SALIX ALBA

Student : Iacob Ana-Maria Master: Riscuri Naturale èi Amenajarea teritoriului An: II, Sem: II Disciplina: Managementul èi Amenajarea ariilor forestiere  

Salcia alb este nepreten ioas fa de clim , dezvoltându-se luxuriant pe soluri aluvionare, fertile, bine aprovizionate cu ap .

Înr d cinarea este trasant , mult întins lateral. Tulpina este obi nuit strâmb . Scoar a la început neted , cenu iu-verzuie, ce con ine circa 6% substan e tanante, cu ritidom timpuriu, cenu iu-brun, gros. Coroana este rar , larg , neregulat ramificat , iar dac a fost t iat în scaun (de la o anumit în l ime) se dezvolt o coroan globuloas , regulat Trunchiul formeaz ritidom brun cenusiubr zdat în lung. Lujerii sunt zvel i, flexibili, verzi-g lbui sau bruni, des albicioèi sericeu-p roèi, mai târziu numai spre vârf slab sericeu pubescenìi. Muguri alterni, alungit ovoizi, alipi i, galben-ro ca i.

SALIX ALBA 

Frunze lanceolate, 4-10 cm, èi de 1-3 cm l ìime, prelung acuminate sau acute, cuneate, m runt serate, pe dos surii sau alb strui, în tinereìe pe ambele feìe argintiu sericeu-p roase, apoi pe dos mai mult sau mai puìin sericeu pubescente la maturitate uneori glabrescente sau numai pe nervura median alipit p roase , cu margini m runt glandulosserate; scurt pe iolate.

Peìiolii -7 mm lungime. Amenìii cilindrici, apar doar odat cu frunzele pe lujeri laterali scurìi, foliaìi. Flori dioice, cu scvame albe p roase, cele mascule grupate în amen i galbeni, 2-6 cm, cu câte dou stamine, la baz cu dou glande nectarifere, iar cele femele în amen i verzui, 4 cm, cu ovar glabru, scurt pedicelat, la baz cu o gland nectarifer ; înflore te odat cu înfrunzirea (martie ² aprilie).

Înflorire salcie: (IV ³ odat cu înfrunzirea).

Fructele sunt capsule ce se coc prin mai-iunie, semin ele sunt mici, egretate, încol esc în 3-4 zile. Maturitate este timpurie, periodicitatea anual , cu fructifica ii abundente, iar puterea germinativ este mare, dar pentru scurt timp. L st re te puternic, drajoneaz slab, se but e te u or. Longevitate 80-100 ani, dar partea interioar a tulpinii putreze te la un timp, devenind scorburoas .      

Metoda de recoltare : la ramuri tinere de 2³3 ani se fac t ieturi circulare cu cu itul la 10³20 cm, care se unesc printr-o t ietur în lung ; la ramurile rupte se poate face cu u urin i simpla jupuire în fî ii. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab, cu suprafata externa neteda, verde-cenusie pana la verde-galbui, cu gust astringent amarui.

Preg tirea salciei în vederea prelucr rii : Uscarea se face la soare sau în înc peri cu circula ie bun a aerului (uscarea lent poate duce la muceg irea sau brunificarea produsului). Uscarea artificial la max. 60°. Randament la uscare 2³3/1. Condi iile tehnice de recep ie pentru salcie prev d un produs în form de tuburi sau fî ii ; impurit i : coji p tate sau înnegrite la interior ³ max. 5°/o i fragmente cu lemn la interior ³ max. 2% ; corpuri str ine organice i minerale ³ max. cîte 0,5% din fiecare ; umiditate ³ max. 13%-

Compozi ie chimic salcie: Dintre componentele active prezente în majoritatea speciilor de salcie sînt - salicina, substan de natur glicozidic în propor ie de 0,3³0,8% (Salix alba). Aceast substan , prin hidroliz , se dedubleaz în glucoza i saligenin sau alcool salicilic. În toate speciile este prezent taninul de natur catechinic în propor ie de 3³10%. Scoar a de salcie mai con ine rezine i al i deriva i de natur flavonic sau heterozide. Amen ii diferitelor specii de salcie con in substan e estrogene.

În medicina empiric , scoar a de salcie a fost utilizat înc din antichitate ca tonic, febrifug i antireumatismal. Ulterior s-a demonstrat pe cale experimental c saligenin se dedubleaz în organism în acid salicilic care îi imprim ac iunea antipiretic i analgezic i deci utilizarea ca febrifug i calmant al durerilor reumatismale are o baz tiin ific . Produsele farmaceutice ob inute din scoar de salcie au de asemenea efecte sedative, în insomnii.

Scoar a de salcie intr în compozi ia ceaiului antireumatic. în mai mic m sur se folosesc frunzele (Folium Salicis) i amen ii (Flores Salicis) cu presupuse ac iuni sedative i anafrodisiace. Boli in care este utilizata.Uz intern: reumatism, spondiloza anchilozanta, gripa, rinita, guturai, nevralgii, insomnia, guta, dureri muscular, neuroastenii, eritem genital, hemoptizie, diaree cu sange. Uz extern: stomatita, spondiloza anchilozanta, hemoroizi, stimularea circulatiei periferice, cicatrizarea ranilor, ulceratii, rani purulente, bataturi, transpiratie la picioare.

Toate speciile de salcie (cu excep ia celei c pre ti) sînt plante de lunci i z voaie, cu cerin e mari fa de umiditatea solului, suportînd chiar înml tinirea, cu preten ii reduse fa de clim i sol. Sînt r spîndite în toate zonele de lunc i mla tin , pe toate v ile rîurilor, cu deosebire în zona de cîmpie. 

Salix alba este comun în regiunea de câmpie èi de deal, pe malul apelor , în lunci, z voaie, depresiuni, locuri umede. Dominant în z voaiele întinse din lungul râurilor mari. Sporadic în etajul montan (M-ìii Sibiului (800 m), M-ìii Retezat (700 m), M-ìii Bihorului (1200 m). Este cultivat frecvent pe lâng sate èi în r chit rii. În ìar este r spândit în toate provinciile. În zona de silvostepã cantitatea de cãldurã este mare, solurile, foarte profunde, bogate în substanþe nutritive ºi în humus, au însã frecvent deficite de apã din cauza precipitaþiilor reduse.  

Zone de ste a si silvoste a favora ile dezvoltarii Salciei al e

HARTA REGIUNILOR ECOLOGICE (SALIX ALBA)

VI V

IV VII I

III

Suprafeìe: Cea mai mare suprafaì pe care o ocup Salix alba se reg seète în Delta Dun rii èi în lunca acesteia , aceast zon înglobând caracteristicile cele mai favorabile de dezvoltare: 
altitudini  climã:

0²100 m ;

550 mm.

T = 12,5²100C, P = 350²

Relief: în porìiunile cele mai joase din marilelunci în care apa din inundaìii stagneazã timp îndelungat. Roci: aluviuni argiloase. Soluri: de tip aluviosol, mijlociu profunde gleizate, neutre, mezobazice, permanent ude-umede, mezotrofice.
Pãdure de luncã joasã de salcie albã (Salix alba) cu Lycopus exaltatus

BIBLIOGRAFIE
1.Dr. Ghe.Anghel, Geo Botanica, Edit. Ceres Bucureèti 2.Vasile Ciocârlan (1990), Flora ilustrat a României, Edit. Ceres, Bucureèri 3.Flora RSR www.unis.no.Salix www.plants.usda.gov www.world.cot.org www.Natura www.biolib.ro www.FloraEuropaea ²Alluvial forest)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful