REFERAT REGIUNI BIOGEOGRAFICEDESERTURILE RECI -DESERTUL GOBI

Realizat de:Dobre Ana-Maria Dobre Oana-Stefania Dumitru Luciana Toma Ioana

Deserturile sunt regiuni cu climat arid si semiarid, lipsite de precipitatii ,temperaturi ridicate, uneori cu diferente mari de temperatura intre zi si noapte, cu vinturi . puternice, conditionind o anumita flora si fauna Dupa . caracterul precipitatiilor si al pozitiei latitudinale, acestea se impart in trei grupe: tropicale, subtropicale si temperate .

Australian si Desertul Arabic Ariditatea sa este determinata de distanta fata de mare si de muntii care constituie o bariera in calea ploilor Vanturile ce bat dinspre sud-vest se incarca cu vapori de apa deasupra Oceanului Indian Dar traversand Muntii Himalaya .vantul si-a pierdut deja umiditatea si sufla rece si uscat deasupra podisului dezolant in nordul Chinei si al Mongoliei .se racesc.aflat in Asia.precum Gobi.Deserturile reci ale lumii Nu toate deserturile sunt fierbinti Cateva sunt reci . afara zonei tropicale.la 2000 m altitudine Acest desert ocupa locul 4 dupa deserturile Sahara.vaporii de apa se condenseza si cad sub forma de ploaie Cand ajung in Desertul Gobi.

în nord m rginit de mun ii Altai. l imea pe direc ia nord-sud atinge 800 km . iar altitudinea medie este în jur de 1000 m.situat în Asia central este continuarea de ertului din Pamir întinzându-se pân la mun ii Hinggan la grani a cu Manciuria. Întiderea de ertului dep e te 2000 km lungime. Iablonoi. regiune care în nord.Pozitia fizico-geografica si limite De ertul Gobi . este arida. . mun ii Saian . Platoul Mongol i stepa mongol . în sud de lan ul muntos Nan an (Altun an i Qilian an) i Kunlun an cu mun ii Pr evalski i mun ii Marco Polo.

de ertul Gobi se extinde într-un ritm alarmant. în China. într-un proces cunoscut sub numele de de ertificare. i a epuiz rii resurselor de ap . Furtunile de praf. în special a defri rilor. .Particularitatile factorilor abiotici de mediu În prezent. au cunoscut o cre tere dramatic . care provoac daune suplimentare pentru economia Chinei. în principal din cauza de ertific rii. care a cuprins 3600 km2 de terenuri pentru p unat . Extinderea este deosebit de rapid pe marginea de sud în China. Expansiunea Gobi este atribuit in cea mai mare parte in urma activit ilor umane. în ultimii 20 de ani. p unatul excesiv.

40 °C). Astfel. cu temperaturi extrem de scazute iarna (pina la . si respectiv intre zi si noapte se explica prin lipsa apei. . Aceasta diferenta extrem de mare de temperatura intre iarna si vara. si cu veri foarte fierbinti (temperaturile pot urca pina la +40oC). diferen a de temperatur într-un interval de 24 de ore poate atinge 32 °C .in desert clima este temperat-continentala tipica.PARTICULARITATILE REGIMULUI CLIMATIC Particularitatile regimului climatic Gobi este un de ert rece. In general . astfel ca frecvent se produce inghetul iar ocazional se poate observa zapada.

IARNA IN DESERTUL GOBI .

In timpul verii cad ploii destul de putine . iar iernile friguroase. care se evapora chiar inainte de a ajunge la sol. Iarna. temperatura medie in timpul luni iulie ajungand la peste 25oC. Din acest motiv. iar gerul sec dainuie multe luni. primavara izbucnesc furtuni de praf cauzate de curenti de aer rece dinspre Rusia care trec peste Mongolia si aduna praful din tot desertul. verile sunt excesiv de calduroase si de secetoase. . Aceste furtuni pot ajunge pina la Beijing. precipitatiile lipsesc .aflat intre Gobi si Takla-Makan. In astfel de conditii climatice. evapotranspiratia este deosebit de ridicata. De altfel si muntii inalti din sud creaza un veritabil baraj orografic care opreste influenta musonilor ce aduc ploi bogate. atingand la Hami. lipsite de zapada. in desertul Gobi la fel ca si in alte deserturi. In ciuda acestui fapt. aproximativ 3578 mm/an. pana la10-20 mm/an in centru si chiar sub 10 mm/an in zona lacului Lop Nur (Lob Nor).Desertul primeste cantitati reduse de precipitatii: 200-300 mm/an la contactul cu muntii .

apele curgatoare permanente lipsesc Fluviul Amur . un produs al activitatii seismice continue. este considerat desert. cum ar fi lacurile sarate Orog Nuur si Boon Tsagaan Nuur aflate si acestea intr-un process lent de secare Printre dunele de nisip se g sesc circa 100 de lacuri s rate considerate lacuri sfinte de popula ia local . Gobi. mongolii Torgod Pe linga lacurile din desert exista si multe izvoare subterane. insa in cea mai mare parte a pustiului Gobi. in regiune exista lacuri.Particularitatile regimului hidrografic Desi.

Qagan Nur etc Raul Kerulen . Jartai Yanchi. unde precipitatiile sunt mai bogate(270mm/an). Sogo Nur. lacurile sunt numeroase. dupa care se indreapta spre nord-est.Singura exceptie o reprezinta raul Kerulen. pe la marginea pustiului Raul traverseaza pustiul stancos (niste canioane spectaculoase) cu o mare pierdere de apa datorita evaporatiei. capitala Mongoliei. alimentate mai ales din ape freatice de adancime: Gaxun Nur. Dalai Nur. care isi aduna apele din Muntii Hentiy Nuruu. care este afluent al fluviului Amur. la est de Ulan Bator. doar lacurile din calea sa: Hulun-Nuur si Buyr-Nuur asigurand supravietuirea De altfel.

Lipsa de umiditate foarte mare încetine te eliberarea de minerale. rareste vegeta iea . arid si golas.cea mai mare parte a apei se scurge provocind eroziunea si au loc acumulari de sare.Particularitatile regimului edafic Relieful desertului Gobi este neted. Lipsa apei in desert ar însemna ca solul con ine foarte pu ine materii organice.Solurile desertului sunt printre cele mai fertile din toate solurile.argila s. Insa.Atunci când ploua . iar climatului uscat practic. Acest lucru se datoreaz faptului c nu exist ploi suficiente pentru a sp la substan e nutritive solubile. În regiunea de vest a de ertului se întîlnesc dune de nisip ce ating o în l ime de 400 m (cele mai înalte dune de nisip din lume) Avind o clima uscata.a. . si este firesc s se presupun c solul este infertil. astfel solurile se dezvolta foarte lent.acest lucru nu este adevarat .

HAMADE .

de Caligonum sp si Ephedra alata pustietatii se gaseste doar un pom la fiecare 500 de km . ulmii sau plopii amintesc de vechile cursuri de apa In locurile in care apa freatica este foarte aproape de suprafata. formand adesea oaze de vegetatie Datorita uscaciunii. aici flora este reprezentata de rogozuri ca Carex hostii. Carex pachystylis. Carex physodes. Holosteum umbellatum. insa exista portiuni unde predomina dunele de nisip Flora Vegetatia lemnoasa este foarte rara. vegetatia si lumea animala este mult mai saraca Cea mai mare parte a desertului este acoperita cu arbusti si ierburi. prin graminee ca Poa bulbosa. arborii si arbustii se inmultesc. citiva pomi crescand doar in lungul albiilor uscate de pe versantii sudici si sud-estici ai muntilor golasi din zona nordica a desertului Gobi Chiar daca astazi apele de suprafata au disparut . Aristida karelini si unele terofite efemere ca Erophila verna. tufisurile de tamarix.Biodiversitatea In conditiile extreme . Lepidium perfoliatum Pe unele locuri se mai pot intilni si grupuri de arbusti care ating inaltimea de 3-4 m ca Haloxylon persicum.

OAZA IN DESERT .

Plante adaptate la uscaciune .

precum hamster. Argalul de Gobi . Probabil ca cel mai spectaculos si mai rar intilnit dintre animalele desertului este irbisul. pe cale de disparitie). din care au ramas in salbaticie doar 400 de exemplare. majoritatea sopirle si 47 specii de mamifere. numit si leopardul zapezilor. soareci saritori de desert si soareci de cimp. Argalul de Gobi (o speci de oaie.Fauna Odata cu secarea treptata a surselor de apa si a secetelor successive este amenintata si supravetuirea animalelor salbatice specific zonei. Pe linga speciile mai deosebite de animale salbatice din desertul Gobi. sobolani. dintre care aproape toate sunt migratoare. sau persona. 14 specii de reptile. capra ibex si gazela cu coada neagra. exista si 92 de specii de pasari. In acest desert mai supravetuiesc camila cu doua cocoase. o specie pe cale de disparitie care traieste in regiunile muntoase din provincia Gov Altai. printre care se numara rozatoare mici.

Camila cu doua cocoase Irbisul .

.

Fauna .

se deosebe te de acesta prin absenta aproape completa a dunelor de nisip (3%) Din aceasta cauza desertul Gobi este considerat de catre unii geografi ca semidesert O mare parte a acestuia nu este de nisip. dupa marime este al doilea din lume dupa desertul Sahara. a numarului mic de asezari umane si a mediului. dar este acoperita cu roci goale Desertul este cunoscut pentru zilele sale fara nori si pentru cerul care atinge linia orizontului Datorita protejarii prin lege.Stiati ca??? Desertul Gobi. fascinati de peisajul si istoria naturala absolute unice . mai demult denumit si Samo. desertul ascunde o sumedenie de fosile Astazi oamenii de stiinta sunt ocupati de explorarea desertului. si tot mai multi turisti au ca destinatie desertul Gobi.

PEISAJ DIN DESERTUL GOBI .

EXPEDITIE IN DESERT .

DESCOPERITI MINUNILE LUMII http://www didactic ro/materiale-didactice/57503_desertulgobi .BIBLIOGRAFIE Bibliografie http://ro wikipedia org/wiki/De%C8%99ertul_Gobi http://www travelersway com/Curiozitati/desertul_gobi html http://referat clopotel ro/Desertul_Gobi-14920 html Reader s Digest.