You are on page 1of 30

Defini ii

Ce este dizabilitatea? Unde putem s o întâlnim? Aceste întreb ri par extrem de banale.

Sim ul comun
‡ dizabilitatea ar desemna situa iile în care mintea i corpul nu func ioneaz corespunz tor . ‡ Dar ce înseamn ³corespunz tor?´

‡ În reprezent rile obi nuite, dizabilitatea continu s s fie perceput din perspectiva unor deficien e (lipsa vederii, paralizia) sau ca form de asisten (bastonul alb sau câinele pentru nev z tori, fotoliul rulant pentru cei cu dificult i de deplasare). Un astfel de Ämodel´ al dizabilit ii presupune c aceasta ar fi un eveniment tragic care afecteaz o minoritate de persoane.

Pe de alt parte. aceasta a constituit dintotdeauna o caracteristica marcant a unor indivizi. studiul sistematic al acestui fenomen este de dat relativ recent . .‡ Încerc rile de explicare a dizabilit ii ca diferen nu sunt noi.

fenomenelor i proceselor naturale i sociale.Motive ale importan ei defini iilor: a)în elegerea reac iilor sociale fa de dizabilitate i handicap. Comportamentele umane se orienteaz în raport cu sensurile i semnifica iile atribuite faptelor. . ci i la cel al politicilor sociale. Model individual i model social. reac ii care se contureaz nu numai la nivelul indivizilor i grupurilor.

.b) nevoia identific rii i clasific rii grupurilor dezavantajate în cadrul societ ilor industriale i moderne.

.c) afirmarea Äpoliticilor privind grupurile minoritare´.

d) cerin ele stricte rezultate din nevoia dezvolt rii i orient rii politicilor de sprijin .

de profesiuni diferite implicate în activit ile cu persoanele cu dizabilit i i. desigur.‡ Se pare c exist cel pu in 23 de specialit i . nu toate utilizeaz acelea i defini ii. Aceste defini ii date de speciali ti ar putea fi grupate în cinci mari categorii: .

fizic sau psihic . .1. referindu-se la un organ. care pot fi de factur anatomic . pierdere sau anormalitate. la un membru sau la o parte a sistemului nervos.

: ambele membre inferioare) pot avea o intens via social .Existen a unei anormalit i nu duce în mod necesar la handicap: uneori. . persoane cu pierderi însemnate (ex. în timp ce altele cu o afectare a fe ei (cu Ädeficien estetic ´) pot evita interac iunile sociale.

).: artrita. epilepsia. dac ele ar putea fi puse în leg tur cu activitatea profesional . schizofrenia etc. bron ita. termen care vizeaz boala ce altereaz sau întrerupe procesele fizice sau psihice (ex. .2. condi ie clinic . Uneori este dificil de stabilit diagnosticul în anumite afec iuni (cum ar fi cele psihice) i mai ales.

). efectuarea cump r turilor. hr nirea. petrecerea timpului liber etc. sp larea. . limit ri func ionale ale activi ilor zilnice ± formulare care vizeaz incapacitatea sau cel pu in capacitatea redus de a îndeplini anumite sarcini personale sau sociale considerate normale (cum ar fi cele de Äautoservire´: îmbr carea.3.

. Relativismul normelor. Aceast accep iune se centreaz pe devierea de la normele fizice i de s n tate acceptate în societate. ori pe cea de la statusul social apropriat al unui anumit individ. dizabilitatea ca devian .4. pe devierea de la comportamentul unui grup.

sunt antrenate anumite tipuri de reac ie din partea restului popula iei. ea ocup o pozi ie social specific . ca status social definit. odat recunoscut o astfel de pozi ie. Statusul social semnific de cele mai multe ori o pozi ie dezavantajat . dizabilitatea ca pozi ie social . Indiferent de comportamentul unei anumite persoane cu dizabilitate sau de condi ia acesteia.5.

îns fiecare poate face obiectul unor critici. . nici una dintre aceste defini ii nu poate fi considerat corect sau gre it .‡ Întrucât au fost elaborate pentru scopuri specifice.

‡ se opera cu conceptele de Änormalitate´ i Ädiferen ´.Conceptualizarea tradi ional ‡ sfera no iunii de Äpersoan cu handicap´ era sinonim celei de Äpersoan cu infirmitate´. în mod frecvent. . obi nuit. în societate. se confund cu ceea ce este comun. având frecven a cea mai mare în colectivitate. Änormalul´ se identific .

De regul . .exist mari diferen e între criteriile folosite de colectivit i în identificarea Änormalit ii´. ‡ -exist o mare varietate de reac ii sociale fa de ceea ce se percepe a fi diferit.Critici ‡ . acele persoane care nu se conformeaz tr s turilor Ämedii´ ca frecven în colectivitate nu mai sunt considerate Änormale´.

func ia (rolul în colectivitate). comportamentul.‡ Criteriile invocate pot viza înf i area. nefiind absolut necesar ca o persoan s afi eze o deficien pentru a fi considerat Äcu handicap´. credin ele etc.. .

stabilit pe baza unor criterii mai mult sau mai pu in elaborate.‡ Rezultatul indus prin utilizarea abord rii comparatiste const în dihotomia Änormalitate´ ± Ädizabilitate´. .

. ‡ sistemul de referin constituit din ansamblul tr s turilor cele mai frecvente în cadrul colectivit ii.Abordarea comparatist opereaz cu urm toarele elemente: ‡ postulatul unei rela ii de cauzalitate între un deficit (de ordin fizic. ‡ compara ia catacteristicilor individuale cu cele Ämedii´. sezorial sau psihic) i posibilit ile de a ac iona. considerate ca Ämedii´.

‡ Abordarea comparatist are ca rezultat conturarea dihotomiei. mai mult sau mai pu in discutabile. . Orice dihotomie este reduc ionist . pe baza unor criterii mai mult sau mai pu in precizate. a clivajului dintre Änormalitate´ i Ädizabilitate´.

‡ Postulatul esen ial al acestei abord ri consider c exist o leg tur de cauzalitate între anumite deficien e i posibilit ile de a ac iona .

renale. recurgerea la aceast semnifica ie pare a nu fi de mare utilitate în încercarea de a aprecia situa ia celor cu afec iuni cronice congenitale având manifest ri episodice (cum ar fi epilepsia).‡ îns . ale articula iilor). sau a celor cu afec iuni cronice caracterizate printr-o apari ie insidioas i o evolu ie pe termen lung (cum ar fi bolile cardio-vasculare. .

. Copil ria.Afec iuni mintale. Vârsta înaintat .

.‡ no iunea de Änormal´ nu este neutr din punct de vedere axiologic. provoac un anumit prejudiciu. fiind înalt valorizat : ceea ce este comun pare a fi i de valoare. Äanormal´. iar ceea ce este neobi nuit.

‡ Unul dintre efectele imediate este cel al discredit rii sau al prejudiciului cu care se confrunt persoanele cu dizabilit i. care i-a atribuit semnifica ia de stigmat. . Mecanismele unei asemenea utiliz ri sociale a no iunii de Ähandicap´ au fost eviden iate de sociologul american Ervin Goffman.

‡ Stigmatul apare ca o rela ie dintre un atribut i un prejudiciu pe care acesta îl declan eaz la nivelul persoanei. persoana cu atributul respectiv ajunge s fie discreditat . În acest mod. .

.‡ Focalizarea asupra deficien ei sau dizabilit ii face ca Äanormalitatea´ fizic sau intelectual s ajung s fie apreciat ca atributul definitoriu al persoanei cu handicap. c reia i se neglijeaz calit ile i poten ialul.