Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor Catedra de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice şi Nanomateriale

Curs 10 NANOMATERIALE

ŞTIINŢA MATERIALELOR OXIDICE

INTRODUCERE

De ce dimensiuni nanometrice?
 Nanotehnologiile

au posibilitatea de a schimba natura tuturor obiectelor create de către om, deoarece controlul la scară nanometrică înseamnă influenţarea proprietăţilor fundamentale, fenomenelor şi proceselor, exact la scara la care proprietăţile şi fenomenele electronice, chimice sau biologice sunt definite.  Crearea structurilor nanometrice permite controlul proprietăţilor fundamentale ale materialelor, cum ar fi temperatura de topire, proprietăţile magnetice, sarcina electrică, culoarea, fără a modifica compoziţia chimică.

INTRODUCERE

Nanomaterialele şi nanotehnologiile reprezintă domenii de cercetare coerente, la hotarul a trei curente tehnologice:
noi şi îmbunătăţite de control al dimensiunii şi de manipulare a nanomaterialelor;  tehnici noi şi îmbunătăţite pentru caracterizarea nanomaterialelor (rezoluţie în spaţiu, senzitivitate chimică, etc.); o mai bună conştientizare a relaţiilor dintre nanostructură şi proprietăţi şi a modului lor de valorificare.
 tehnici

INTRODUCERE

De ce dimensiuni nanometrice?
 structurarea

Membrana externă Discuri tilacoide

Membrana internă materiei la nivel nanometric este esenţială pentru sistemele biologice; Celulă în care se  nanotehnologiile vor permite realizează fotosinteza plasarea unor dispozitive în interiorul celulelor;  nanotehnologiile vor permite crearea de noi materiale folosind metode auto-structurante, după modelul celor din natură.

INTRODUCERE

De ce dimensiuni nanometrice?
 Raportul

suprafaţă/volum foarte mare caracteristic nanostructurilor, le face ideale pentru aplicaţii în domeniul materialelor compozite, reacţiilor chimice, eliberării de medicamente, stocării energiei.

INTRODUCERE  De ce dimensiuni nanometrice?  materialele ceramice nanostructurate sunt mai rezistente mecanic şi mai puţin fragile.  cataliza la scară nanometrică va îmbunătăţi randamentul reacţiilor chimice. reducând în acelaşi timp în mod semnificativ poluarea. a combustiei în particular. .

 devine astfel posibilă proiectarea de noi medicamente în formă utilizabilă.INTRODUCERE  De ce dimensiuni nanometrice?  mai mult de jumătate din substanţele noi cu efect terapeutic nu sunt solubile în apă la nivel micrometric. . dizolvându-se probabil la nivel nanometric.

 electronii vor avea nevoie de timpi mult reduşi pentru a circula între componente. . funcţionare îmbunătăţită. circuite mai mici şi mai rapide. reducerea consumului de energie.  noi dispozitive electronice.INTRODUCERE  De ce dimensiuni nanometrice?  nanostructurile permit construirea de sisteme cu o densitate a componentelor mult crescută.

1 moleculă de ADN are aprox 0. adică câteva zecimi de nm 10 atomi de H unul lângă celălalt.DEFINIŢIE  Ce este un nanometru? Miliarde de nm Milioane de nm Mii de nm 1nm Mai puţin de 1nm Diametrul atomilor este de câţiva Å.25 nm lăţime Celulele au mii de nm diametru Un bărbat cu Urma neagră din înălţimea de 2m figură are o lăţime are 2 miliarde nm de 1mil nm înălţime .

DEFINIŢIE  Ce sunt nanotehnologiile?  crearea materialelor.  exploatarea noilor proprietăţi şi fenomene dezvoltate la scară nanometrică. dispozitivelor sau sistemelor cu anumite utilizări. Logo-ul IBM obţinut prin scriere cu ajutorul atomilor . prin controlul materiei la scară nanometrică.

excepţionale. cu un domeniu de aplicaţii potenţiale foarte vast. Nanotuburile din carbon.DEFINIŢIE    Nano-obiectele se prezintă sub formă de particule. piezoelectrice. fibre sau tuburi. etc. datorită proprietăţilor lor mecanice. Nano-obiectele sunt utilizate fie ca atare. constituie o categorie specială de obiecte. spre exemplu. Nanotuburi din C . straturi subţiri sau constituenţi structurali. electronice. fie pentru a elabora materiale noi.

 materiale nano – structurate în suprafaţă.DEFINIŢIE  Aceste materiale pot fi grupate în trei familii de produse: întărite la scară nanometrică.  materiale .  materiale nano – structurate în volum.

beton.). cerneală pentru tipografie. etc. lacuri. Materiale plastice armate cu nanoparticule . magnetice sau termice (în produse cosmetice.DEFINIŢIE  Materiale întărite la scară nanometrică  Nano – obiectele sunt incorporate într-o matrice pentru a induce o funcţie nouă sau pentru a îi modifica proprietăţile mecanice. optice.

DEFINIŢIE  Materiale întărite la scară nanometrică  De   exemplu: fibrele de silice din beton. . utilizată pentru lustruirea discurilor şi plăcilor dure în microelectronică. pentru îmbunătăţirea fluidităţii şi proprietăţilor mecanice. alumina ultra fină.

DEFINIŢIE  Materiale întărite la scară nanometrică  De exemplu:  negrul de carbon destinat cernelurilor de tipărire.  nanoparticule de dioxid de titan ca protecţie la radiaţiile ultraviolete. celuloză. . argilă. pentru cremele solare.  pigmenţii organici şi minerali pentru culori pentru pictură şi lacuri.  Acestă categorie de nanomateriale include în egală măsură nanomateriale naturale (ca de ex. mică sau calcar).

proprietăţi optice şi/sau electronice. oxidare sau abraziune etc. rezistenţă la coroziune. în vederea atingerii unor parametri prestabiliţi. duritate. în ceea ce priveşte spre exemplu rezistenţa la eroziune.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în suprafaţă Realizarea unei acoperiri constituite din unul sau mai multe nanostraturi elementare permite modificarea proprietăţilor acesteia. sau să-i confere funcţionalităţi noi în termeni de:      aspect. aderenţă (tribologie). .

Acest tip de acoperire există deja. sol – gel. ablaţie laser. inducerea unei funcţii de autocurăţare. dezvoltarea acestei categorii de materiale este în fază de industrializare. în fascicul de electroni. etc. În momentul de faţă. de exemplu pentru:      colorarea ambalajelor din sticlă. .). întărirea suprafeţei polimerilor. etc. epitaxie.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în suprafaţă Procedeele de fabricaţie sunt fie procedee de depunere fizică (PVD.) sau chimică (CVD.

beneficiază de proprietăţi fizico .chimice particulare (de exemplu o ceramică mai ductilă sau proprietăţi optice şi dielectrice îmbunătăţite) şi. uneori de o suprafaţă mare de schimb (spre ex. Membrană ceramică . datorită structurii lor nanometrice intrinseci (porozitate.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în volum Sunt materiale care. microstructură). ceramică mezoporoasă).

până la obţinerea unei structuri nanometrice. .DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în volum Rafinarea microstructurii. poate fi realizată prin deformarea puternică a materialului.

Nanocristale complexe.(h) cristale sintetice de silice. Morfologia cristalelor depinde de condiţiile de creştere şi poate fi controlată. . etc. coralii sau sideful pentru proprietăţile mecanice. fac.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în volum Materialele de tip biomimetic (aripile fluturilor în ceea ce priveşte materialele optice selective în frecvenţă.) şi materialele obţinute prin autoasamblare moleculară. de asemenea. parte din acestă categorie. asemănătoare celor observate în biominerale (a) chihlimbar (b) cristale sintetice de ZnO (c) diatomit (d) .

.DEFINIŢIE Principalele piedici care limitează în momentul actual dezvoltarea şi utilizarea materialelor nanostructurate sunt stabilitatea nanostructurii la temperatură înaltă şi procedeele de fabricaţie.

cu ajutorul laserului. metode chimice avansate de sinteză. care permit obţinerea unor dimensiuni mult mai mici ale granulelor. au permis producerea unor materiale speciale cu dimensiuni foarte mici. plasmei sau microundelor.  . au apărut tehnici noi de răcire rapidă.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  De circa o jumătate de secol. Alte metode de obţinere precum arcul electric. cum ar fi spre exemplu tehnicile sol – gel.

efecte de frontieră care apar atunci când dimensiunea granulelor este mai mică decât lungimea de undă a particulelor – electroni.pereţi Bloch. a fost posibilă obţinerea de granule cu dimensiuni caracteristice defectelor care guvernează anumite proprietăţi. variază între câţiva nanometri şi 100 de nanometri.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  De asemenea.dislocaţii.  fenomene care nu intervin decât la scară nanometrică sau mai mică (efectul de tunel. fotoni – care intervin în fenomenele studiate). . precum:  proprietăţi mecanice . Aceste dimensiuni. după caz.  proprietăţi feromagnetice .

PROCEDEE DE FABRICAŢIE   În paralel cu acest demers de miniaturizare. denumit „top-down”. . de edificii şi structuri cu proprietăţi speciale. Procedeele de elaborare a acestor materiale constituie un câmp de investigaţie nou care rămâne să fie dezvoltat. care constă în construirea într-o manieră controlată plecând de la atomi şi molecule. se dezvoltă un altul. denumit „bottomup”.

PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Procedeele utilizate în prezent pentru elaborarea de nano-obiecte sunt clasificate în trei categorii mari: pe cale fizică.  elaborare prin metode mecanice.  elaborare pe cale chimică.  elaborare .

PROCEDEE DE FABRICAŢIE   Ţinând cont de complexitatea aplicaţiilor şi de evoluţia rapidă a tehnicilor. este dificil de realizat o listă exhaustivă a procedeelor utilizate deja sau în dezvoltare. . Câteva exemple dintre cele mai utilizate pentru fabricarea nano-obiectelor sunt prezentate în continuare.

. piroliză laser).PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale fizică  Elaborarea nanoparticulelor se poate realiza plecând din faza de vapori. prin bombardare (fascicol de electroni.  Această fază se extrage dintr-un material sursă tratat termic (topire în creuzet sau fără creuzet).

. aparatul utilizat reuneşte camera de colectare a pulberii şi dispozitivul de compactare în vederea evitării oricărei poluări atmosferice. piroforice.  În general.  Materialul este colectat cât mai repede posibil pe o suprafaţă rece. în anumite cazuri. pentru a evita creşterea sau aglomerarea nanoparticulelor.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale fizică  În majoritatea cazurilor. ele pot fi. Pulberile nanometrice sunt foarte reactive. vaporii materialului solid care se doreşte să fie obţinut sunt răciţi prin coliziune cu un gaz neutru care devine astfel puternic suprasaturat (condensare în gaz inert).

PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale fizică altă cale de obţinere a nanoparticulelor constă în utilizarea acţiunii microundelor asupra pulberilor de dimensiune milimetrică.  Nanotuburile din carbon pot fi obţinute cu ajutorul tehnicilor laser.  Această tehnică are ca avantaj faptul că este nepoluantă şi adaptată unei producţii continue pentru pulberi de orice natură. straturi subţiri de grosime nanometrică pot fi realizate pe cale PVD (Physical Vapor Deposition) sau prin creştere epitaxială. descărcare în plasmă sau descompuneri catalitice.  În fine. O .

 Moleculele adsorbite sunt fie descompuse termic. Depuneri de Cr pe suprafaţa Fe .PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale chimică  Reacţii în fază de vapori  Materialele precursoare aflate în stare de vapori sunt introduse întrun reactor CVD (Chemical Vapor Deposition) în care moleculele precursorilor sunt adsorbite la suprafaţa unui substrat menţinut la o temperatură adaptată. fie ele reacţionează cu alte gaze sau vapori pentru a forma un film solid pe substrat.

Se disting:   coprecipitarea chimică. pornindu-se de la o soluţie apoasă sau organică care conţine reactanţii. o tehnică uşor de pus în practică şi care este cel mai des folosită pentru producerea unor materiale la scară industrială. o omogenitate chimică mai bună şi permite controlarea dimensiunii particulelor. . sferice cu o puritate chimică mult îmbunătăţită. care permite producerea de particule fine. Precipitarea nanoparticulelor este obţinută prin modificarea condiţiilor de echilibru fizico – chimic. hidroliza.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Reacţii în mediu lichid Sinteza în mediu lichid este efectuată cel mai des.

Ele se bazează pe reacţii de polimerizare anorganice. de asemenea. dar şi depuneri superficiale pe plăci sau fibre.   . utilizate pentru producerea de compozite fibroase. Această tehnică permite producerea de piese masive. Ele sunt.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Tehnicile sol – gel permit producerea de nanomateriale plecând de la soluţii de alcoxizi sau de la soluţii coloidale. Interesul asupra procedeului sol – gel constă în posibilitatea de a controla omogenitatea şi nanostructura în timpul primelor etape de fabricaţie.

catalizatoare. Avantaje: această tehnică permite un control eficace al dimensiunii particulelor şi omogenitatea distribuirii acestora şi este realizat la temperaturi mai joase decât cele pentru alte procedee. magnetice. etc. superconductoare la temperatură înaltă.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Materialele realizate prin procedeul sol – gel acoperă aproape toate domeniile materialelor cu funcţii speciale: optice. energetice. electronice. captori.  .

 randament redus şi produse cu densitate scăzută. anumiţi compuşi organici fiind periculoşi pentru sănătate.  reziduuri de carbon şi alţi compuşi. .PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Inconveniente:  costul mare al materiilor prime.

oxizi complecşi. sticlă. se obţin astfel compuşi complecşi. Aerogel  Aplicaţii: materiale ceramice. care înglobează cationii metalici).PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Procedeul sol – gel este împărţit în trei categorii:    procedeul sol – gel pe bază de silice. procedeul Pechini (o soluţie apoasă de oxizi sau săruri cu compoziţia dorită este amestecată cu un acid hidroxicarboxilic. materiale amorfe şi nanostructurate. procedeul pe bază de alcoxizi metalici. . cum ar fi acidul citric. cu catene în formă de inele.

Această metodă este.   . în general. printre altele.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare prin metode mecanice Mecanosinteză Tehnica denumită „mecanosinteză’’ constă. spre deosebire de alte tehnici. în vederea omogenizării. Caracteristica esenţială a acestei tehnici este aceea că permite obţinerea nanoprecipitatelor sau nano-obiectelor dispersate în mod omogen în interiorul matricei. adaptată pentru producerea de materiale în cantităţi care se exprimă în kilograme sau chiar tone. în măcinarea pulberilor micrometrice (1 până la 30 µm) cu compoziţii diferite.

liberă sau sub sarcină. o operaţie de sinterizare. şi constă în două etape:   o operaţie de compactare mecanică. . În cazul presării izostatice la cald. ambele operaţiuni prezentate mai sus se realizează într-o singură etapă.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare prin metode mecanice Consolidare şi densificare Procesul permite convertirea materialului pulverulent într-o piesă masivă.   Fenomenul cel mai important ce trebuie urmărit pentru procedeele de sinterizare a nanomaterialelor este evitarea creşterii granulelor în timpul densificării.

PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare prin metode mecanice Deformare puternică Deformarea puternică a unui material cristalin (metal. ceramică) provoacă o rafinare a structurii sale. Se pot utiliza diferite tehnici: torsiune.   . până se obţine o dimensiune a granulelor de câteva zeci de nm. extrudere. Această rafinare a structurii permite îmbunătăţirea proprietăţilor de tenacitate şi ductilitate a materialului. etc.

s-a constatat că unele microstructuri. . La începutul secolului XX. de exemplu granule foarte mici. prezentau proprietăţi atractive precum o rezistenţă mecanică sporită sau o duritate mai mare.PROPRIETĂŢI   Materialele masive nanostructurate sunt definite ca solide masive cu microstructură nanometrică sau parţial nanometrică. atunci când s-au vizualizat pentru prima dată „microstructurile’’ cu ajutorul microscopului optic.

în aliajele Al-4%Cu. de exemplu. Pe lângă acest exemplu există şi altele care pun în evidenţă microstructuri nanometrice cu proprietăţi îmbunătăţite. În concluzie. Odată cu apariţia microscopului cu transmisie de electroni (MTE) şi metodelor sofisticate care utilizează difracţia de raze X. este structura nanometrică. s-a determinat că precipitatele fine responsabile de întărirea prin îmbătrânire. caracteristica importantă a aliajelor de aluminiu a căror duritate creşte prin îmbătrânire. Duritatea maximă s-a observat la amestecul de GPII (sau θ’’) şi plăci de θ’ cu grosimea de 10 nm şi diametrul de 100 nm. .PROPRIETĂŢI     Un exemplu clasic de îmbunătăţire a proprietăţilor datorită unei microstructuri mai fine – cu trăsături prea mici pentru a putea fi observate cu microscopul optic – este „îmbătrânirea’’ aliajelor de aluminiu. sunt aglomerările de atomi de Cu – zone Guinier-Preston (GP) – şi precipitatul parţial metastabil coerent θ’.

. Reprezentarea domeniului materialelor nanocristaline ca activitate majoră în ştiinţa modernă a materialelor rezultă în mare măsură din studiul lui Gleiter şi col..PROPRIETĂŢI    Densitatea critică de curent JC a produsului comercial Nb3Sn superconductor poate fi controlată de către granulometrie: dimensiuni ale granulelor de 50 – 80 nm determină valori mari ale JC (Scanlan et al. care au aceeaşi compoziţie chimică. din anii ’80. care a sintetizat materiale ultrafine prin consolidarea in situ a unor aglomerări de atomi. 1975). Dimensiunea foarte redusă (< 100 nm) a acestor granule poate avea ca rezultat proprietăţi îmbunătăţite în mod substanţial sau diferite faţă de materialele policristaline sau monocristaline cu granulometrie convenţională (> 100 µm).

fenomen apărut datorită mecanismelor de deformare difuzională. Duritate şi rezistenţă mecanică foarte mari – valorile durităţii metalelor nanocristaline pure (~ 10 nm dimensiunea granulelor) sunt de 2 până la de 7 ori mai mari decât cele ale metalelor cu granulometrie mai mare (> 1 µm). . Ductilitate – probabil şi un comportament superplastic – la temperaturi joase la materialele ceramice fragile sau intermetalice cu granule de dimensiuni nanometrice.PROPRIETĂŢI  Proprietăţi mecanice îmbunătăţite au fost observate pentru prima dată la materialele obţinute prin metoda condensării din stare gazoasă.  Acestea sunt doar câteva exemple care pun în evidenţă proprietăţile deosebite ale materialelor nanostructurate. Dintre acestea menţionăm:    Un modul de elasticitate mai mic decât cel al materialelor cu granulometrie convenţională – cu procente cuprinse între 30 şi 50 %. din care rezultă o arie largă de aplicaţii.

APLICAŢII  Tabelul 1 prezintă câteva exemple de aplicaţii prezente şi potenţiale cu impact tehnologic semnificativ. în momentul de faţă sunt cheltuite resurse considerabile în toată lumea pentru cercetare şi dezvoltare. Tabelul 1: Impact tehnologic: prezent şi potenţial Tehnologie Dispersii şi acoperiri Impact prezent Bariere termice Bariere optice (vizibil şi UV) Îmbunătăţirea prelucrării imaginilor Cerneluri Straturi pentru înregistrarea de informaţii Site moleculare Medicamente Catalizatoare cu dimensiuni controlate Materiale folosite pentru absorpţie sau desorpţie Impact potenţial Tratament ţintit cu medicamente Terapie genetică Nanoacoperiri multifuncţionale Materiale cu suprafaţă specifică mare Senzori specifici anumitor molecule Filtre pentru fracţiuni organice sau bacterii Stocare de energie Celule solare tip Grätzel . pentru care.

de mare duritate Cimenturi nanocompozite Impact potenţial Prelucrarea superplastică a materialelor ceramice Materiale structurale cu rezistenţă mecanică foarte mare Materiale refrigerente magnetice Compozite polimerice armate cu nanomateriale Cimenturi ductile Memorii şi microprocesare la nivel de terabiţi Intervenţia la nivelul unei molecule singulare de ADN Senzori biomedicali Lasere cu nivel redus de zgomot Nanotuburi pentru ecrane de înaltă definiţie Dispozitive bioelectronice Bioproteze Biosenzori ce pot detecta o singură moleculă Nanodispozitive Dispozitive CGM (Cercetare Genetică şi Moleculară) Aspecte biologice adiţionale Biocatalizatori .APLICAŢII Tabelul 1: Impact tehnologic: prezent şi potenţial Tehnologie Materiale consolidate Impact prezent Materiale magnetice moi cu pierderi reduse Unelte de tăiere din material compozit WC/Co.

cât de mari vor fi oportunităţile care se vor ivi în domeniul nanomaterialelor.PERSPECTIVE   În momentul de faţă ne aflăm la o răscruce în ceea ce priveşte metodele de obţinere a materialelor şi produselor. Calea pe care această revoluţie tehnologică o va urma. cât de rapid se va progresa. . toate acestea depind de felul în care se vor rezolva anumite probleme specifice.

 Numai prin experimente nu se poate obţine rezultatul scontat. în momentul de faţă există capacitatea tehnică de simulare a structurii nanometrice a materiei. Materia trebuie manipulată la o scară foarte mică. . iar simularea pe computer poate fi utilizată pentru dirijarea căilor de abordare.  Teoria şi modelarea sunt lucruri esenţiale.  Din fericire.PERSPECTIVE   Se are în vedere creşterea posibilităţilor de caracterizare în vizualizarea şi analiza chimică la scară foarte mică.

plecând de la atom. trecând prin mezoscopic şi ajungând la scara macroscopică. simularea pe mai multe scări a nanostructurilor şi a proprietăţilor materialelor rezultate. . este o necesitate absolută pentru a valorifica potenţialul ştiinţei şi tehnologiei nanostructurale.PERSPECTIVE  Prin urmare.

PERSPECTIVE  Mai mult. . trebuie să înţelegem rolul critic jucat de suprafeţe şi interfeţe în materialele nanostructurate.  Nanoparticulele au suprafeţe specifice foarte mari.  Trebuie cunoscute în detaliu nu numai structurile acestor interfeţe. ceea ce implică suprafeţe mari în materialele în care sunt asamblate. dar şi proprietăţile lor chimice locale şi efectele segregărilor şi interacţiunilor dintre structurile nanometrice şi mediile înconjurătoare.

Pentru anumite aplicaţii. Piramidă dintr-o cantitate exactă de atomi de Ge. există condiţii foarte rigide în legătură cu aceşti parametri. formată spontan pe suprafaţa Si . compoziţiei şi asamblării. aceste condiţii sunt mai lejere.PERSPECTIVE   Trebuie să aflăm mai multe despre controlarea dimensiunii nanostructurilor şi distribuţia dimensiunilor. în alte aplicaţii.

Un nanomaterial care are o structură nanometrică numai la începutul procesului. în funcţie de temperatură şi de modificările chimice ale mediilor în care aceste materiale trebuie să-şi exercite funcţiile. pentru multe aplicaţii. şi trebuie verificat dacă stabilitatea naturală a materialelor este suficientă sau este necesară o stabilizare suplimentară împotriva unor modificări nedorite. dacă procesul nu se încheie într-un timp foarte scurt sau dacă procesul nu este el însuşi scopul de utilizare al nanomaterialului. nu este de mare ajutor.  Deci. structurală şi chimică a nanomaterialelor şi a dispozitivelor alcătuite din aceste materiale. .PERSPECTIVE   De asemenea. trebuie adunate informaţii despre stabilitatea termică. stabilitatea este o condiţie foarte importantă.

. cea care plăteşte. aceste lucrări de cercetare. să ajungă să contribuie la dezvoltarea societăţii. de fapt.PERSPECTIVE   Pentru comercializarea şi utilizarea efectivă a materiei nanostructurate sunt necesare îmbunătăţiri ale controlului statistic al proceselor. Atingerea unui nivel corespunzător de reproductibilitate a proceselor şi reproducere a acestora la scară mai mare. sunt condiţii foarte importante pentru ca ceea ce se obţine în laborator.

PERSPECTIVE  În final. care să poate trece dincolo de barierele disciplinelor tradiţionale şi să gândească lucrurile altfel decât de obicei. . pentru ca cercetările din domeniul ştiinţei şi tehnologiei nanometrice să se fructifice. fie vor lucra cu alţi cercetători la interfeţele dintre specialităţi.   Educarea acestui nou tip de cercetători. care fie vor avea cunoştinţe din mai multe discipline. este absolut necesar să se dezvolte un nou tip de cercetători. Specialiştii trebuie să înceapă să gândească în mod neconvenţional. este vitală pentru viitorul ştiinţei şi tehnologiei nanomaterialelor. dacă se doreşte valorificarea întregului avantaj creat de acest domeniu nou şi revoluţionar.

90 50. 50 2.9:747  .#%&#' !73 :72.90 . .047 70:9. 2.471. 54903x..34897:.:33/ .-84:9g 50397: . 2:90 8. 8..70 82:.3/ /0 .g 0890 4 30. 5745709gx47 2. .7.9:7.45. 3.0 .34897:.748.70.3/ 573 2048.089.g7 .942 970.907...: 93x0  903440 3.45.  .

08947 390710x0 /.7 L3 2.43:7g94.70 8:39 .10x0 2.907.8..79.0 4.x:347 /3970 897:.00 3.0 25.10x0  390710x0 L3 2.#%&#' . 897:..: 3: 3:2.90 .:348.9 /0 8:57.342097.00 L3 .34897:.7  5745709gx0 47 .: 8:57.9:70 3.907. .9:7.790 2.:90 L3 /09.g 8:57.10x0 850.79.0  20/0 L3.00. 2:9 970-:0 8g L3x0002 74: .9:70 .0  010.0 14.2.345.2-.7 ..900 8070g747  3907...:00 .90 %70-:0 . :.1.70 .

7.43/x 14. /2038:347 .4254x0  .350 8:57..0890 .9:747  /897-:x.1g2 2.5.2-g7 !0397: .2097 L3 ..$ .942/00 1472.9g85439.90 . 2:90 /08570 .x.#%&#' %70-:0 8g ..2/g/397 4.43974.900.43/x 8:39 2. 0070 !7.9g/0 .34897:.x 089g .399.70. /2038:3 3.3:290 .: ..8..x ..0 9 5.790 7/0 L3 0g9:7g .5.1.

x 89.: 0890 30.047  .g7 30/4790 .-9.802030. 2.2.0 . 9072.9:7g 3.:: 0. :347 24/1.907.70 .08..70 .#%&#' 0 .9 /./:3.342097.g  ..39g  970-:0 .039g 8.342. 50397: 2:90 .g 3:2.90 31472.047 0890 8:1. L3..7g 4 89.907. 3. 3.2.g .:947 /.0 970-:0 8g  007.9:7g  /0 24/1.08: 3: 0890 0 L38:  8.90.05:9: 574..790 8.00 L397 :3 925 14.08: 3: 80 L3..:79 8.70 .90.. /8549.-9.0 L3 1:3.g70 .90 1:3.. ...9:7.0 20/47 L3 .g 897:.g 574.0890 2..047 .x /08570 89.907.342.90.x0 /0 902507..342.-9.70 8:52039.43/x0 14. 970-:0 .08:: 3: 0890 /0 2.-. .7g L25497.g 574.g .x0 &3 3.9:7.907.45: /0 :9.: /.70 .907.g9:90 /3 .907.071.0890 2.5.g 89.790 25479.70 4 897:. 3. 0890 4 .

0.47085:3g947 /0 70574/:.09gx .08047 93070.08947.4207.08047  70574/:.34897:.70 5g90 90 /0 1..g .43974:: 89.70.43/x 14. .#%&#' !0397: .0 80 4-x30 L3 .-47.70.9-9.. :3: 3. 2.08.. 8.09.9:7.70 .0 ..790 25479.70 8:39 . 84.0890 :.:3g 8g . .390 50397: .9.90 .00.7g 2..9070 3.989. . /0.90 8:39 30.947 8g . . 2.70 L2-:3g9gx7 . 574...4397-:0 . .70.07. 574.59 . . 010.49.0 .7g7 /0 .070 .  :9.

44 /0 -.43.47 .07.x .70 10 .530 10 .047 $50.g :.g 50397: . 2:90 /8.70.4:x43... /.08.47 :..342.. . ..03x43.7.-84:9 30..0 8g 80 17:.9 /0 .7 8g 80 /0.91.70700 /8.70.9 /0 4-..#%&#' 3 13..0 /:. 390710x00 /3970 850./x43.07.g L3 24/ 30.910 /0.9.07..947: 93x0  903440 3.0. L3970:: .09g70 /3 /4203: 93x0  903440 3.: .7 .5g 8g 3/0.7:70 .0 0890 ...8. 50397: .70.9gx 0890 . .471.0.g 80 /470 90 .:34 93x0 /3 2. 9 970-:0 8g L3.07.09g947 . ..907.8.0  8g 3/0.39.53047 97.089 /4203: 34:  70. .09g947 .490 :3 34: 95 /0 .089: 34: 95 /0 ..70 8g 54.0 /3..90 970.09g947 .342097.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful