You are on page 1of 26

Metode de evaluare

MANDA MARIA-MELANIA MARCU ADELINA-GIORGIANA

Sub acest titlu se succed: - metode de verificare a progresului la înv tur al elevilor (verificarea oral curent , verificarea scris curent , verificarea scris periodic , prin tez , verificarea practic , fie curent , fie periodic , verificarea cu caracter global, adic examenul ± fie scris, fie oral, fie practic, fie toate acestea, verificarea la sfâr itul fiec rui capitol, verificarea prin teste); -metodele de apreciere (aprecierea verbal , f r atribuirea unei note, iar al turi de ea, notarea).

Metode de verificare care intereseaz în prim plan înv mântul preuniversitar. ceea ce constituie ca punct de plecare necesar pentru aprecierea cât mai aproape de valoarea real a elevului.cât i de baza didactic de care dispun. constatarea în am nunt a erorilor elevului. între 3-4. 1. Durata ei este de aproximativ o treime din lec ie i poate s cuprind un num r variabil de elevi. Verificarea oral curent . la unele discipline i 6-8 sau mai mul i la altele. ceea ce îi confer mari resurse formative. acestea din urm sunt avantajate atât de natura lor. Motiva ia utiliz rii acestei metode const din urm toarele: -se împlete te strâns cu predarea i înv area. const din dialogul dintre profesor i elev cu care debuteaz fiecare lec ie mixt . -permite. gra ie corect rii imediate a fiec rui r spuns. -permite o constatare am nun it i nuan at a cuno tin elor elevului. de unde i posibilitatea de sprijinire concret a lui s se îndrepte. -ea este i ocazie a unui exerci iu de exprimare a elevului. . de asemenea.

-posibilitatea compar rii presta iei elevilor. -men ine elevul în permanen în stare de grij pentru înv area ritmic (verificarea prin extemporal joac rolul unui continuu memento!). Avantajele pe care le prezint se rezum astfel: -asigur o ³productivitate´ mare în timp (aproximativ aceea i durat necesar ascult rii a 3-4 pân la 6-8 elevi. Extemporalul trebuie conceput pe o durat în principiu egal cu ascultarea curent . . reprezint un punct de plecare favorabil not rii cât mai echitabile. reperul de dificultate fiind ritmul de lucru al unui elev de nivel mijlociu. combinate în diverse formule. -uniformitatea cerin elor c tre elev.Verificarea scris curent în forma tradi ional a extemporalului. fie o prob aplicativ .2. Ea se concretizeaz în: fie un num r de întreb ri precise. pe care le implic . având acela i punct de plecare. vizând con inuturile prioritare din lec ia de zi. în sprijinul aceleia i not ri precise i echitabile. este verificat o clas întreag ). a fost i este complementul necesar al celei orale. fie ambele aspecte.

justific rile extemporalului. trebuie s men ion m dou : cea dintâi. Teza const din unu sau mai multe subiecte. pentru toat perioada gimnazial i cea liceal . s realizeze i o relativ sintez pe întinderea întregului semestru. pe lâng reproducerea informa iei. Func iile evalu rii î i schimb configura ia pe terenul tezei. Verificarea periodic prin tez se organizeaz la o parte dintre materii. cea de a doua. de unde i caracterul concludent al ei pentru aprecierea general a rezultatelor elevului. teza î i atribuie.3. de pild . Cât despre cerin ele de ordin didactic. ca admiterea în treptele i ciclurile urm toare s se fac pe baza rezultatelor din întreaga perioad anterioar : ori. Prin tratarea lor. Motivarea. mai întâi. elevul este pus în postura ca. cea formativ figurând doar în subsidiar. s fie realizat dezideratul sintezei sau cel pu in al cuprinderii complete a materiei. în ansamblul notelor. s consider m. anume c ea exerseaz elevul în vederea confrunt rilor evaluative mai cuprinz toare de mai târziu. li se adaug : teza s fie precedat de recapitulare special axat pe con inuturile vizate. începând cu clasele gimnaziale. la 25% azi. În plus. Adic pe primul plan va fi func ia de ierarhizare. care reiese din îns i natura probei. perspectiva actual . variabil : de la 50%. teza reprezint cea mai cuprinz toare prob de examinare. func iile. iar ponderea. cât a reprezentat pân acum. Cât prive te motivarea. Periodicitatea ei este semestrial . celor vizând extemporalul. . c ea reprezint o prob cu implica ii pe termen lung. condi iile de îndeplinit din partea celui care organizeaz vor fi prezentate prin compara ie cu verificarea scris curent .

identic pentru to i subiec ii examina i.4. Testul docimologic. Pentru l murirea complet a esen ei acestei metode. este nevoie s plec m de la defini ia restului în general: ³prob definit implicând o sarcin de îndeplinit. . cu o tehnic precis pentru aprecierea succesului sau e ecului sau pentru notarea numeric a reu itei´.

prin care profesorul informeaz în permanen elevul asupra nivelului s u la înv tur . Aprecierea verbal const din comunicarea curent . constituind o necesitate cu atât mai stringent . Chiar dac nu se transpune în not . acest fel de apreciere este instrumentul de baz al evalu rii formative. continu . cu cât avem a face cu rezultatele mai pu in acceptabile. .Metode de apreciere 1.

Polonia. notarea pune azi multe probleme de ordin teoretic i tehnic.2. Germania. Elve ia. cel cu 5 trepte în Rusia. Ungaria. sistemele de notare sunt diferite de la ar la ar . în altele invers propor ional . În unele sisteme colare na ionale ordinea aprecierii este direct propor ional cu cre terea cifric a notelor. . A a cum ne informeaz diverse surse. în Anglia. În unele ri se folose te sistemul cifric: de pild . fiecare justificându. Mai concret i cu efecte mai durabile decât aprecierea verbal . cu 13 trepte în Danemarca. cu 10 trepte în România i Finlanda.i procedura în mod propriu. cu 6 trepte în Bulgaria. În altele se utilizeaz sisteme literale: de pild . în Norvegia i Suedia. cu 20 trepte în Fran a. cu 7 trepte.

Elevul este notat bine.T. fiindc notele anterioare. al turi de variantele de remediere care s± au propus. care se constituie în tot atâ ia factori perturban i. I. Schi m în câteva rânduri aceste distorsiuni. luarea în calcul (în sens pozitiv) a unor aspecte colaterale con inuturilor ce trebuie st pânite ( inut . . ci gra ie situa iei lui generale (vezi i C.cit.Pe fondul acestei modalit i de notare (tehnica impresiei globale). tot ca semn al efectului halo. Unii autori (De Landsheere. 1975) v d. 1986. Efectul halo se concretizeaz în notarea elevului nu în raport cu calitatea i cantitatea presta iei sale.Radu. dic ie etc. pe ansamblu sunt bune.Moise.). lucr.). pot ap rea un num r de distorsiuni subiective.

Odat pus ³pecetea´ asupra presupusei sl biciuni a celui examinat.Efectul oedipian (aluzie la povestea predestin rii triste a celebrului personaj din tragedia greac antic ) este foarte asem n tor celui men ionat anterior. acesta nu va putea dep i o anumit not modest . el porne te de la o idee preconceput a evaluatorului despre capacit ile elevului. Efect prin excelen defavorizant pentru unii elevi. .

Este factorul care se resimte cu deosebire în cadrul disciplinelor axate proponderent pe ra ionamentul probabilistic (istorie. dup împrejurare. Este citat frecvent un e antion al notelor acordate de c tre 54 examinatori diferi i uneia i aceleia i teze de filosofie. altul mai indulgent. unul ine seama de o serie de aspecte.cit.). Notele vor fi diferite în func ie de context sau de locul în irul examin rilor sau corect rii. lucr. I. la rândul lor se vor traduce în not ri fluctuante. notele acoperind întreaga plaj între 3 i 10 inclusiv (cf. aprecierea va avea rezultate diferite. Dup cum este mai la început sau mai la sfâr it. filosofie). dar nu sunt scutite de el nici altele. altul de altele. . literatur .Efectul ordine asociat cu cel de contrast (De Landsheere. 1979). dup cum este în contextul unor lucr ri mai slabe sau al unora mai bune.Radu. Efectul datorat ecua iei personale a examinatorului: un examinator este mai sever.

H. iar dublarea sau triplarea corectorilor simultani. men ionatul num r nefiind prea încurajator. . chiar percep ia examinatorului despre importan a propriei specialit i. cu cât vor fi mai mul i evaluatori simultani. Reiese c . Solu ia se re ine cel pu in ca idee. A a în elegem de ce s-a pus problema unor remedii: 1. (cf. H. în contextul celorlalte materii colare etc. ecua ia personal se va estompa. denaturarea poate merge pân la pur i simpl anulare a valorii notei.Pieron ne prezint o estimare experimental a num rului optim al acestor examinatori.Arbitrul multiplu este una dintre propuneri. 78 pentru o compunere în limba matern . Astfel c . 19 pentru o traducere în sfera limbii latine. f r s fie neap rat cea de la care se a teapt cel mai mult. 16 pentru una de fizic teoretic . pentru o tez la matematic teoretic . Concret. la unele examene importante. 1963). reprezint azi dovada accept rii.Pieron. spun sus in torii acestei solu ii. prin însumarea lor. pentru nivelarea ecua iei personale ar fi necesari: 13 examinatori. în contextul activit ii colare.Acestor nominaliz ri li se pot ad uga i al i factori perturban i ai not rii corecte: s zicem rela ia concret dintre examinator i o anume clas sau un anume elev. 127 pentru o tez de filosofie.

mai ales pentru domenii ca matematic teoretic . 1995 ± pe criteriul cantitativ ± C. fizic teoretic . Numai c în arealul disciplinelor bazate pe un demers euristic mai ³elastic´.2. esteticii. Propunerea pare destul de rezonabil i totodat aplicabil . procedeu operant i în cadrul lucr rilor cu subiect multiplu. filosofiei. de felul literaturii.Radu. baremul nu poate acoperi toat gama de nuan e.Moise) i atribuirea unor punctaje propor ionale pentru fiecare dintre ele. fie chiar vizând forma de redactare.Notarea cu bareme este o alt propunere din partea docimologilor. biologie i mai ales cel al educa iei fizice. . Aceasta are la baz ³descompunerea temei în subteme´ (I. fie de ordin tehnic.

0-7 puncte (din care pentru satisfacerea sarcinilor de con inut. adic temele tratate ³liber´ de c tre fiecare elev. i în acest caz. cu toat nuan area de rigoare. Remandino i E. prezentare grafic 0. potrivit instruc iunilor care îl înso esc. uniformitatea lor pentru to i elevii examina i. prezentarea lor logic . tocmai dat fiind precizia cerin elor. pentru forma lucr rii. Este vorba tocmai de materiile colare. Cum am v zut îns . sensibilitate).Valin. 4. Muster propune o formul de notare axat pe aspecte ale probei de tip compunere. 0-1 punct. 0-2 puncte (din care: stil i ortografie 1. formula pare interesant . 6 puncte. înainte de a o aplica. pe care mai sus le consideram mai greu de apreciat prin bareme.Notarea analitic ar fi remediul care vine s reduc efectele subiective ale aprecierii pentru probele de tip compunere. ni te limite. fiind deja acceptat de examinatori. cercet torul român D. filosofie etc. istorie.3.5 puncte).5 puncte. pentru factorul personal (originalitate. pornind de la un procedeu ini iat în plan european de c tre C. Ea este construit pe scara de notare 1-10 a colii române ti. . 1 punct). testele au ni te disponibilit i de sondare a con inuturilor ce se evalueaz . În pofida dificult ii pe care o implic . la literatur . Astfel. pretinzând s se acorde: pentru fondul lucr rii. Încât r mân în vigoare. chiar mai restrânse decât în cazul baremelor. Condi ia ca ea s fie i eficient ar consta din punerea de acord a examinatorilor.Extinderea utiliz rii testului obiectiv pe cât posibil mai mult. precum i corectura strict identic .

i el. . aceast rezolvare. reducerea subiectivit ii nu ar fi posibil decât prin îmbinarea. prin reflec ie asupra fiec rei secven e de aplicare a uneia sau alteia dintre alternative. Practicianul profesiei didactice ar putea nuan a. a tuturor remediilor propuse.Cum se poate conchide. pe baza celor câteva solu ii prezentate. în func ie de situa ie.

. evaluarea este menit s ne sprijine pentru a îmbun t i înv area. în care elevii ( i profesorii) se simt bine în timpul înv rii nu este un scop în sine. Organizarea unei activit i interesante. De aceea. Trebuie s înregistr m mereu progresele pe care le fac elevii în procesul de înv are. din perspectiva informa iilor pe care le culegem cu ajutorul unui instrument care ne permite s m sur m în raport cu o anumit norm la care ne raport m.TIPURI DE EVALUARE SI REGULILE UNEI EVALUARI EFICIENTE Prin procesul de evaluare ne pronun m asupra st rii unui fapt. proces la un anumit moment. Evaluarea trebuie s fie coerent cu noile stiluri i metode de predare ± înv are i s fie gândit ca un instrument pentru îmbun t irea activit ii. nu ca o Äprob ´ a ceea ce tiu sau nu tiu?! elevii la un moment dat. nu s probeze c elevii au înv at ceva anume ( i cât anume) ca i informa ie .

aptitudini. c) Evaluarea în domeniul cognitiv (cuno tin e). b) Evaluarea în domeniul socio ± afectiv (atitudini). .TIPURI DE EVALUARE Dup domeniu: a) Evaluarea în domeniul psihomotor (capacit i. deprinderi).

. cât i a r cesului î si e).Dup bi tul lu rii: a) al ar a r l i î ar (at t a achi i iil r. în rup sau de c tre rup). c) aluarea a ceea ce s-a înv at în coal sau a ceea ce s-a înv at în afara colii. or ani area sistemului). institu ii. ) aluarea erf r an el r (reali area indi idual. ) valuarea de sistem accentul se pune pe sistemul în care se desf oar procesul (participan ii la proces. Dup tul pus pe pr es sau pe sistem: a) valuare de proces se refer la perfor an ele elevilor.

DUP CUM EVALUAREA CERTIFIC SAU NU CALITATEA CELUI CARE ESTE EVALUAT: A) EVALUARE SUMATIV ± ARAT NIVELUL LA CARE A AJUNS UN ANUMIT ELEV LA UN MOMENT DAT. ESTE ORIENTAT SPRE UN AJUTOR IMEDIAT I ÎNCEARC S CORELEZE CARACTERISTICILE ELEVULUI (INCLUSIV NEVOILE. SE DESF OAR CU REGULARITATE I ESTE UTILIZAT ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND ACTIVITATEA CONTINU . FIIND O EVALUARE FINAL I SE BAZEAZ PE INFORMA II OB INUTE ÎN URMA UNUI TEST. C) EVALUARE EXTERN (REALIZAT DE O PERSOAN SAU O INSTITU IE DIN AFARA PROCESULUI DE PREDARE ± ÎNV ARE). EXAMEN ORI CUMULÂND DATELE OB INUTE ÎN TIMPUL EVALU RII CONTINUE. CARE SE PRODUCE ÄLA TERMEN´. CI PERMITE AMELIORAREA REZULTATELOR. DUP ETAPA ÎN CARE SE FACE EVALUAREA: A) EVALUARE INI IAL (REALIZAT LA ÎNCEPUTUL PROCESULUI DE PREDARE ± ÎNV ARE). INTERESELE) CU CARACTERISTICILE CON INUTURILOR DE ÎNV AT.). . C) EVALUARE FINAL (REALIZAT DUP O SECVEN DE TIMP BINE PRECIZAT ± SEMESTRU. B) EVALUARE CONTINU (REALIZAT ÎN TIMPUL ACESTUI PROCES). B) EVALUARE INTERN (REALIZAT DE C TRE ACEEA I PERSOAN CARE REALIZEAZ PROCESUL DE PREDARE ± ÎNV ARE). B) EVALUARE FORMATIV ± NU CERTIFIC O ETAP .DUP CINE FACE EVALUAREA: A) AUTOEVALUARE (REALIZAT DE C TRE CEL CARE ÎNVA ). REVENIREA ASUPRA CELOR ÎNV ATE PENTRU A LE CORECTA I A FACILITA TRECEREA SPRE O ALT ETAP . SFÂR IT SAU ÎNCEPUT DE CICLU COLAR ETC. ESTE O JUDECAT DEFINITIV CARE CERTIFIC SAU SANC IONEAZ CALITATEA CELUI EVALUAT.

: ce a realizat X i Y din sarcina dat . identificânduse cauzele).Dup cum se apeleaz la o norm sau la un criteriu: a) Evaluare normativ ± apeleaz la o norm . se face judecând performan a unui individ în func ie de gradul de realizare a criteriului stabilit în func ie de obiective (ex. b) Evaluare prognostic (identific poten ialul subiectului raportat la viitor).: ce poate face s fac elevul X în compara ie cu elevul Y în realizarea sarcinii date?). . furnizeaz pozi ia individului fa de altul într-un grup (ex. b) Evaluare criterial ± apeleaz la un criteriu. fa de Äpragul de reu it ´): Dup perspectiva temporal din care se face: a) Evaluare diagnostic (stabile te starea de fapt.

B) EVALUARE INFORMAL ± REALIZAT PRIN INSTRUMENTE NESTANDARDIZATE.DUP CARACTERUL STANDARDIZAT AL INSTRUMENTELOR: A) EVALUARE FORMAL ± REALIZAT PRIN INSTRUMENTE STANDARDIZATE ASOCIATE SAU NU CU TESTE PSIHOLOGICE. ALTERNATIVE. . PROIECTATE DE C TRE PROFESOR.

la alegere. închise. Dup modul în care rezultatele pot fi sau nu m surate: a) Evaluare cantitativ ± la care rezultatele sunt cuantificabile în func ie de un punctaj. construite f r limite fixe.Dup caracteristicile tehnice ale pro elor: a) Evaluare convergent ± probe care presupun r spunsuri multiple. b) Evaluare calitativ ± la care rezultatele nu pot fi m surate prin cuantificare. b) Evaluare divergent ± probe cu r spunsuri deschise. .

REGULILE UNEI EVALU RI EFICIENTE .

i proiecteze evaluarea o dat cu proiectarea con inutului i s prezinte ce se a teapt de la elevi. Construi i o imagine pozitiv despre evaluare! Evaluarea nu trebuie asociat cu e ecul. nu numai cu lipsurile pe care le are.1. dar mai ales cu calit ile pe care le poate valorifica i dezvolta de aici încolo. Pentru profesor. ce progrese vor trebui s fac : o prob care este precedat de prezentarea obiectivelor de evaluare se va dovedi mult mai eficient decât una la care elevul nu tie la ce s se a tepte. cu formarea unei imagini cât mai corecte despre sine. sanc iunea sau controlul. ci cu posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor. evaluarea este un prim instrument ce îi confer o imagine asupra ac iunii sale. Orice profesor ar trebui s . .

. ‡ Interpretarea rezultatelor trebuie în eleas ca o parte component obligatorie a evalu rii. în general. i ea se face.2. ‡ Evaluarea trebuie proiectat cu scopul judec rii stadiului de dezvoltare a achizi iilor individului. se poate stabili pentru anumite perioade. Nu utiliza i evaluarea pentru alte scopuri decât cele pentru care este ea proiectat ! ‡ Evaluarea de orice fel nu trebuie s pedepseasc . fiind o parte component a procesului de înv are. rezultatele trebuind s fie cât de repede posibil f cute publice în cazul unei evalu ri cerute de o institu ie. ‡ Aplicarea unei probe de evaluare trebuie s respecte regulile sale proprii i reguli generale de aplicare. în func ie de tipul de evaluare. care presupun obiectivitate prin uniformitatea aplic rii probei. ci s stimuleze pentru etapa urm toare a înv rii! Cel care înva trebuie s în eleag c evaluarea are scopul de a-l informa obiectiv asupra a ceea ce mai are de înv at. ‡ Nu generaliza i datele ob inute în urma aplic rii unei probe nestandardizate pentru c aceast generalizare poate produce multe erori de interpretare. în fa a celor evalua i. ‡ Exist o curb a randamentului fiec rui elev care. Nu este indicat s facem evalu ri care se încheie cu notarea elevilor la începutul sau la sfâr itul unei s pt mâni! ‡ Nu este obligatoriu s facem not ri pentru orice tip de evaluare i oricum putem folosi mai multe posibilit i de apreciere a rezultatelor. chiar dac este realizat de altcineva decât cel care este implicat în procesul de predare ± înv are.

Didactica. I. 1994. Cerghit. Metodologia reformei educa ionale.. .. Editura Hardiscom. I. 1993. 2001.). Editura Dacia. ‡ 6. Editura Didactic i Pedagogic . M.. Bucure ti. Didactica modern . Arta i tiin a educa iei. ‡ 4. ‡ 2. Cristea. Noveanu. Metode de înv mânt. 1998. E. ‡ 3. Pite ti. Universitatea din Bucure ti.. ‡ 5. Ionescu. Cluj. Note de curs. Cerghit.. Note de curs. Bucure ti.‡ BIBLIOGRAFIE SELECTIV ‡ 1. Editura Didactic i Pedagogic . Bârzea. Radu.. 1995. Metodologia cercet rii în educa ie. Universitatea din Bucure ti. (coord. C.. 1996. S. I.