ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE

SEF DE LUCRARI DR. UNGURIANU SORIN

ORTOPEDIA SE OCUPA DE CORECTIA SI TRATAREA AFECTIUNILOR CE APAR LA NIVELUL SCHELETULUI ORTO = DREPT PEDOS = PICIOR

TRAUMATOLOGIA SE OCUPA DE EFECTELE AGRESIUNILOR AGENTILOR TRAUMATICI DIRECTI SI INDIRECTI LA NIVELULUL SCHELETULUI OSOS

TRAUMATOLOGIA 
   

FRACTURI ENTORSE LUXATII TRAUMATISME TENDOANE TRAUMATISME MUSCULARE

FRACTURI DEFINITIE 

Fractura ± o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa in urma unui traumatism de o oarecare violenta; uneori, fractura se produce in urma unui traumatism de mai mica importanta, care actioneaza asupra unui os fragilizat printr-o printrsuferinta anterioara (osteoporoza, tumoare osoasa, osteita etc.).

fracturi .

fracturi .

Aceasta se explica prin elasticitatea mai mare a oaselor. accidente de circulatie. Se apreciaza ca fracturile reprezinta 10% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile. In schimb decolarea epifizara este mai est obisnuita. fractura se produce si dupa un traumatism mai putin violent. La batrani. Varsta. frecventa cea mai mare se situeaza intre 20²40 de ani. .ETIOLOGIE   Frecventa. 20² La copii frecventa lor este mai mica. Aceasta frecventa creste in mod deosebit in cazuri de catastrofe. daca le raportam la numarul mare de traumatisme pe care acestia le sufera. din cauza fragilitatii particulare a osului prin osteoporoza. prin greutatea mai mica a corpului si prin masa musculara mai redusa.

Acestea sunt fracturile din marile accidente care se asociaza cu leziuni mai mult sau mai putin grave ale partilor moi. Fractura se directe. produce la nivelul la care actioneaza forta reprezentata prin zdrobire. . compresiune sau soc violent.MECANISME DE PRODUCERE directe si indirecte  1.Fracturile directe.

FRACTURI DIRECTE .

FRACTURI DIRECTE .

FRACTURA DIRECTA .

Fractura se indirecte. Aceste fracturi sunt cele mai numeroase si.Fracturile indirecte. . se pot produce diferite tipuri anatomopatologice de fracturi. dupa modul de aplicare a traumatismului. produce in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic.MECANISME DE PRODUCERE  2.

FRACTURI INDIRECTE .

FRACTURI INDIRECTE .

fractura epifizei.    . MECANISME PT PRODUCEREA FRACTURILOR flexiune. tractiune. depasind elasticitatea normala. determinand totodata o fractura spiroida sau helicoidala. ducand la osului. ca in fracturile de astragal sau de pilon tibial. in urma contractiilor musculare violente care duc la smulgerea unor fragmente osoase. in urma caderilor de la inaltime. cand forta vulneranta produce o rasucire a membrului. ce reprezinta zone de insertie tendinoasa. cealalta fiind fixata. flexiune. Se produce o tendinta la exagerarea sau redresarea unei curburi osoase care. torsiune. cand forta se exercita asupra unei extremitati osoase. tractiune. compresiune in lungul axului osului. rupe osul la maximum de curbura . torsiune. sau fracturile parcelare ale epitfizelor prin tractiune ligameretara .

FRACTURI PRIN FLEXIUNE .

FRACTURI PRIN COMPRESIUNE .

FRACTURI PRIN TORSIUNE .

In aceste conditii se produce mai mult o dislocare trabeculara in regiunea metafizara care se traduce radiografic printr-o usoara printringrosare fusiforma sau in inel. poate sa arate traiectul de fractura. Integri-tatea formala a osului este pastrata si numai radiografia din incidente diferite. cand datorita elasticitatii osului si a grosimii 'periostuluf. care are loc printr-un printrmecanism de presiune in lungul osului. infundarea se observa mai ales la oasele laterale.TIPURI DE FRACTURI  Fracturile incomplete se observa mai ales la copii si se prezinta sub urmatoarele forme : deformarea osului in grosime. ruperea incompleta sau inflexiunea se observa la copii.     . se produce un traiset de fractura care intereseaza numai corticala dinspre convexitatea osuiui. Este clasica fractura en bois vert . craniului fisurile se intalnesc mai ales la adulti si rareori la copii.

intern sau extern fata de celalalt fragment. Aceasta deplasare se poate face : . oblic.Fracturile complete  a) Traiectul de fractura poate sa aiba sediul variabil. sau ambele fragmente se rotesc unul fata de celalalt. producand incalecarea lor.prin rotatie. . frag-mentelor . . c) Deplasarea fragmentelor este variabila. Cand exista mai multe traiecte. uneori un traiect de fractura accesoriu separa un al treilea fragment. b) Fragmentele sunt in general in numar de doua. spiroid. dimpotriva. in vreme ce celalalt ramane imobil. cand un fragment se roteste in jurul axului sau longitudinal. uneori minora. El poate sa fie transversal.prin ascensiunea unui fragment in lungul celuilalt. fractura este cominutiva. cand unul din fragmente este deplasat inainte.prin translatie. sa se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului. . eplasarea alteori este complexa. in aceste cazuri exista decalajul.prin unghiularea unui fragment fata de celalalt.       . longitudinal. daca fractura este indirecta. in caz de fractura directa si. inapoi.

la copil exista placile de crestere. ‡ fracturile epifizare au uneori traiectul situat articular.SEDIUL FRACTURII ‡ este important pentru diagnostic. ‡ fractura diafizara are o suprafata redusa de contact. doua metafize si doua regiuni epifizare. ‡ unui os lung i se disting: diafiza. ‡ intre metafiza si epifiza. ‡ fractura metafizara si epifizara are suprafata mai intinsa de contact. in acest caz se numesc fracturi intraarticulare. prognostic si tratament. .

Durerea fracturara este foarte vie.       Semnele de probabilitate sunt importante si trebuie cercetate atent. apare tardiv si uneori la distanta. deDeformarea regiunii este un semn clinic de valoare si se datareste deplasarii fragmentelor. prin fuzarea sangelui de-a lungul tecilor musculare. este inselatoare daca se produce in vecinatatea unei articulatii care poate sa fie luxata. cand deformarea este situata la o articulatie luxata sau este datorita unui hematom mare. .SIMPTOMATOLOGIE semne de probabilitate si semne de siguranta. Echimoza in fracturi. intr-un punct. fix si este intrexa-cerbata prin mobilizarea fragmentelor. dar poate sa fie gasita si in contuzii sau in luxatii. Scurtarea regiunii are valoare diagnostica mare daca se produce intre cele doua extremitati articulare. El poate sa fie insa inselator. cand segmentul osos este acoperit de mase musculare. Impotenta functionala este un semn frecvent intalnit in fracturi.

constituie un semn pretios. Fractura transversala a rotulei sau fractura olecranului cu deplasare. prin palpare. apreciata osoase. ofera prilejul de a pune in evidenta acest semn. poate sa lip-seasca in fracturile incomplete. Intreruperea continuitatii osoase. prezenta in fracturile anormala. complete. insa ele trebuie cautate cu grija de a nu agrava leziunile. Crepitatia osoasa se percepe o data cu mobilitatea anormala. Netransmiterea miscarii de-a lungul unui os deeste un semn de frac-tura completa. Semnele de siguranta au o valoare mai mare pentru diagnostic.     . Mobilitatea anormala. Ea nu trebuie confundata cu crepitatia fina a cheagurilor hematomului.

     EXAMEN RADIOLOGIC Doua incidente avand intre ele un unghi de 90 (fata si profil). unele traiecte de fractura sunt dificil de descoperit (exemplu: fractura de scafoid). rareori sunt necesare si incidente oblice. Imediat dupa traumatism. ! radiografiile trebuie sa fie de buna calitate . Radiografii ale celor doua membre comparativ (necesare relativ rar). pentru a evita o greseala se vor executa in astfel de cazuri doua radiografii: in urgenta si la 1010-14 zile dupa accident. Doua articulatii vecine focarului de frctura.

hematomul post fracturar. astfel ca se ajunge la un calus osos primitiv cu trabeculatie dezordonata. Celulele conjunctive nediferentiate care au invadat hematomul se multiplica si se transforma in celule formatoare de os (osteoblaste) si de cartilaj (condroblaste) Acest tesut de neoformatie duce la unirea fragmentelor osoase cu un calus fibros. revarsatul sanguin. 3. calusul fibros incepe sa se mineralizeze iar zonele cartilaginoase incep sa sufere un proces de osificare encondrala. in interiorul caruia se gasesc si insule de tesut cartilaginos . Faza calusului fibros :. se retrage 2. Faza calusului osos primitiv : Catre a treia saptamana de evolutie. 4. printrPATRU FAZE EVOLUTIVE 1Faza hemoragica si hiperemica (faza psoudoinflamatorie).EVOLUTIE  fractura evolueaza catre sudura extremitatilor fracturate printr-o formatie denumita calus. Faza calusului osos definitiv dureaza pana la 2 ± 3 luni  .

traumatismului si sunt dependente de violenta acestuia si de teren. altadata contestata. care urmeaza retentiei de urina cu urinara. confuzie sau tulburari vizuale. . Embolia grasoasa. este destul de frecventa si constituie o complicatie grava. Grasimea medulara ve-hiculata de la nivelul focarului de fractura. pana la accident urinau multumitor.In cazul emboliei grasoase. Tulburari urinare apar la batrani cu adenom de prostata care. amnezie. Diabetul. ducind la acidoza. Emboliile grasoase cerebrale pot sa duca la o stare de somnolenta. ducand la bronhopneumonie grava. la 2²3 zile de la 2² accident. paloare. poate sa pericliteze viata accidentatului. junghi toracic. Ele sunt consecinta imediate. se admite azi ca grasoasa. urinile contin picaturi fine de grasime iar uneori capata un aspect lactescent. azotemia con-secutiva.COMPLICATII       Complicatiile generale imediate. care era latent inaintate de traumatism. Congestia pulmonara se instaleaza la batrani repede dupa traumatism. poate sa ia un aspect clinic sever. Infectia urinara. Diabetul. poate sa produca embolii grasoase pulmonare cu dispnee. senzatie de moarte iminenta.I vizuale.

Alteori. iar pe de alta parte se deschide poarta pentru infectie.Infectarea focarului de fractura perturba in mod grav procesul de consolidare. imediate  1. prin inteparea pielii si a tesuturilor moi de catre unul din fragmentele osoase. ajungandu-se la osteita si pseudartroza. comunicarea focarului cu exteriorul se face dinauntru.Fractura deschisa.Infectarea 2. adesea anfractuoasa.Fractura deschisa. 1. In aceste cazuri plaga este punctiforma si fractura poate sa fie considerata neinfectata. incat se scoate din mecanismul osificarii contributia osteoblastelor. 2. In acest caz plaga este mare. In mediul septic diferentierea celulara spre linia condroblastica si cea osteoblastica nu se mai produce. Comunicarea focarului de fractura cu exteriorul face ca hematomul fracturar sa se scurga (si prin aceasta se intarzie procesul de cicatrizare). imediat dupa accident. ajunganduInfectia duce la lichefierea calusului fibrinoproteic din primele zile. Comunicarea focarului de fractura cu exteriorul se poate face printr-o plaga produsa din afara de catre printragentul vulnerant. datorita toxinelor microbiene de tipul streptokinazei. Prin toate aceste mecanisme. infectia se dovedeste a fi un factor inhibitor al procesului de consolidare.Complicatii locale. cu corpi straini inclusi si practic infectata.  . cu ocazia unei mobilizari imprudente a fragmentelor sau in urma unei tentative de reluare a mersului.

Inteparea unui vas de calibru mare duce la constituirea unui hematom pulsatil sau a unui anevrism. 3. nervul sciatic popliteu extern.Leziunile 4. printrLeziunile pot sa mearga de la simpla contuzie a nervului (neuropraxis). fie in momentul traumatismului. Frecventa complicatiilor trombotice la nivelul membrului pelvian este mai mare la persoanele in varsta si la cei cu deficiente cardiace. 4. din punct de vedere terapeutic. interventia chirurgicala.Trombozele venoase. Deosebit de expusi la traumatisme sunt nervul radial. Sunt cunoscute edemele cronice ale membre-lor dupa scoaterea aparatelor gipsate de imobilizare a fracturilor. care poate fi lezat la nivelul santului de torsiune al humerusului. la inteparea acestuia cu intreruperea cilindraxilor (axonotmesis) si pana la sectiunea completa a nervului (neurotmesis).Trombozele 5.3. la nivelul gatului peroneului si nervul median la plica cotului. cu instalarea unei anemii grave.Leziunile nervoase. Dar si celelalte trunchiuri nervoase pot sa fie lezate. chirurgicala. Asocierea leziunii nervoase la fractura impune. 5. fie printr-unul din fragmente.Leziunile nervoase.Leziunile vasculare duc la hemoragii mari prin ruperea unor vase importante. .

6. De obicei. aceste escare se produc prin apasarea aparatului gipsat asupra eminentelor osoase (maleole. deschide focarul de fractura si produce infectarea ei se-cundara.Ischemia. Aceste ischemii musculare. calcii.Ischemia. printr b) Daca ischemia este mai profunda ea poate sa atinga nervii. care poate sa fie definitiva. daca circulatia nu se restabileste. leziuni similare pot sa fie intalnite si la nivelul gambei si al piciorului. constituie sindromul Volkmann) si. din cauze diverse. producand o paralizie. frecvente la nivelul antebratului. in momentul desprinderii. Membrele pot sa fie private. de cir-culatia sanguina intr-un mod mai mult sau mai putin intrimportant.  a) Ischemia cutanata duce la formarea escarelor care. 7. Interpunerea de parti moi care vor favoriza instalarea pseudartrozei .  c) Cand ischemia este intinsa si mai accentuata se produce gangrena membrului. crestele iliace) si pot sa fie evitate printr-o atenta aplicare a gipsului.6. Ischemia la nivelul muschilor produce infarctizarea lor cu scleroza si retractie consecutiva.

Cel mai bun criteriu clinic este disparitia durerii din focar la mobilizarea fragmentelor. restabilirea scontinuitatii osoase s-a facut in asa fel. Intarzierea de consolidare este o stare tranzitorie.Pseudartroza. o stare definitiva. . oprita.Intarzierea de consolidare. dimpotriva. 3. factorul timp nu poate fi invocat. incat ea antreneaza stulburari functionale. a fracturilor poate sa tina de o reducere imperfecta a fragmentelor sau de o contentie insuficienta a lor. ceea ce are ca rezultat o prelun-gire a timpului de vindecare. dar cu mare intarziere. Pseudartroza este. In intarzierea de consolidare.Comp Complicatii locale tardive    1.Calusul 1.Calusul vicios se intalneste cand fractura nu a fost corect redusa sau cand deplasarea s-a reprodus sub saparatul gipsat. interventie chirurgicala activitatea osteogenica este definitiv oprita. In aprecierea starii de pseudartroza. Intarzierea de consolidare consolidare. care poate sa evolueze spre vindecare sau spre pseudartroza. osificarea reparatoare se efectueaza. 2. Desi fractura s-a vindecat.Intarzierea 2. fara definitiva.

Pseudartroza fibrosinoviala realizeaza o adevarata articulatie rudimentara. extremitatile osoase sunt largi. ajungand la 8²12 cm si este umplut cu 8² tesut fibros. Aceasta varietate de pseudartroza este rara. in picior de elefant. uneori efilate. Pseudartroza flotanta. 2. din punct de vedere terapeutic. aceasta varietate.Trei tipuri anatomopatologice de pseudartroze:    1. fragmente se gaseste un tesut fibros dens si dur. . Extremitatile osoase sunt densificate.Pseudartroza fibroasa este cea mai frecventa. 3.Pseudartroza 1. mai frecvent sunt ingrosate. cu osteoporoza. eburnificate. cu extremitatile osoase operculate si modelate unul pe cela-lalt. mult mai larg. Extremitatile osoase sunt efilate. cu obliterarea canalului medular. cu canalul medular operculat. cu o capsula articulara si legaturi fibroase interfragmentare si adesea cu o cavitate sinoviala. Intre.Pseudartroza 2. ceea ce face ca focarul de pseudartroza sa fie putin mobil si impotenta functionala redusa. Spatiul interfragmentar este flotanta. bolnavul putand. sa mearga cu pseudartroza. este favorabila. dar rarefiate. Alteori.

PSEUDARTROZA FIBROASA .

PSEUDARTROZA FIBROSINOVIALA .

folosirea unor materiale de osteosinteza neadeevate. malaria. Daca fractura s-a infectat.      Caracterul traumatismului. Traumatismul poate sa suprime vascuiarizarea unui frag-ment osos (fractura dubla. .. Sta Starea generala a bolnavului. ca fiind responsabile de instalarea pseudartrozei. Pierderea de substanta osoasa produsa prin traumatismul initial sau prin interventia chirurgicala Infectia. Greseli de tratament: greseli de reducere. fixare defectuoasa a fragmentelor. consolidarea poate sa sesueze ajungand la pseudartroza. greseli de tratament: reducere. se datoresc greselilor de tratament.Pseudartrozele. in marea lor majoritate. Necroza. S-a incriminat altadata sifilisul.. greselilor de tehnica chirurgicala prin: lipsa de asepsie. imobilizare. starii generale a bolnavului si caracterului traumatismului. fractura colului femural) si sa intarzie sau sa impiedice consolidarea . prin imobilizarea insuficienta sau de prea scurta durata. diabetul. deperiostare larga.

muschilor si circulatiei membrului sau restabilirea cat mai rapida a acestora.TRATAMENTUL FRACTURILOR    Obiectivul principal al tratamentului fracturilor il constituie restabilirea functiei si. pe cat posibil anatomica. De aceea tratamentul trebuie sa realizeze: Refacerea. compatibil cu consolidarea fracturii si prin instituirea. prin contractii musculare si mobilizarea articulara chiar din timpul imobilizarii fracturii. . cat mai precoce. prin reducerea fracturii si imobilizarea ei pana la formarea unui calus solid. a osului fracturat. pe cat posibil. si a formei membrului. a unui tratament de recuperare functionala. Mentinerea in stare functionala a articulatiilor. Acestea se realizeaza Acestea prin reducerea timpului de imobilizare la minimum necesar.

: aparatul gipsat trebuie sa ei. pentru a preveni redorile. evitand astfel miscarile de rotatie in ax. Membrul trebuie sa fie imobilizat. pe cat posibil in pozitie functionala. tratamentul ortopedic. tratamentul chirurgical.: musculara este anihilata prin anestezie sau prin tractiune continua. timp suficient imobilizarea ei.Metode: 1.: imobilizeze cel putin o articulatie deasupra si o alta sub focarul de fractura. . reducerea fracturii. fara deschiderea focarului de fractura 2.: usurata daca contractura fracturii. atrofia musculara si osoasa.

imobilizarea provizorie. Prima etapa este la locul accidentului: accidentului: calmarea durerii degajarea corecta a bolnavului cu evitarea unor miscari care pot produce complicatii (exemplu: evitarea flexiei in traumatismele coloanei vertebrale) refacerea aproximativa a anatomiei regiunii prin tractiunea in ax. scanduri. cartoane. care in aceasta etapa este de cele mai multe ori improvizata: se utilizeaza mijloace avute la indemana (bete. 2.PRIMUL AJUTOR  1. 4. 3. usa) .

A doua etapa a primului ajutor este acordata de persoane specializate       administrarea unui calmant eventual pansament (fractura deschisa) reducerea aproximativa prin tractiune in ax imobilizare provizorie corecta a fracturii eventuala seroprofilaxie antitetanica (fractura deschisa) garou in cazul leziunilor vasculare (ora aplicarii garoului va fi mentionata pe biletul de trimitere) .

bine mulat  sa cuprinda o articulatie deasupra si alta sub focarul de fractura  sa fie aplicat in pozitie functionala  sa lase extremitatile libere Timpul III: reeducarea functionala . Timpul I: reducerea fracturii deplasate  anestezie adecvata care inlatura durerea si spasmul  reducere prin extensie.TRATAMENTUL CONSERVATOR metoda ortopedica pura metoda extensiei continue metoda functionala METODA ORTOPEDICA PURA  intrebuintata in cazul fracturilor stabile sau fara deplasare  se face in trei timpi: reducerea. contraextensie si manipulare in focar  reducerea instrumentala Timpul II: contentia (imobilizarea) fracturii  se face cu ajutorul aparatului gipsat  aparatul gipsat va respecta urmatoarele reguli:  sa fie necaptusit. imobilizarea si reeducarea functionala.

cablu. imobilizarea se va continua cu aparatul gipsat . scripeti. greutati contraextensia se face prin inclinarea patului bolnavului pot fi necesare manipulari in focar cu benzi circulare sau saculeti cu nisip ‡ combinarea extensiei continue cu aparatul gipsat: dupa reducerea fracturii prin extensie continua in primele 14-21 14zile. spiroide sau cominutive) reducerea se obtine in timp se face printr-un sistem compus din brosa printrsi potcoava.      METODA EXTENSIEI CONTINUE indicata in fracturile instabile (oblice lungi.

METODA TRATAMENTULUI FUNCTIONAL    propusa de Lucas-Championniere Lucasse bazeaza pe principiul abandonarii fracturii in scopul salvarii vietii permite mobilizarea bolnavului in absenta tratamentului fracturii .

alegerea materialului de fixare si tehnica de introducere .TRATAMENTUL CHIRURGICAL   Metoda de tratament care vizeaza restabilirea continuitatii osului fracturat (sectionat sau rezecat) cu ajutorul unor materiale biologice sau metalice poarta numele de osteosinteza Osteosinteza ridica trei probleme: indicatia metodei.

TIPURI DE OSTEOSINTEZA .

TIPURI DE OSTEOSINTEZA .

TIPURI DE OSTEOSINTEZA .

OSTEOSINTEZA CU FIXATOR EXTERN .

PROTEZE .

Indicatiile tratamentului chirurgical: Indicatii absolute:  Fracturile ireductibile  Fracturile intraarticulare deplasate la adult  Fracturile asociate cu leziuni vasculare Indicatii relative:  deplasarile secundare  fracturile osului bolnav  fracturile cunoscute ca imposibil de tratat cu metode inchise (antebrat. Galeazzi. col femural)  diverse asocieri fracturare (fracturi etajate. Monteggia. polifracturi) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful