RECUPERAREA TRAUMATISMELOR SPORTIVE

Parametri exerci iului terapeutic

EXERCITIUL kinetic TERAPEUTIC ROL  Restabileste parametri fiziologici deficitari a.i. pac sa se poata intoarce la activitatea sa, reducand in acelasi timp riscul reaccidentarii. reaccidentarii. Parametri exercitiului terapeutic: terapeutic:  FLEXIBILITATEA I AMPLITUDINEA DE MI CARE  FOR A I REZISTEN A MUSCULAR  COORDONAREA I PROPRIOCEP IA

FLEXIBILITATEA SI AMPLITUDINEA DE MISCARE 


FLEXIBILITATEA ² se refera la mobilitatea m si la refera lungimea la care ei se pot intinde. intinde. În cazul inflexibilit ii, m i nu artic prezint o mobilitate redus .

Exemplu
Daca m este imobilizat pe o perioada de timp, el tinde sa-si sapiarde flexibilitatea sau gr de mobilitate, si de aceea in prog de recup ex de stretching tb introduse cat de repede permite starea pac. pac.

AMPLITUDINEA DE MI CARE - nivelul de miscare posibil intr-o artic intr AM poate fi limitata de o serie de factori: factori: Flexibilitatea m sau a grupului de m. din jurul artic. artic. FM din jurul artic Mobilitatea capsulei artic Ligamentele, restrictiile fasciale, prezenta tes cicatricial Exemplu ² daca un pac nu are FM suficienta pt a executa o suficienta abd completa impotriva gravitatiei, AM a umarului nu poate ajunge la 170°. Acesta este un motiv pt care valorile AM 170° pasiva si activa sunt diferite, AM pasiva fiind mai mare diferite decat cea activa. activa. 

tes dupa o lez. ExempluExemplu. In timpul procesului de vindecare a vindecare. se maturizeaza devine mai consistent/dens.cat de incapabil s-ar simti un saritor la garduri daca ischiogambierii lui ar fi inflexibili? F lui ar fi mai putin importanta daca el nu ar avea flexibilitatea necesara sa intinda piciorul peste gard. consistent/dens. . care pe masura ce tes. Recuperarea AM cat mai devreme are impact asupra procesului de vindecare. se formeaza tes. 2. Obtinerea flexibilitatii si a AM cat mai precoce este necesara din 2 motive: motive: Pt ca alti parametri se bazeaza pe flexibilitatea zonei afectate. afectate.1. cicatricial. gard.

dificile. incercarile tes.  . Chiar dac i ceilalti parametri tb ameliorati in timpul ameliorati primului stadiu de recuperare. limitandu. accentul se pune flexibil si AM. ulterioare de o imbunatatii mobilitatea sunt dificile.mobilitatea.  Maturizarea tes cicatricial este pe de o parte benefice pt ca micsoreaza cicatricea. AM. dar pe de alta parte intinde tes sanatoase cicatricea din jurul lui limitandu-le mobilitatea. nou format este cel mai usor de modelat. Daca nu se executa mobilizari in timpul fazei de remodelare cand tes.

intrrepetitie. ² Este masurata prin determinarea greutatii pe care un m. RM .F max pe care un m sau un grup de m o poate dezvolta. este cel mai evident si cel mai imp. dezvolta. intrtimp. imp. musc.FORTA SI REZISTENTA MUSCULARA   FM . sau un grup musc. terapeutic ce tb imbunatatiti in ex. ² Dintre parametri ex. intr-o perioada de timp. F musc. recup. .abilitatea m. timpul recup. de a sustine o F submax intr-o activit intrstatica sau repetitiva. o poate ridica intr-o sg repetitie. musc.

reciproc: F.(ex) invers. de R. sp. m cafei rotatorilor normala.  Exemplu 1 ² Daca un aruncator de sulita are F. F musc. executa ex. crescuta. Exemplu 2 ² Daca un pac cu sdr dureros patelofemural nu poata tolera ex cu greutati mari pt a-si imbunatatii F.. dar nu are R necesara executiei unui nr mai mare de 10 x. nu se poate intoarce la activit sp. cu F crescuta. va musc.. se influenteaza reciproc: cand creste musc. musc. ex. se imbunatateste si R si invers. at. pana cand acesta devine destul de puternic sa musc.² F si R musc. tolereze ex.  . care sunt mai tolerate si care vor creste si ex.

in program. program. propr kt. creste riscul producerii unei noi raniri. De aceea propr si coord sunt ultimii parametri abordati de kt. proprioceptia si coordonarea nu sunt complet refacute. corect. raniri.PROPRIOCEPTIA SI COORDONAREA    Daca echilibrul. Coord si executia misc specifice sp practicat se bazeaza pe abilitatea de a executa aceste miscari cu o Fl. . F si RM crescuta si pe capacitatea de a le initia rapid si corect.

si de a raspunde constient sau inconstient prin mentinerea unei posturi corecte sau prin executia corespunzatoare a miscarii. de a interpreta informatiile. miscarii. .PROPRIOCEPTIA PROPRIOCEPTIA  Este abilitatea corpului uman de a transmite informatii despre pozitia acestuia.

segm. dar. bune. max. coorde si echilib extrem de bune. pt o executie detina musc. . pt ca Propr sp. respectiv.. sau limitata este incapabil sa lucreze suficient de mult timp pt a asigura exec misc cu acuratete crescuta. prop este cruciala pt a permite acestuia sa execute orice fel de misc in orice conditii la un nivel max.CONDI II: II:  Daca un m este prea slab pt a sustine misc unui segm =>un unu segm control scazut al misc seg respectiv. aceasta necesita din partea lui o agilit. are o Fl limitata si nu permite o AM normala. p at va fi incapabil sa asigure o coord normala a segm.  Pac tb sa detina o Fl buna o F si o R musc.  Propr este fundamentala pt o performanta crescuta a sp. corecta a misc.  Daca un m.

Componentele proprioceptiei Componentele propriocep iei sunt: sunt:  AGILITATEA  ECHILIBRUL  COORDONAREA .

Fundamental in toate activit. de la cele mai simple (O) pana la cele mai complicate (activit. pt echilibrului static si in afara bazei de sustire in cazul celui dinamic. sp). de la cele statice la (activit. dinamice. Influentat de FM si de informatiile primite de la SNC Pt ca F influenteaza E intr-un program kt F va fi restabilita intrinaintea restabilirii proprioceptiei. dinamice. proprioceptiei. dinamic.ECHILIBRUL     Abilitatea corpului de a-si mentine echilibrul prin controlul controlul CG in cadrul bazei de sustinere. .

vestibular din urechea interna este responsabil pt trimiterea de informatii catre SNC privind pozitia verticala sau orizontala si miscarea. Evaluarea echilibrului. pac. . Sistemul oculomotor . inchisi.Romberg. Sist. diminuata.Cand proprioceptorii sunt afectati de proprioceptorii un tr abilitatea de functionare a sist este diminuata. sta pe membrul afectat echilibruluipac. spatiu. Sist. miscarea. Sist. cu ochii deschisi si inchisi.    Sist. proprioceptiv .vederea ofera informatii despre pozitia relativa a corpului in spatiu.

Depinde de contractia corecta a m.  . lina pt a efectua miscarea cu o contin F corespunzatoare si intr-un timp corespunzator. intrcorespunzator.COORDONAREA  Este un proces complex de combinare a activitatii unui grup min de m care lucreaza impreuna. stabilizatorilor. in cadrul unei scheme de miscare continua. agon si de relaxarea simultana a antagon si de contractia sinergistilor si a stabilizatorilor.

Exemplul 2Un fotbalist cu o FM redusa a abd soldului la mb de sprijin. nu va putea sa executa o lovitura de atac cu o tehnica corecta.rotatori scapulari. corecta. mb. fotbalist nu isi va putea mentine corpul stabil si asigura o baza de sustinere necesara sutarii mingii cu celalat mb. Daca un m este prea slab pentru a furniza un raspuns corespunzator. . Exemplul 1xemplul Un voleibalist cu o F scazuta a m. activit va fi lipsita de coord si incorecta. incorecta.

pt a asista mi carea. inactivi. ² Va rezulta astfel o miscare imprecisa . va stimula i al i m care în condi ii normale sunt inactivi. Este imp ca pac sa-si recapete FM inainte de a trece la saeducarea coordonarii: coordonarii: ² Dac un m este implicat într-o activitate dar nu este atat de întrputernic pt a asigura execu ia mi c cu o F normal .

. de blocare a altor contractii si inhibare. antagonistilor.  Pt o misc coodonata este imp atat antrenarea F agonistilor cat si a antagonistilor.Coordonarea cuprinde ² Comenzile excitatorii de realizare a contrac si misc ² Comenzile de inhibare. excitatorii. miscari. scurt. miscari.  ´Miezulµ coordon rii este în primul rând realizat prin procesele inhibitorii decât prin cele excitatorii. ² agonisti puternici pot creste vit de execu a mb iar o F crescuta a antag poate facilita oprirea misc intr-un timp cat intrmai scurt.

conduce perturbari) In starile de teama. emotionale se produce o mare raspandire a excitatiei in SNC ce det. incoordonari pe perioada de timp det. afectand inhibitia ce asigura C perfecta a misc necesare exec act respective) respective). Prezenta durerii are un efect negativ imp asupra C Oboseala este cel mai comun si imp dusman C . respectiva.Factori care pot perturba coordonarea      Ef musc intens ² (det iradiere a impulsurilor in SNC. Repetarea frecventa a unor activ sec fara legatura cu activit de baza engramata. (conduce la perturbari). respectiva.

precise si simple pana cand engrama este controlate. nedorite. fie dificila pt a nu se produca o iradiere a excitatiei si raspuns musc. activitatea nu tb sa coord. raspunsuri musc. ea va fi faciliata prin activit controlate.Dezvoltarea coordon rii   Este imp inhibarea activit musc nedorite ² Inhibitia nu poate fi antrenata direct. de dezvoltare a coord. . dezv suficient si pac poate creste vit de executie fara sa produca raspunsuri musc nedorite. nedorite. nedorite. In stadiile precoce.

 Se va incepe cu activ simple progresandu-se apoi spre activ progresandumai comlexe. vit de executie si F sunt fundamentale pt asigurarea coordonarii in activitatea sp. dinamice.Precizia misc.  Odata cu recuperarea F. sp. de la activ statice spre cele dinamice. se poate trece la dezv C prin repetitii. repetitii.  .

MS. . dinamice la placa de balans instabila ->sarituri pentru MI si ex de aruncare a mingii la un punct fix pentru MS.Progresia . activit.mentinerea O pe un MI pe suprafata instabila-> instabilaactivit.

nedorite) . obosea oboseala. activitatea tb intrerupta (continuarea exec unei misc incorecte p la formarea unei engrame nedorite).  Toate activit de coordonare necesita repetitii multiple. multiple. a devenit mai putin precisa intervenind pac. Daca executia pac.

Viteza.  .AGILITATEA Abilitatea de a controla directia corpului sau a segmentelor acestuia in timpul miscarilor rapide. Caracteristici : ² Cuprinde schimbari de directie rapide precum si opriri si starturi bruste. ² Agilitatea sportiva este o calitate avansata care necesita si se bazeaza pe o serie de calitati: calitati:  Flexibilitate. Putere. coordonare.  Putere. rapide.  Viteza. Flexibilitate.  Echilibru si coordonare. bruste.  FM.

activit. O putere mai mare permite sp sa se miste mai repede. puterea poate fi crescuta prin cresterea distantei pe care se executa misc. . forta. pt ca aceasta este importanta pt o executie corecta a activit. misc.Influeta calitatilor motrice asupra agilitatii     Puterea este necesara pentru A. iar puterea este F ori Dist parcursa supra Timp. Un pacient care are o FM buna poate controla inertia pe care o creaza o miscare in forta. Pt a fi eficace. repede. V tb sa fie insotita de coordonare.

Ex progreseaza de la simplu la complex si dezvolta acuratetea prin repetitie.  Intr-un prog kt ex. ex.C.Progresia ex pentru agilitate  Se va incepe cu ex simple p la activitati mai complexe. . pt dezvoltarea E. sp. Intrex. si A urmeaza dupa ex. care dezvolta E dinamic imbunatatesc C si ex precoce pt Ex. de refacere a flex si a F.E si C.  Ex. practicat. E.C. complexe.  Ex. practicat. dezv A sunt greu de inclus intr-o categorie pentru ca pot intrcuprinde toate combinatiile intre A. progresia lor realizandu-se Ex. pt A imita misc specifice sp. repetitie. realizanduprin complexitate si V de exec cat mai apropiate de cele executate in timpul sp.

intrExemplu Pac care prezinta un tr de gen: gen: -Isi mentine cap de ef prin: cap prin: ex. si AM a trenului sup cat si a mb neafectat  ex pt soldul si glezna pic afectat pt prev deconditionarii deconditionarii ./zonei lezate intr-un mod eficient si sigur segm.Stabilireabaza ale programuluiderecuperare : obiectivelor de baz Exista 2 obiective de Prevenirea deconditionarii (ex aerobe. in piscina si ex pentru extrem sup a corpului -Ex seg neafectate includ: includ: ex pt mentinerea F. ex pt celelalte seg)  Reabilitarea segm.

psihologic. Ii ofera pac un scop concret care sa-l mobilizeze si sa il sasustina psihologic. pac. Tb sa fie rezonabile si posibil de atins dar in acelasi timp trebuie sa fie provocatoare pentru pac.   . progresa.Ob pe termen scurt Se stabilesc pe parcursul a 1-2 sapt si depind de raspunsul stabilesc pac la tratament si de abilitatea lui de a progresa.

15grade/sapt. si cresterea cm. ceea ce implic parametri normali de flexibilitate.Exemplu 1 Kt isi propune reducerea edemului cu 1cm. Exemplu 2 ² Cresterea F cu o jumatate de grad. Ob pe termen lung  De ex. mobilitate/2 sapt. RM. F i RM. reducerea durerii la 3 dintrdintro scala de 10 si atingerea unui procent de 90% din 90% mobilitate/2 sapt. artic. cu 15grade/sapt. mobilitatii artic. un ob pe termen lung final ar fi reîntoarcerea sp la activit competi ional . coordonare i mi c specifice sp practicat. practicat. .

 Predispus la accident ri ale altor zone ale corpului. .  Incapabil s desf oare activit la un nivel anterior producerii leziunii. Dac recuperarea este necorespunz toare sp poate fi:  Predispus la instalarea unor tr noi la nivelul zonei afectate.Eficientizarea programului de recuperare  Scopul principal al recuper rii leziunilor sp: ² ajutarea sp s se întoarc la activitatea sa într-un timp cât mai scurt i cu un grad maxim al func ionalit ii.

. Monitorizarea i modificarea prog în fc de observa iile rezultate în urma evalu rii ob i subiective Dupa diagnosticarea i instituirea terapiei de control a proceselor inflamatorii. Adaptarea i personalizarea fiecarui program terapeutic. kt efectueaz o evaluarea general pe baza c reia consemneaz progresul pac. Stabilirea unei rela ii bazat pe încredere i con tientizarea efectele psihologice in urma tr. ulterior fiind formulat programul individualizat de recuperare.Caracteristicile programului de recuperare      Capacitatea de adaptare la diferitele profiluri psihologice ale fiec rui sp.

Cheia unui program de recup eficient     EXPLICA IA OFERIREA UNOR INDICA II PRECISE UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DISPONIBIL INI IEREA PRECOCE A RECUPER RII .

 Stabilirea ob pe termen scurt i lung  Explica ia ra ionamentului pe care se bazeaz prog kt  Informarea .Explica ia pac asupra etapiz rii prog kt. realist i cu punctarea aproximativ a secven elor de timp.

kt tb s asigure o monitorizare ct. i dac este necesar s modifice programul în fc de cerin e.Oferirea unor indica ii precise:     Kt trebuie s sublinieze tehnica corect de execu ie. . S aplice cu mare aten ie principiile progresului S respecte contraindica iile anumitor tipuri de ex sau activit i.

benzilor elastice. pt eficientizarea prog kinetic ar trebui s creasc considerabil. mingilor medicinale.  Dac nu este disponibil un echipament sofisticat. greut ilor i folosirea ex adecvate. piscin . Începerea precoce a recuper rii  . dispozitive de biofeedback). echipamente simple de tipul. bicicletei. treptele sc rilor.Utilizarea echipamentului disponibil De preferat prezen a unor facilit i (sal de gimnastic . pot fi incluse în program.

simple. max. Toate ex simple se executa cu viteza redusa si cu un control ridicat. echilibru. .CONCEPTE GENERALE DE RECUPERARE A RECUPERA PROPRIOCEPTIEI      Echilibrul este prima componenta a proprioceptiei ce trebuie recuperat .urmat de coord si in final de agilitate deoarece agilitatea se bazeaza pe coord si aceasata la randul ei pe echilibru. iradiere. ridicat. Progresia se realizeaza doar in cazul in care pacientul stapaneste ex simple. Exercitiile simple de proprioceptie includ activitati in care pac se concentreza asupra unuia sau 2 obiective si ex care necesita activitatea unui singur membru fara a produce iradiere. Concentrarea pac trebuie sa fie max.

CONCEPTE GENERALE DE RECUPERARE RECUPERA A PROPRIOCEPTIEI    Progresia se realizeaza prin cresterea vitezei de executie si a fortei si prin ex ce cuprind mai multe activitati simultane sau prin executia unor ex cu ochii inchisi. Pentru a incuraja acest lucru pot fi incluse in programul terapeutic activitati proprioceptive inca din primele faze ale programului. crescuta. inchisi. programului. Scopul ex propriceptive este stimularea pac sa executa activitatile cu acuratete crescuta. .

-paientul progreseaza prin executarea exercitiilor cu ochii inchisi. varful celui din spate sa atinga calcaiul celui din fata (daca membrul afectat este in spatele celui neafectat ex este mai dificil ).  . -in ortostatism in sprijin pe un picior pe o suprafata instabila cu ochii deschisi si apoi inchisi. inchisi. sec. -stand pe piciorul afectat cu ochii deschisi si bratele pe langa corp timp de 30 sec. inchisi. i.PROGRESIA EXERCITIILOR PENTRU MEMBRELE INFERIOARE se incepe cu activitati simple de echilibru static: act static: -in ortostatism un membru in fata celuilalt a.

      Executarea mai multor activitati simultan : mentinand pozitia stand pe un picior pacientul prinde si arunca mingea de la piept (se poate creste greutatea mingii). executate la inceput cu viteza redusa apoi cu redus viteza mai mare. mare. Se progreseaza spre ex de echilibru dinamic: activitati dinamic: specifice sp cum ar fi alergarea in toate directiile. . Activitati mai avansate includ sarituri .pivotari si rasuciri. unilaterale. externa. Ex de pliometrie pot fi incluse la sfarsitul ex proprioceptive. Echilibru static din pozitii cat mai apropiate de sportul practicat : gimnastul executa standul pe un picior pe barna sau cu soldul piciorului de sprijin in rot externa. Sariturile pot incepe cu folosirea ambelor membre progresand la activitati unilaterale. proprioceptive. directiile. mingii).

deschis. inchis. Exercitiile proprioceptive in lant kinetic deschis includ : facilitari neuromusculare proprioceptive cu stabilizare ritmica. .PROGRESIA EXERCITIILOR PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE    Daca pentru MI predomina activitatile in lant kinetic inchis. cele pentru MS pot fi atat in lant kinetic inchis cat si deschis. proprioceptive trebuie introduse mai multe ex in lant kinetic inchis iar pentru un gimnast programul trebuie sa cuprinda ex atat in lant inchis cat si deschis. Pentru sportivii ce practica sporturi de prindere si pasare a mingii in programul de ex. progresand spre ex in lant kinetic inchis. deschis.

proprioceptorilor. . determina stimularea proprioceptorilor. articulatiilor. elastice. Exercitiile avansate in lant kinetic inchis pentru stabilitatea umarului includ exercitii izokinetice si exercitii in lant kinetic inchis cu benzile elastice. facilitand de asemenea si stabilizarea dinamica a articulatiilor.PROGRESIA EXERCITIILOR PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE    Exercitiile in lant kinetic inchis au efecte benefice asupra extremitatii superioare pentru ca: confera ca: umarului o stabilitate mai mare datorita congruentei articulare marite. stresul la nivelul ligamentelor este mai mic. permitand initierea activitatilor de stablizare cu un nivel al fortei de frecare redus aplicat asupra structurilor statice. Acest tip de exercitii are rolul de a facilita cococontractia muschilor din jurul umarului.

Mingea este impinsa inainte mentinand aceasta poz. in DV cu MI sprijinite pe o masa si palmele pe minge. Pacientul incepe ex cu ambele brate podea. Pac.PROGRESIA EXERCITIILOR PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE      Exemple de exercitii Pac in DV pe o minge swiss cu picioarele ridicate de pe podea. minge. miscarii. . Progresia ambelor include : pac misca mingea folosindufolosindu-se de brate catre inainte /inapoi/ lateral Ex cu terabandul bazate pe capacitatea de a opune rezistenta miscarii. 30 sec. sec. pe podea si apoi ridica membrul neafectat incercand sa mentina echilibrul pentru 30 sec Pac. poz.

.

proproceptiei. Exercitiile de facilitare neuromusculara in care se foloseste rezistenta manuala sau cu achipament ajuta la recapatarea fortei si a proproceptiei. pacientul incearca sa duca bratul in pozitia in cara l-a dus kt. Cu ochii inchisi start.  . Exercitii de repozitionare activa Kt misca membrul afectat intr-o anumita pozitie apoi intril readuce in pozitie de start. kt. miscare. Exercitiul se executa cu ochii deschisi/inchisi iar cand apar greseli de executie pac incearca din nou.Exercitii de repozitionare pasiva Kt pozitioneaza membrul neafectat al pacintului intrintr-o anumita pozitie (flexie umar) iar pac incearca sa executa cu bratul afectat aceeasi miscare. nou.

Ex. Ex. . medicinale.ex funct progreseaza de la activit de aruncare cu viteza redusa si pe o distanta mica pana la activitati cu viteze crescuta si in final aruncari cu viteza max pe distanta apropiate de sportul practicat. practicat.PROGRESIA EXERCITIILOR PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE   Ex pliometrice pentru agilitate pot fi folosite in programele de ex pentru MS incluzand: folosirea incluzand: rezistentei propriului corp ( flotari) sau mingi medicinale. functionale ca si in cazul MI trebuie adaptate la cerintele sportului practicat de exemplu : pentru pac care practica sporturi de aruncare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful