HORMONI

E. Starling i Bayliss în 1904
‡ Hormonul este: o substan chimic elaborat de o celul sau un grup de celule specializate (celule endocrine), i transportat prin sistemul circulator la o celul int , care r spunde printr-o modificare a func iei sale .

‡ Hormonul este un mesager primar care duce informa ia de la celulele senzor (care percep modific rile din mediu), la celulele int (care r spund la modific ri)

Sistemul endocrin: -glandele endocrine; -hormonii produ i; - esuturile int Sistemul endocrin i sistemul nervos central asigur comunicarea între diverse p r i ale organismului.

.

neurotransmi tori. .Clasificare hormoni 1. Mul i factori de cre tere ac ioneaz autocrin. ac ioneaz asupra celulei care i-a produs (ex. Semnalizarea autocrin este comun celulelor tumorale. (ex. tromboxanul produs de trombocit ac ioneaz chiar asupra trombocitului). insulina produs de pancreas ac ioneaz asupra celulelor int din alte esuturi).secreta i de o celul în spa iul extracelular. ac ioneaz asupra celulelor învecinate. sunt transporta i de torentul sanguin la celulele int (ex. ac ioneaz asupra celulelor de tip A sau B invecinate care secret glucagon i insulin ). somatostatina produs de celulele de tip D din pancreas. transmit impulsul nervos de la o celul nervoas la alta sau de la o celul nervoas la una muscular (inducând sau imhibând contrac ia muscular ). -Hormoni autocrini. ‡ Hormoni locali: -Hormoni paracrini sintetiza i i secreta i de o celul . Dup locul de sintez i ac iune: ‡ Hormoni endocrini sintetiza i de glandele endocrine. f r s ajung în sânge (ex.

Somatostatina este: de -hormon hipotalamic endocrin fa de adenohipofiz -hormon paracrin produs de celulele D din pancreas i care ac ioneaz asupra celulelor A i B. Adrenalina ac ioneaz atât ca neurotransmi tor (semnalizare paracrin ) cât i ca hormon sistemic (semnalizare endocrin ). .‡ Hormonii pot ac iona ca: endocrini fa de un esut i paracrini fa alte celule.

2. Dup natura chimic .
‡ Hormoni deriva i de la aminoacidul tirozin : catecolaminele i tiroidienii. ‡ Hormoni de natur polipeptidic sau proteic : insulina, glucagonul, parathormonul, calcitonina, somatostatina, hormonii hipotalamo-hipofizari, etc. ‡ Hormoni deriva i dintr-un nucleu steroidic: -steroizi: mineralocorticoizi, glucocorticoizi, sexuali. -pseudosteroizi: 1,25-dihidroxi colecalciferol (calcitriol), derivat din vitamina D3. ‡ Hormoni deriva i din acidul arahidonic numi i eicosanoizi: prostaglandine, tromboxani, leucotriene, lipoxine.

3. Dup modul de sintez ‡ hormoni sintetiza i i secreta i ca atare (catecolaminele, aldosteronul, estradiolul, T3); ‡ hormoni sintetiza i i p stra i în glanda respectiv într-o form inactiv de prohormon sau preprohormon.
Pre-pro-hormon Pro-hormon Hormon

‡ Activarea: -în glanda produc toare, ex. preproinsulina se activeaz în pancreas,
preproparathormonul în paratiroide. -în esuturile periferice, ex. hormonul tiroidian T4 se transform în forma activ T3 în esuturile int . -în sânge, ex.angiotensinogenul se transform în angiotensin II, esutul int pentru angiotensin II fiind cortexul suprarenalelor.

4. Dup modul de ac iune asupra fluxului de energie metabolic

‡ Hormoni implica i în depozitarea energiei metabolice ex.insulina. ‡ Hormoni implica i în mobilizarea energiei metabolice, ex. glucagonul, catecolaminele, cortizolul, somatotropina (hormonul de cre tere).

5. Dup solubilitatea în ap .

‡ Hormonii liposolubili (steroizi, tiroidieni, acid retinoic, calcitriol) ‡ Hormoni hidrosolubili (peptide ca insulina, glucagonul sau amine ca adrenalina, histamina)

‡ hipofiza. ‡ glande endocrine periferice.Sistemul endocrin cuprinde trei nivele ierarhice ‡ hipotalamus. .

HIPOTALAMUS Hormonii hipotalamici (RH) Hipofiza posterioarã Adenohipofiza Oxitocinã Vasopresinã TSH ACTH FSH LH GH PRL LPH MSH Medulo suprarenalã Adrenalinã Tiroidã Tiroxinã Cortex suprarenal Testicule Ovare Progesteronã Estradiol Pancreas Insulinã Glucagon Somatostatinã Corticosteroizi Testosteronã .

este forma biologic activ Serumalbuminele pot lega mul i dintre hormonii liposolubili.Transportul hormonilor în sânge ‡ Hormonii hidrosolubili. de natur peptidic circul liberi în sânge. hormonul liber. nelegat. i catecolaminele. . ‡ Hormonii liposolubili. nespecific. steroidici i tiroidieni circul în sânge liberi sau lega i de proteine transportoare specifice (hormonbinding globulin).

Timpul necesar eliber rii hormonului în circula ie ‡ secunde pentru adrenalin ‡ câteva ore sau zile pentru estrogeni .

Durata de via a hormonilor în plasm ‡ de ordinul secundelor sau minutelor pentru hormonii hidrosolubili ‡ de ordinul orelor pentru hormonii liposolubili. .

-neurogen. -conexiune invers (feed back negativ i pozitiv). .Reglarea secre iei endocrine -bioritm.

Ex.Bioritmurile ‡ Bioritmurile sunt oscila ii periodice. . ce se manifest prin cicluri ce se succed la intervale relativ constante cu maxime i minime de secre ie pentru hormonul respectiv. -pentru adrenalin secre ia maxim se produce în cursul zilei. -secre ia maxim de cortizol se produce diminea a înainte de trezire din somn.

pozitiv sau negativ ‡ Controlul prin feed back negativ este folosit în special între sistemul hipotalamo-hipofizar i glanda produc toare de hormon. .Reglarea prin conexiune invers .

Stress si alte sem ale Sistemul nervos central ipotalamus ormo ipofiza anterioarã ro i e i ofizare landa hormonalã tintã e eliberare ormo i .

. determin o cre tere a eliber rii de insulin .‡ Reglarea prin feed back negativ realizat prin diferite substan e Ex. care stimuleaz captarea glucozei de c tre unele esuturi.cre terea concentra iei de glucoz în sânge. Sc derea glicemiei determin sc derea secre iei de insulin .

Controlul prin feed back pozitiv ‡ Cre terea peste anumite limite a estradiolului. declan ând ovula ia (feed back pozitiv). determin o cre tere de 4-6 ori a FSH i LH. .

Concentra ia sanguin a hormonilor ‡ nmoli sau pmoli: (1012  109 moli/L) ‡ fa de concentra ia unor metaboli i circulan i care se exprim în mmoli (10  10 moli/L) 5 3 .

Receptori hormonali .

Receptorii hormonali sunt proteine alosterice membranare sau intracelulare din celulele int Molecule circulante spatiul extracelular din ormo Rece tor Tipuri de celule 1 2 3 4 5 6 .

‡ Receptorii au 2 situsuri active: -unul pentru legarea H -cel lalt pentru prelucrarea i transferul semnalului extern Interac ia: H . .R -este reversibil -se realizeaz prin for e slabe. necovalente H + R HR Legarea H-R se caracterizeaz prin specificitate i saturabilitate.

propranololul este F blocant). . Receptorii pentru H hidrosolubili sunt glicoproteine oligomere.H hidrosolubili nu p trund în celul . multidomeniale membranare. H hidrosolubili modific activitatea unor enzime sau factori de transcriere.Transducerea semnalelor se realizeaz : prin R membranari sau intracelulari. 1. ex. cu specificitate i afinitate mare pentru un anumit ligand -agonist interac ioneaz cu R i declan az în celul un r spuns hormonal. -antagoni tii se leag la R dar nu produc un r spuns hormonal (sunt folosi i în farmacologie.

‡ Durata de ac iune a H hidrosolubili este mai mic . Num rul de receptori poate fi reglat de concentra ia H în sânge: up regulation down regulation.‡ Intensitatea r spunsului celular la ac iunea unui H depinde de: -num rul de receptori -de gradul de ocupare al acestora cu ligand. . iar r spunsul celular este mai rapid în compara ie cu H liposolubili.

2. ‡ Complexul H-R format influen eaz direct viteza de transcriere a unor gene.H liposolubili interac ioneaz cu R intracelulari (localiza i în citoplasma sau nucleul celulelor int ) ‡ R intracelulari au : -domeniu pentru legarea H -domeniu pentru legarea la o zon specific din molecula ADN. .

Celula int ‡ Orice celul în care hormonul se leag de receptorul specific i realizeaz sau nu un r spuns biochimic sau fiziologic ‡ Un hormon poate influen a activitatea mai multor celule ‡ Activitatea unei celule poate fi influen at de mai mul i hormoni ‡ Un hormon poate exercita efecte diferite întro celul sau în celule diferite .

pot induce degradarea glicogenului în celulele hepatice i eliberarea glucozei în sânge . -sc derea vitezei de contrac ie a inimii sau -exocitarea granulelor secretorii care con in enzimele digestive din celulele pancreatice. glucagonul i adrenalina. -mu chiului inimii -celulelelor acinare pancreatice.‡ R pentru acetilcolin se afl pe suprafa a celulelor: -mu chilor stria i. ‡ Diferi i H pot induce acela i r spuns celular în câteva tipuri de celule. Acetilcolina determin : -contrac ia mu chilor stria i. Ex.

conversia formei inactive a hormonului în forma sa activ . . disocierea hormonului de proteinele plasmatice transportoare. up. prezen a în celul a altor factori necesari pentru r spunsul hormonal).‡ R spunsul celulei int la ac iunea hormonului depinde de: -concentra ia hormonului la nivelul celulei int (viteza de sintez i secre ie a hormonului. viteza de metabolizare sau excre ie a hormonului) -factori care influen eaz activitatea celulei int (num rul. activitatea i gradul de ocupare al receptorilor.sau downreglarea receptorului ca urmare a interac iei cu ligandul. metabolizarea hormonului în celula int .

acid retinoic).Mecanismul de ac iune al hormonilor steroizi R intracelulari.Mecanismul de ac iune al hormonilor liposolubili ‡ Reglarea func iei nucleare (steroizi. necovalente. care au dou situsuri: -situsul pentru legarea H prin leg turi slabe. tiroidieni. calcitriol. 1. -situsul de legare la ADN: bogat în Lys i Arg care interac ioneaz ionic cu o por iune din catena de ADN numit secven ce r spunde la hormon (hormon responsive element) bogat în Hys i Cys care cu Zn2+ formeaz structuri tip finger .

Structuri tip Finger .

SP Secventa afectatã Sintezã proteinã ..IN ERSTITI CITOSOL N CLE Membrana celularã Membrana nuclearã SP eceptor activat DN egare la DN N mesager ormon steroidian omplex .

Asocierea hormonului cu receptorul are ca efect disocierea corepresorului. Complexul receptor-corepresor este un represor activ al transcrierii genelor. ‡ H tiroidieni ca i acidul retinoic difuzeaz din spa iul extracelular. R pentru H tiroidieni sunt complexa i cu un corepresor i lega i de secven e specifice de ADN care r spund la ac iunea hormonilor (thyroid hormone response element-TRE). rezultatul fiind activarea transcrierii genelor specifice unor proteine reglatoare prin intermediul c rora hormonul î i realizeaz rolul . prin membrana plasmatic .Mecanismul de ac iune al hormonilor tiroidieni. La nivel nuclear. direct în nucleul celulelor int . complexul hormon-receptor format putând lega cu afinitate mare unul sau mai mul i coactivatori.

.ormon corepresor omplex receptor-corepresor TRE TRE coactivator + + TRE DN Cito lasmã Nucleu Nm Proteine Reglarea exprim rii genelor de c tre hormonii tiroidieni (TRE = secven ADN care r spunde la ac iunea hormonului tiroidian-).

H tiroidieni stimuleaz sinteza ATPazei Na + /K+ i a GH. .‡ La nivel nuclear. activeaz exprimarea unor gene mitocondriale. ‡ La nivel mitocondrial. ‡ Prin ac iunea la nivelul membranei celulare H tiroidieni stimuleaz p trunderea aa cu radical hidrofob i a glucozei în celule. activeaz respira ia mitocondrial i sinteza de ATP.

Mecanismul de ac iune al hormonilor hidrosolubili ‡ Receptorii membranari pot fi împ r i i în patru clase: -receptori cu rol de canale ionice. -receptori cupla i cu tirozin kinaze citosolice. -receptori care se leag de proteine G. -receptori cu activitate enzimatic intrinsec . .

la jonc iunea nerv-mu chi. acetil colina se leag la un receptor specific ce permite Na + s migreze în interior i K + s migreze în exteriorul celulei int .Receptori care formeaz canale pentru diferi i ioni oc de legare pentru ligand Membranã itosol Liga Io ‡ Ionii trec prin canal producîndu-se o modificare a poten ialului electric de-a lungul membranei. . ‡ Ex.

prolactina ‡ Receptori nu au activitate catalitic intrinsec . interferonii. hormonul de cre tere.Receptori cupla i cu tirozin kinaze citosolice ‡ Ac ioneaz astfel: citokinele.

.Li a r tei -tir zi ki aze (i acti e) r tei ã s strat r tei ã s strat s rilatã Receptori cupla i cu tirozin kinaze citosolice.

.Receptorii cu activitate tirozin kinazic intrinsec ‡ fosforileaz resturi de Tyr proprii sau resturi de Tyr ale unor proteine int . Fosforilarea tirozinei este corelat cu procesul de proliferare celular . restul fiind de serin i treonin . ‡ Normal. în celulele mamiferelor. din 3000 de resturi aminoacidice fosforilate. doar unul este de tirozin .

.‡ 4 clase de receptori cu activitate tirozin kinazic intrinsec ‡ Agoni tii în acest caz sunt: insulina i factorii de cre tere.

care dup secre ie pot ac iona: .autocrin -paracrin -endocrin. ‡ ac ioneaz asupra celulelor: nervoase epiteliale mezenchimale sanguine .Factorii de cre tere ‡ sunt polipeptide sintetizate în diferite esuturi.

‡ Clasificare factori de cre tere: -factori de cre tere care ac ioneaz asupra unei variet i mari de tipuri celulare: IGF-I (factori de cre tere asem n tori cu insulina) EGF (factorul de cre tere al epidermei) PDGF (factorul de cre tere eliberat de plachete) FGF (factorul de cre tere derivat din fibrobla ti). . -factori de cre tere cu specificitate înalt de esut: NGF (factorul de cre tere al nervilor) eritropoietina (produs de rinichi i ficat) limfokine (factori de cre tere ai limfocitelor).

con in domenii extracelulare bogate în cistein .1) N 2) N N 3) N 4) N EE   Dome iu extracelular Membra ã Dome iu i tracelular Dome iu tirozi ki azic Receptori tirozin kinazici. Tipurile 3 (pentru PDGF) i 4 (pentru FGF) con in domenii extracelulare asem n toare anticorpilor. In receptorul de tip 2 (pentru insulin ). fiecare lan E este legat prin pun i disulfurice la lan ul F i la cel lalt lan E. . iar domeniile kinazice nu sunt continue. Tipul 1 (pentru EGF) i tipul 2 (pentru insulin ). Capetele N-terminale ale receptorilor. sunt extracelulare.

sunt activate prin fosforilarea resturilor de tirozin din structura lor. . ‡ Muta iile. care induc cre terea i diferen ierea celular . Proteinele int . duc la cancer.‡ La legarea H la domeniul extracelular al receptorului se activeaz domeniul catalitic citosolic al R. care determin activitatea tirozin kinazic persistent în ace ti receptori.

Receptorul insulinic ‡ sintetizat ini ial sub forma unui singur polipeptid este glicozilat i clivat în dou subunit i E i dou subunit i F care se asociaz prin pun i disulfurice într-un tetramer .

care ca r spuns la ac iunea hormonului. Sunt cel pu in 4 astfel de molecule numite IRS 1-4 (insulin receptor substrates) cu structur similar dar distribu ie tisular diferit . regleaz anumite evenimente intracelulare . a resturilor de tirozin din domeniul catalitic citosolic (protein kinazic-tyrozin specific) al subunit ilor F.‡ La legarea insulinei se produce autofosforilarea. ‡ Receptorul fosforilat este recunoscut de proteine substrat pentru receptorul insulinic din citosol. în prezen de ATP.

Insulinã Y Y Y Y P Y P Y Y Y P P IRS . Piruvat inaza Activarea enzimelor Fos odiesteraza Protein os ataze Cresterea celularã Sinteza A . PEPCK.Y . FFK-1.P IRS fosforilat fosforileazã alte kinaze si fosfataze ducând la realizarea rolurilor biologice ale insulinei IRS . 100 proteine: Gluco inaza.Y Translocarea GLUT-4 în adipocite si muschi scheletici din citosol în membranã Transcrierea genelor pentru cca.

Cap tul NH2 al receptorului se afl pe fa a extracelular a membranei plasmatice iar cap tul COOH pe fa a citosolic a acesteia. Exemple: -R. . -mii de receptori pentru miros din nasul mamiferelor -receptori pentru diferi i hormoni i neurotransmi tori. glucagon. activa i de lumin (rodopsina) din ochi.Receptori care se leag de proteine G (specifici pentru epinefrin . asem n tor receptorului F adrenergici. serotonin ) ‡ Majoritatea con in apte segmente transmembranare Ehelix.

NH3 E-helix transmembranar Extracelular Intracelular - OO .

IP3.‡ Complexul H R. Mesager prim Receptor Proteinã G Sistem efector Mesager sec nd (AMPc. prin intermediul unui sistem de cuplare. GMPc. transmite semnale în membran . care vor fi receptate de un sistem efector. A2 ) Rãspuns biologic . reprezentat de proteinele G. AG.

F. -sunt proteine oligomere. inhib activitatea subunit ii E. E leag nucleotidele GTP sau GDP i confer identitatea proteinei G. . asociate cu complexul H R. -se afl pe partea citosolic a membranei. -leag nucleotide cu guanin : GDP sau GTP.Sisteme de cuplare ‡ Proteinele G. formate din trei subunit i proteice EFK cu structuri diferite.

H GTP ( e i ) GDP ( e i ) HR E  GDP. KE  GTP ( r a i acti ã) ( r a acti ã) FK E GDP (i acti ) t H3PO4 i a H 2O lericã sistem l efect r .

ca urmare a absorb iei unui foton de c tre retinal. Gi inhib adenilat ciclaza. . Gp stimuleaz activitatea fosfolipazei C.Tipuri de proteine G: ‡ ‡ ‡ ‡ Gs stimuleaz adenilat ciclaza. Gt sau transducina activeaz GMPc fosfodiesteraza dup stimularea rodopsinei.

‡ toxina holeric este o enzim produs de bacteria Vibrio cholerae. Toxina inactiveaz GTP-aza intrinsec subunit ii Es GTP. ‡ subunitatea E-GTP a tuturor proteinelor G. are activitate enzimatic GTP-hidrolazic proprie. proteina G r mânând în forma activ . cu GTP din mediu cu formarea subunitat ii E .Mecanismul de actiune al proteinelor G ‡ schimbarea lui GDP.GTP forma activ .

. sistemul fosfolipazei C. sistemul guanilat ciclazei.Sisteme efectoare generatoare de mesageri secunzi sau semnale intracelulare : ‡ ‡ ‡ ‡ sistemul adenilat ciclazei. sistemul tirozin kinazei.

Sistemul adenilat ciclazei ‡ con ine: -receptori hormonali -proteine Gs. Gi -adenilat ciclaza -fosfodiesteraza .

.

‡ catalizeaz reac ia de formare a mesagerului secund adenozin monofosfat ciclic (AMPc) din adenozin trifosfat (ATP). N N O O 2 HR N N O O P - NH2 N N O O P O - O O P O - N N P O - N 2 Adenilatciclaza H2 O ATP O O OH AMPc . membranar .Adenilat ciclaza ‡ este enzim . activat de Gs i inhibat de Gi.

‡ Hormonii care activeaz AC sunt: glucagonul. adrenalina prin receptori E2. se leag de proteine Gi.Mesagerii secunzi ‡ poart informa ia transmis de primul mesager (hormonul): -modific activitatea unor proteine intracelulare -intervin în contrac ie sau în asigurarea permeabilit ii membranare. Hormonii care inhib activitatea adenilat ciclazei. ACTH (adrenocorticotrop). adrenalina prin receptori F-adrenergici F1 i F2. . parathormonul. ex.

Este activat de: Ca2+. i este inhibat de metilxantine (cofein . tiroidieni. teofilin ). prostaglandine.Fosfodiesteraza ‡ Se afl în citosol i catalizeaz reac ia de transformare a AMPc în AMP. insulin . NH 2 N N O O P O - Metilxantine N O NH 2 N N N N H2 O Fosfodiesteraza O - P O - O H2 N O O OH AMPc Insulinã a2 .almodulinã HO HO 5`-AMP . steroizi.

ex. -la eucariote. controleaz exprimarea unor gene prin legarea cu o protein reglatoare. activeaz protein-kinaze specifice. mesager secund pentru unii hormoni. . ‡ concentra ia intracelular a AMPc este rezultatul ac iunii a 2 enzime: adenilat ciclaza i fosfodiesteraza ‡ Activitatea reglatoare a AMPc: -la procariote.AMPc ‡ este un nucleotid ciclic. protein kinaza A.

Subunit ile reglatoare din tetramerul inactiv. -dou subunit i catalitice (C).Protein kinaze AMPc dependente. ‡ Particularitatea r spunsului celular depinde de natura proteinelor substrat pentru protein kinaze i de modul în care fosforilarea afecteaz func ia proteinei. leag cîte dou molecule de AMPc. catalizeaz transferul K-fosfatului de pe ATP pe o protein celular specific . . ‡ Protein kinaza activ . ‡ Tetramerul în forma R2C2 este inactiv. ‡ Protein kinaza-AMPc dependent este un tetramer : -dou subunit i reglatoare (R).

‡ intervin i în procesele de diviziune celular . ‡ Prezint multiple izoforme. . ‡ Activitatea lor este reglat hormonal. transcrierea i traducerea genelor. permeabilitatea membranar .Fosfoprotein fosfatazele ‡ aduc proteinele fosforilate la starea anterioar .

Amplificarea semnalului hormonal ‡ Amplificarea se face în cascad . Un singur complex H-R determin conversia a peste 100 de molecule Gs inactive la forma lor activ Epinefrinã Amplificare Adenilat ciclazã Amplificare AMPc 10-6 M kinazã Amplificare Enzimã activatã Amplificare Produs 10 -10 M .

protein kinaza C . proteine Gp.Sistemul fosfolipazei C ‡ ‡ ‡ ‡ receptori hormonali. fosfolipaza C.

.

catalizeaz hidroliza fosfolipidului membranar. fosfatidil inozitol 4.5-bisfosfat (PIP2). .Fosfolipaza C ‡ enzim membranar activat de proteina Gp.4.5-trisfosfatul (IP3). i diacilglicerolul (DAG). ‡ Produ ii reac iei de hidroliz sunt mesagerii secunzi: inozitol 1.

H2 C HC H2 C O O O CO CO O P R1 R2 H2 C O O OH CO CO R1 R2 Fosfolipaza C HC OPO 3 H 2 H2 C OH OPO3 H 2 + PO3 H 2 O OH OH OH O OH OH OPO 3 H 2 OH OPO 3 H 2 Diacilglicerol ( AG) Inozitol 1.4.5-bis os at (PIP2) . 5-tris os at (IP3) Fos atidilinozitol 4.

. ‡ Ca2+ func ioneaz ca mesager secund împreun cu AMPc.IP3 ‡ determin eliberarea Ca2+ din reticulul endoplasmic în citosol. GMPc. ‡ Concentra ia mic a Ca2+ în citosol este men inut prin func ionarea unor mecanisme care scot Ca2+ din celul (pompe de Ca2+ ). prin permeabilitatea natural foarte mic a membranelor pentru cationi. 7 6 ‡ citosol [ Ca2+ ] pentru o celul de mamifer este de 10  10 M. concentra ia sa putând fi modulat numai prin deplas ri între diverse compartimente. ‡ Rolurile reglatoare ale Ca2+ sunt mediate de proteine specifice de legare a cationului. DAG sau IP3 sau independent de ace tia. iar nivelul calciului extracelular este 10 3M. ‡ Ca2+ este o entitate chimic permanent . prin func ionarea unor mecanisme care depoziteaz Ca2+ în mitocondrii i reticul endoplasmic (reticul sarcoplasmic în mu chi).

Calmodulina ‡ protein format din 148 aminoacizi. ‡ Complexul Ca2+ . prezent în toate celulele eucariote în concentra ie mare pentru a nu deveni limitant pentru un proces dat. -activeaz pompa de Ca2+ din membrana plasmatic . -regleaz activitatea unor protein kinaze modulatori ai altor enzime. guanilat ciclazei. -interac ioneaz cu celelalte sisteme mesageriale prin reglarea activit ii adenilat ciclazei. ‡ Calmodulina poate fixa 4 Ca2+ / molecul . .calmodulin : -regleaz contrac ia mu chilor netezi. fosfodiesterazelor.

Ca2+ sau DAG sunt: -epinefrina prin receptori E1-adrenergici. -colecistokinina. activeaz protein kinaza C. -oxitocina. -hormonul eliberator al gonadotropinelor. . gastrina.DAG ‡ molecul liposolubil . ‡ Hormonii care au ca mesager secund IP3. ‡ DAG este inactivat prin hidroliz .

‡ Aceast enzim are specificitate pentru resturile de serin i treonin . altele necesit pentru activitate catalitic deplin pe lîng DAG i Ca2+ . Unele sunt activate de DAG.Protein kinaza C ‡ enzim membranar cu mai multe izoforme. .

Sistemul guanilat ciclazei ‡ guanilat ciclaza. . ‡ GMPc = mesager secund ‡ protein kinaze GMPc dependente.

.

‡ GMPc este mediatorul semnalelor luminoase în celulele retiniene cu conuri i bastona e.GMPc ‡ GMPc antagonizeaz efectele AMPc. Rodopsi (opsi ã -cis reti al) (opsi a .protei ã c se e te tra s e ra are) +h R R TE-GTP Tr sduci PDE G Pc Deschi e ca ale pe tr a G P I chi e ca ale a pe tr ‡ PDE = fosfodiesteraza ‡ hiperpolarizarea membranei cu perceperea senza iei de lumin . .

All-trans-retinal Opsina impuls nervos (11-cis-retinal hR Rodopsina .

Guanilat ciclaza ‡ prezint cel pu in 2 izoforme: membranar i una citoplasmatic .func ia de receptor al semnalului extern. ‡ Guanilat ciclaza membranar : . ‡ Guanilat ciclaza citoplasmatic : .sistem efector pentru oxidul de azot (NO) .i func ia de sistem efector care genereaz (GMPc). .

NO Guanilat ciclaza GMPc Mediazã relaxarea muschilor netezi -Hemoglobina are un rol important în transportul oxidului de azot. -mediator în citotoxicitate i în neurotransmisie. -în celulele int GTP . .NO ac ioneaz paracrin asupra multor celule: -regleaz presiunea sanguin .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful