Cunoa terea temperamentelor i rolul în kinetoterapie .

Dezvoltarea personal

. existen a unor leziuni organice.Boala  se caracterizez prin câteva elemente stare de dezechilibru fizic i psihic. prezen a unor semne clinice obiective i subiective(Athanasiu. alterarea st rii generale înso it de epuizare fizic i psihic . 1983).

 Prin conturarea personalit ii fiecarui pacient se poate individualiza planul de recuperare.Recuperarea ca orice act medical presupune  cunoa terea psihologic a pacientului în vederea individualizarii tratamentului  adapt rii lui caracteristicilor de personalitate  stabilirii unei comunic ri între echipa medical i bolnav. .

Termenul de personalitate  reprezint organizarea dinamica în cadrul individului care determin gândirea i comportamentul caracteristic .

 structura biologic a individului  factorii sociali .Personalitatea uman influen at în evolu ia sa de trei factori principali  zestrea ereditar .

dar niciodata schimbat radical.compensat. . Acesta poate fi controlat.modelat. sunt înn scute i sunt element ereditar în organizarea intern a personalit ii .Temperamentul  stabile te forma exterioar a manifest rilor noastre.

. determinând comportamente mai mult sau mai pu in acceptate.Evaluarea temperamentului. doar combina ii de tr s turi în propor ii diferite.  Se cunoa te modul în care unele tr s turi temperamentale se suprapun convingerilor i obi nuintelor de comunicare i reactivitate.pure¶¶. Nu exista tipuri temperamentale . .

agreaz oamenii i compania lor. nu este totdeauna de încredere.Dup Eysenck:  ‡ extravertul este sociabil. .este tocmai opusul. se plictise te repede.  Nu se poate spune c unul este superior celuilalt.  ‡ introvertul . ei sunt numai diferi i. nu agreaz lucrurile neinteresante sau care îi consum timpul. s ritor la nevoie. vorb re .

O clasificare stabilit de c tre Hippocrate(460-370 BC) :  dup modul cum predomina cele patru humori ale corpului:  sangvinic (sânge)  flegmatic (flegma ce e secretat de creier)  melancolic (fierea neagr )  coleric (fiere galben ) .

iar dac trecerea este greoaie se poate vorbi de sistem nervos inert.  Echilibrul sistemului nervos se refer la reparti ia for ei celor dou procese (excita ia i inhibi ia).În concep ia filozofului rus Pavlov  diferen ele temperamentale in de caracteristicile sistemului nervos central i de raporturile dintre ele.  For a sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos i se exprim prin rezisten a mai mare sau mai mic la excitan i puternici sau la eventuale situa ii conflictuale. sistemul nervos este mobil. .  Mobilitatea  dac trecerea se realizeaz rapid.

uneori impulsiv.stimuleaz activitatea.  Ca p rinte :  stabile te scopuri.trece repede la ac iune. impetuos. colericul va ajunge un om care se st pâne te cu greu.. dar este inegal în manifest ri.realizeaz scopurile. exercit o conducere puternic .va conduce i organiza.stabile te scopuri.COLERICUL (extravertit.caut solu ii practice.cel ce ac ionez . are sentimente puternice i durabile. va lucra pentru activitatea grupului. .optimist)  Emo iile colericului  N scut s conduc .  Ca prieten  Nu are prea mult nevoie de prieteni. deleag sarcinile.este înclinat spre Äexplozii´ afective. În absen a unei educa ii eficiente. exceleaz în împrejur rii critice. de obicei are dreptate. prosper în opozi ie. î i iese repede din fire. se las u or cuprins de st ri de alarm sau furie. tie r spunsul corect. vede întregul tablou:bun organizator.organizez gospod ria. irascibil i ner bd tor.  La lucru:  Orientat spre scop.motiveaz familia pentru ac iune.

îi farmec pe al ii s lucreze. mobil.este maestrul circului.  Ca p rinte:  Aduce veselie în cas .este îndr git de prietenii copiilor lui.însufle e te pe al ii s -i se al ture. pare interesant. dar nu este înclinat spre sentimente puternice i stabile. cu o mare capacitate de adaptare la orice împrejurare. . stabile te cu u urin contacte cu alte persoane.î i cere scuze repede.iube te oamenii.îi plac activit i spontane.are energie i entuziasm. invidiat de al ii. arat grozav la suprafa . nu este ranchinos.  La lucru:  Se ofer voluntar.SANGUVINICUL (extravertit.concepe noi activit i.debuteaz în mod furtunos.  Ca prieten:  Î i face prieten cu u urin .îi priesc complimentele. optimist)  Emo iile sangvinicului  Este vioi. vorb re .transform dezastrul în umor. aproape întotdeauna bine dispus.

 Ca prieten:  Î i face prieten cu precau ie. p streaz casa în bun ordine.  La lucru:  Urmeaz cu stricte e un program. strânge dup copii.graficele i simbolurile. încurajeazâ educa ia i talentul.MELANCOLICUL(introvertitul.i manifest intens reac iile afective i este înclinat spre interiorizare : nu are mare rezisten la st rile se încordare i suprasolicitare. va asculta plângerile. î i sacrific propria voin pentru al ii. .caut partenerul ideal.perfec ionist cu standarde înalte. În schimb.con tiin a detaliului.g se te solu ii creatoare. mi cat pân la lacrimi de compasiune.perseverent i meticulos. pesimistul)  Emo iile melancolicului  Nu.schemele. este capabil de ac iuni analitice de mare fine e i care necesit mult r bdare i grij pentru detalii.ecomom. statornic i devotat. vrea ca totul s fie f cut corect.nevoia de a finaliza orice proiect început. poate rezolva problemele altora.vede problemele. îi plac listele.gânditorul. evita s atrag aten ia asupra sa.  Ca p rinte:  stabile te standarde înalte. se mul ume te s stea deoparte. ordonat i organizat.profund interesat de al i oameni.

dar este înclinat spre sentimente i obi nuin e foarte stabile. pare deseori indiferent. lucraz bine în condi ii de presiune. are mul i prieteni.  Ca prieten:  te în elegi u or cu el.  La lucru:  Competent i ferm. mediaz problemele. î i rezerv timp pentru copii. este un bun ascult tor. g se te solu ia simpl . se impresioneaz mai greu.FLEGMATICUL(introvertit. în activitatea lui se concentreaz puternic i nu este distras cu u urin . Noi nu ne-am n scut înv a i. evit conflictele.are sim ul umorului. nu se sup r repede.este agrabil i pl cut. lini tit i agrabil. . poate s accepte binele i r ul deopotriv . nu se gr be te. are abilit i administrative. inofensiv.îi place s priveasc oamenii. ci cu capacitatea de a înv a.  Ca p rinte:  Un p rinte bun. pesimistul)  Emo iile flegmaticului  Este de un calm aproape imperturbabil. nu are reac ii emo ionale vii i rapide.comp timitor i atent  Fiecare temperament are o seam de tr s turi bune care trebuie dezvoltate în mod sistematic.observatorul.

pe de o parte. acceptând c trebuie s î i în elegi propriul temperament cu care suntem înzestra i.Dezvoltarea personal ´Cunoa terea de sine ne deschide cale spre cunoa terea celorlal i ¶¶  Cunoa terea propriei noastre personalit i permite evitarea. . a neîn elegerilor cu alte persoane  Este o cale de corectarea temperamentului. punându-ne în valoare calit ile. pe de alt parte. aptitudinele i dep ind sl biciunile(defectele) personale. a propriilor suferin e i.

compensat. ci temperamentul fiec ruia este mai degrab un amestec de tr s turi specifice pentru 2-3 tipuri temperamentale . modelat.).Temperamentul  Temperamentul poate fi controlat.  Oamenii nu pot fi caracteriza i de un tip pur de temperament (sangvinic. coleric etc. dar niciodat schimbat radical.

. kinetoterapeutul poate creea motiva ia interioar . i în acest mod poate stabili o rela ie strâns . complementar .îndrumare i sus inere. prin care. dar i o recuperare mai rapid a pacientului.Diagnosticarea temperamentului  Constituie doar un indiciu de plecare.bazat pe încredere.

. ci aptitudinile i caracterul.Factorii educa ionali  Factorii educa ionali din societate nu educ temperamentul ca atare. prin intermediul acestora influen ând indirect i temperamentul.

. asigurându-se o sever i ra ional organizare a activit ii  la sangvinic se va pune accentul pe formarea unor interese i înclina ii stabile.De exemplu :  la coleric va trebui s se canalizeze energia întro direc ie creatoare. pentru a-i comunica încredere în for ele proprii i a-l sprijini continuu cu mult c ldur i aten ie.  la melancolic este necesar o grij deosebit pentru a stimula energia.  la flegmatic se va avea grij îndeosebi de educarea unor interese i înclina ii mai variate. pentru a stabili o direc ie în care s persevereze.