru atingerea obiectivelor i îndeplinirea sarcinilor propuse. ‡ Albert Bandura: AE = credin ele unei persoane despre abilit ile necesare pentru a reu i în situa ii specifice. ‡ Teoria social-cognitiv : rolul înv rii prin observa ie i a experien elor sociale pentru dezvoltarea personalit ii.

Aspecte influen ate de AE
‡ Tiparul de gândire
± Capacitatea individului de a- i stabili scopuri
‡ AE sc zut : sarcinile sunt percepute mai grele decât în realitate

± Cursul ac iunilor individului este mai întâi organizat la nivelul gândirii.
‡ Cei care au un nivel ridicat de AE, vizualizeaz scenarii cu rezultate pozitive (succese). ‡ Cei care nu au încredere în eficacitatea lor, creeaz de obicei scenarii reprezentând e ecuri.

Aspecte influen ate de AE
‡ Procesele motiva ionale
± Tipul de atribuiri cauzale
‡ Persoanele care se percep ca având un nivel ridicat de AE, atribuie e ecurile unor eforturi reduse. ‡ Cei cu AE redus sus in c e ecurile lor se datoreaz lipsei unor abilit i.

± Rezultatele a teptate
‡ Multe persoane cu nivel redus de AE refuz posibilit i atractive, cu anse mari de reu it , din simplul motiv c nu cred c ar fi în stare s îndeplineasc sarcinile respective. ‡ Cei cu AE crescut se angajeaz în mai multe sarcini, depun mai mult efort i persist mai mult în sarcin .

Aspecte influen ate de AE
‡ Procesele afective
± Anxietate i depresie
‡ Persoanele care se percep ca având un nivel ridicat de AE, nu au gânduri care le-ar putea perturba activit ile ‡ Cei cu AE redus :
± Anxietate crescut ± Percep situa iile ca fiind amenin toare i periculoase ± Se îngrijoreaz pentru lucruri cu probabilitate mic s se întâmple ± St ri depresive

Aspecte influen ate de AE
‡ Procesele de selec ie
± Alegerile pe care oamenii le fac.
‡ Majoritatea oamenilor se implic în sarcini unde se simt competen i i încrez tori în reu it , respectiv evit situa iile în care ar putea e ua.

± Cantitatea efortului depus
‡ Efortul depus, perseveren a i rezisten a cresc direct propor ional cu nivelul auto-eficacit ii.

Persoanele cu un sentiment puternic de AE
‡ abordeaz sarcinile dificile ca fiind mai degrab provoc ri decât amenin ri care ar trebui evitate; ‡ se implic mai mult în activit i; ‡ î i stabilesc obiective mai complexe i mai provocatoare, perseverând pân la finalizarea acestora; ‡ în cazul unui e ec, ei sporesc efortul depus i î i recap t mai repede sentimentul de AE; ‡ de obicei atribuie nereu itele unui efort insuficient, cuno tin elor deficitare sau lipsei unor abilit i care pot fi dobândite în timp (atribuiri externe); ‡ abordeaz situa iile amenin toare cu sentimentul c le pot (le vor putea) controla.

Persoanele care se îndoiesc de abilit ile lor
‡ evit implicarea în sarcini dificile, amenin ri la adresa propriei persoane; ‡ au un nivel sc zut de aspira ie i o angajare deficitar fa de scopurile pe care i le stabilesc; ‡ când înfrunt situa ii dificile, în loc s se concentreze asupra g sirii unei solu ii, insist asupra abilit ilor percepute ca fiind deficitare, asupra obstacolelor pe care le-ar putea întâmpina, i asupra unor posibile rezultate negative;

Persoanele care se îndoiesc de abilit ile lor
‡ în fa a dificult ilor au tendin a de a reduce efortul necesar atingerii scopului, i sunt predispuse spre abandonarea rapid a sarcinii; ‡ în urma unui e ec sau obstacol î i recap t foarte greu sentimentul de eficacitate; ‡ consider nivelul sc zut de performan ca fiind rezultatul unor deficite aptitudinale (atribuiri interne); ‡ chiar i un e ec minim poate determina pierderea încrederii în for ele i abilit ile proprii.

AE vs. Stima de sine
‡ Nu exist o rela ie stabil între convingerile unei persoane despre ceea ce este capabil s fac i m sura în care se place pe sine. ‡ AE depinde de factori contextuali (caracteristicile unei sarcini sau a situa iei) ‡ Stima de sine nu este domeniu-specific

AE i interesele
‡ Oamenii î i creeaz interese solide i de durat în domeniile în care se consider eficien i i unde au ob inut deja rezultate pozitive. ‡ Interesele influen eaz selectarea, implicarea în unele activit i care în timp duc la rezultate pozitive, i deci la cre terea nivelului AE. ‡ În alegerea carierei, interesele i nivelul AE percepute trebuie astfel combinate încât s exploateze optim poten ialul elevilor.

Dezvoltarea AE
Albert Bandura: 4 surse pentru dezvoltarea AE ‡ Succesele repetate ‡ Înv area indirect (observa ional ) ‡ Persuasiune social ‡ Informa ii despre st rile emo ionale i somatice

Dezvoltarea AE
‡ Succesele repetate
± Interpretarea succeselor creeaz convingeri puternice despre eficacitatea personal . ± E ecurile submineaz aceste convingeri, mai ales dac insuccesele survin înaintea dezvolt rii i consolid rii sentimentului de autoeficacitate. ± Succese u or de atins i expectan ele unor rezultate facile pot s determine descuraj ri mai rapide. ± Un sentiment de AE rezonabil include un efort sus inut i perseveren pân la atingerea scopului propus. Obstacolele i dificult ile întâmpinate servesc la însu irea ideii c ob inerea succesului necesit efort sus inut.

Dezvoltarea AE
‡ Înv area indirect (observa ional )
± Observarea anumitor modele sociale. ± Observarea c succesul altora este condi ionat de eforturi sus inute înt re te convingerile oamenilor despre existen a acelora i abilit i la ei în i i. ± Nereu ita cuiva în ciuda unui efort sus inut, determin sc derea nivelului AE a persoanei care îl observ . ± !!! Asem narea individului cu modelul ales

Dezvoltarea AE
‡ Persuasiunea social
± Persoanele care pot fi convinse pe cale verbal despre posesia abilit ilor necesare realiz rii unei sarcini, se implic mai mult în sarcin decât persoanele care nu au încredere în for ele proprii. ± Dezvoltarea AE doar pe baza acestei metode nu este foarte eficient . ± În afar de con tientizarea de c tre individ a existen ei capacit ilor necesare succesului, el trebuie s creeze i situa ii în care poate avea succes. ± Nu este recomandat expunerea la situa ii provocatoare înaintea instal rii unui sentiment stabil de AE.

Dezvoltarea AE
‡ Informa ii despre st rile emo ionale i somatice
± Interpretarea propriilor reac ii la stres i situa ii tensionate ca fiind semnele unor abilit i insuficient dezvoltate sau inexistente. ± În situa iile care necesit efort sus inut i mult energie, ei percep oboseala, durerile fizice ca fiind semnele unor probleme fizice. ± St rile subiective influen eaz perceperea AE. ± În acest proces de optimizare accentul cade nu pe reducerea intensit ii emo iilor i reac iilor fizice, ci mai degrab pe schimbarea percep iei i interpret rii situa iei stresante.

Dezvoltarea AE în mediul colar
‡ Sarcini de dificultate medie ‡ Folosi i al i elevi ca modele sociale ‡ Folosirea de c tre elevi a strategiilor de înv are eficiente ‡ Miza i pe interesele elevilor ‡ Permite i elevilor s decid în anumite privin e legate de desf urarea orelor ‡ Oferi i încuraj ri ‡ Oferi i feedback frecvent ‡ Incuraja i atribuirile corecte

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful