You are on page 1of 42

Dezvoltarea aparatului genital

Dezvoltarea gonadelor

Stadiul indiferent
• Sexul genetic deși este determinat în momentul fertilizării, diferențierea gonadelor este precedată de un stadiu indiferent al acestora, în săptămânile 4-5 • Gonadele apar sub forma de creste gonadale sau genitale longitudinale simetrice, care se formează prin proliferarea epiteliului celomic în mezenchimul subiacent • Celulele germinale primordiale(de origine endodermică), se dezvoltă din peretele sacului vitelin în apropierea alantoidei și migrează în crestele gonadale, inducând diferențierea lor sexuală • Epiteliul celomic al crestei gonadale sub influența celulelor germinale primordiale proliferează, alcătuind cordoanele sexuale primitive, identice la ambele sexe • Blastemul gonadal format din corticală și medulară se află ventromedial de mezonefros, de care apoi se separă și se diferențiază până în luna a 5-a sub interacțiuni tisulare locale și hormonale

.

așezate radiar din care se dezvoltă în luna a 4-a embrionară tubulii seminiferi ansiformi solizi. se formează din tubuli seminiferi anastomozați în luna a 3-a care joncționează în luna a 4-a cu canalele eferente testiculare formate din tubulii mezonefrotici și se vor deschide în canalul Wolff Tunica albugineea.Diferențierea testicolului • • • • • • Are loc sub influența cromozomului Y. formând cordoane medulare solide testiculare. care conține factorul determinant testicular(FDT) Cordoanele sexuale primitive penetrează în medulară. caracteristică testicolului este diferențiată în luna a3-a separând testicolul de epiteliul celomic .celulele de susținere Sertoli diferențiate din celulele epiteliale ale cordoanelor sexuale(ale epiteliului celomic) Tubulii seminiferi rămân solizi până la pubertate când vor dobândi lumen și va începe ciclul spermatogenic Celulele mezenchimale din cordoanele sexuale se diferențiază în celule Leydig secretoare de testosteron din săptămâna a 8-a cu rol în diferențierea organelor reproductive Rețeaua testiculară. capsulă fibroasă densă. Aceștia conțin : .celulele germinale primitive din care se formează spermatogoniile .

.

.

.

.

.

formând aproximativ 2 milioane de ovocite primare. numărul lor situându-se sub 1 milion la naștere .celula (una sau mai multe) germinativă primitivă. împrejmuiesc ovogoniul formând foliculii primordiali • Celulele mezenchimale dintre cordoane se diferențiază în endocrinocite tecale.Diferențierea ovarului • În absența cromozomului Y. prima generație a cordoanelor sexuale proliferate în medulara ovarului se fragmentează și degenerează formând rete ovarii • Cordoanele sexuale ale generației secundare proliferează în corticala ovarului. care la adult vor deveni celule secretoare de steroizi • În perioada fetală ovogoniile proliferează. unde în luna a 4-a fetală se descompun în insule celulare cpmpuse din : . aflate în foliculi primordiali.celule epiteliale. diferențiate în celule foliculare. diferențiată în ovogonie .

.

.

Deosebiri morfogenetice gonadale testicol Tunica albuginee Cordoane sexuale corticale Cordoane sexuale medulare Celule germinale primordiale Gametocitul primar(diploid) Celule epiteliale celomice Celulele mezenchimatoase are atrofiate proliferate Spermatogonii La pubertate Sertoli Leydig ovar Fără Proliferate Atrofiate Ovogonii La făt Foliculare Tecale .

luna a 8-a(la început).Coborârea testicolului(descensus testis) • Testicolul se dezvoltă în cavitatea abdominală și este fixat de peretele posterior al acestuia prin mezenterul urogenital • Coborârea internă a testicolului între săptămânile 8 și 10 se termină când acesta vine în contact cu peretele abdominal anterior • Coborârea externă începe la sfârșitul lunii a 6-a. prin care polul inferior testicular este legat de scrot.luna a 8-a(la sfârșit) și naștere. o extensie a cavității peritoneale. prin străbaterea peretelui anterior abdominal. Din luna a 7-a se scurtează. desfășurarea fiind următoarea : . trăgând testicolul în scrot • Procesul vaginal. Rămânând obliterat devine calea formării herniilor inghinale congenitale .luna a 6-a. la orificiul extern . la orificiul intern al canalului inghinal . restul procesului se obliterează(vestigiul procesului vaginal). formarea canalului inghinal și a învelișurilor testiculare. în scrot • Gubernaculum testis este banda de țesut conjunctiv . Aici va foma tunica vaginală a testicolului.luna a 7-a parcurge canalul inghinal . este atașat de testicol alungindu-se în scrot.

.

.

.

.

.

unde ajunge în luna a 3-a fetală • Ligamentul rotund al uterului ar avea rol parțial de gubernaculum. obliterat înainte de naștere .Coborârea ovarului(descensus ovarii) • Coborârea ovarului este redusă. iar procesului vaginal îi corespunde canalul Nuck. internă din poziție abdominală în poziție pelviană.

.

Dezvoltarea căilor genitale .

embrionul are două perechi de ducte genitale primordiale : • Ductul mezonefrotic sau canalul Wolff.comunică cu sinusul urogenital prin tuberculul paramezonefrotic Muller(tuberculul sinuale) .caudal crește medial. încrucișează canalul Wolff și se unește cu ductul de partea opusă.Stadiul indiferent • Indiferent de sex. formând medial un canal comun(canalul uterovaginal) . Diverticulul canalului devine mugurele ureteral al metanefrosului și primordiul ureteric • Ductul paramezonefrotic sau canalul lui Muller. format între polul caudal al mezonefrosului și sinusul urogenital. cranial deschis în cavitatea celomică . aflat lateral și format separat de precedentul este o evaginare longitudinală a epiteliului celomic.

substanța inhibitoare mulleriană(SIM) este produsă de celulele Sertoli în testicol fetal.diferențierea canalului Muller în canale genitale feminine are loc sub influența estrogenilor materni și placentari(mecanism parțial cunoscut) . la bărbat se atrofiază • Diferențierea sexuală a sistemului ductal indiferent are loc sub acțiuni hormonale fetale sau intrauterine : . detrminând regresiunea canalului Muller .testosteronul modulează diferențierea ductului mezonefrotic(are receptori testosteronici) în canale genitale masculine .Stadiul indiferent • Canalul Wolff se difernțiază în căile genitale masculine. la femeie degenerează • Canalul Muller formează primordiul uterovaginal.

ductul eferent. diverticolul devenind glandă(veziculă) seminală.Căile genitale masculine • Tubulii mezonefrotici apropiația sau încorporați în primordiul testicular vor deveni ductele eferente. acestea conectează cu rețeaua testicolului și canalul epidimar • Canalul Wolff formează canalul epidimar. de asemenea va participa la formarea trigonului vezical • Vestigiile embrionare ale canalelor Wolff și Muller anexate sistemului genital masculin : paradidimul Ductele aberante Apendicele epididimului Apendicele testicolului Utricula prostatică Tubulii mezonefrotici(resturi) Tubulii mezonefrotici(resturi) Canalul Wolff(extremitatea sup) Canalul Muller(rest atrofiat) Canalul Muller(diverticul uretral) . ejaculator • Partea caudală a canalului evaginează.

anexate sistemului genital feminin : Epooforonul(în mesosalpinx) Ductul epooforonului(Gartner) Paraoforonul(în lig. la început plin.Căile genitale feminine • Trompele uterine se formează din părțile craniale ale canalelor Muller. Larg) Canalul Wolff Canalul Wolff Canalul Wolff Apendicele veziculoase (Morgagni) Canalul Muller(Wolff) . bulbul sinovaginal. deschise în cavitatea celomică • Uterul și partea superioară a vaginului ia naștere din primordiul uterovaginal al celor două canale Muller fuzionate median • Partea inferioară a vaginului se formează prin evaginarea sinusului urogenital. acesta terminat tot în sinus • Vestigiile embrionare ale canalelor Wolff și Muller. care crește spre canalul uterovaginal.

.

.

.

plicile urogenitale și tuberculul genital la sfârșitul lunii a 2-a fetale se diferențiază în organe genitale externe • Genitalele externe masculine • Tuberculul genital se alungește.Organele genitale externe • Stadiul indiferent • Cloaca. devine phallus primitiv. membrana cloacală se subîmparte în membrană urogenitală și anală • Primordiile organelor genitale externe în săptămâna a 6-a sunt formate din : . formând : . la marginea membranei urogenitale. fuzionează și formează scrotul . Corespunzător proctodeumului. primordiu urogenital și intestinal. partea dorsală a penisului(partea ventrală se formează din plica urogenitală) • Plicile urogenitale marginal devenite tubrculi labio-scrotali. este divizat prin creșterea septului urorectal în sinus urogenital primitiv și rectul primitiv. care fuzionează anterior pe linia mediană. formând glandul.tuberculul genital • Sub acțiunea hormonilor sexuali.plicile urogenitale.

Canalul Wolff deschis în sinusul urogenital va comunica cu uretra prostatică. devenind uretra spongioasă. formată tot din sinusul urogenital(porțiunea pelviană) • Genitalele externe feminine • Tuberculul genital rămâne mic formând clitorisul • Plicile urogenitale formează labiile mici • Resorbția membranei urogenitale în șanțul urogenital ( dintre plici ) dă naștere vestibulului vaginal • Tuber labioscrotale formează labiile mari .Organele genitale externe • Șanțul uretral al sinusului urogenital definitiv(porțiunea falică) va fi încorporat în spongioasa penisului.

.

.

.

hymen • Sinusul urogenital definitiv Pars vesicalis Pars pelvica Vezica urinară Urethra masculina : pars prostatica pars membranaceea mugurele prostatei Urethra feminina Pars phallica Uretra masculină : pars spongiosa(sulcus urethralis) .vagina(pars distalis) .Diferențierea sinusului urogenital • Sinusul urogenital primitiv Canalis vesico-urethralis Pars vesicalis Pars urethralis Bulbus sinuvaginalis Tuberculum sinuale .

.

.

.

Tuberculul genital și plica urogenitală Tuberculum genitale Phallus primitivus : . scrotum .pars dorsalis(penis.urethra glandaris Plicae urogenitalis Sulcus urogenitalis Tuber labioscrotale Pars ventralis penis Labium minus Vestibulum vaginae Labium majus.glans(penis. clitoris) . clitoris) .

mesorchium .mesovarium • Plicile mezenchimului gubernacular .plica umbilicală mediană(uraca) . mezoul vezicii urinare formează plicile : .plica ovarica(formată din ligamentul propiu al ovarului) .mesosalpinx .Mezenterul urogenital • Organele urogenitale în dezvoltarea lor au raporturi diferite cu peritoneul celomic.plica teres uterina( de ligamentul rotund al uterului) • Mezocistis. mezenterul urogenital putându-se diviza în : • Mezouri gonadale sau plici suspensoare gonadale.mesovarium • Mezenterul canalului Muller . între gonade și peretele posterior abdominal .plica umbilicală medială(arterele umbilicale) .

   ¾¾ °¯  fm €  °  f n ¯ ° €n%f  n ½ ¾¾ °n% °nf°f – °f  ¯f¾n° €  °  fnf°f.f°f.% ¾ ½ ¾m n      ° ¾n€ f  ¯°i°  – ¾° fnf°f .  °nf°f – °f € ¯°° f  n¾ °€ °f ¾– °¯f °Ã½fn °f%¯ nf°¾¯ ½ffn°¾n% . €¯ fm½¯  f–°f f m f¾  f€fm W €  °  f¾ fmf¾¾ ¯ nf° €  °f n¾  fn°¯°f € f ¾f°f °  ¾ ¾f°f° f ¯ f°m%.

.

m – °f ¯f¾n° W @ ¯ ° €nf½½ff¾f °n½f °½¯  ¾nf  ° n   €  ° fn ¾ fn° n fmn  ff ¾nÃnf°f ½ ¯f W .

f°fJ€€€¯ fmnf°f ½ ¯f  n €  °  ©fnf W 9f fnf fmfnf°f f–° fm   n  °° –f° m% nm% ¾ ¯°fm  f¾ ¯ ° ff½fn½ff€¯f f–° nf W I ¾–  ¯ °f f nf°f J€€Ã. f° f ¾¾ ¯– °f ¯f¾n° ½ff  ¯ n  f f° ½ ° n   ½  ¯ ½ ° n   ¾n Dnf ½¾fnm @ ¯ ° €n% ¾% @ ¯ ° €n% ¾% .

f°fJ€€%  ¯f f ¾½% .

f°f. % ¾f€f% .

 %  n f% .f°f.

.

 €°f ¯ f° W 9f f°€ fmff–°¾ €¯ fm½° f–°f f¾°¾– °f   ¾°f–°f f °n ½½° nf n à ¾½ nf°f f–°f fn ¾f  ¯°f °¾°¾ W I ¾–  ¯ °f f nf°f J€€Ã.  f° f ¾¾ ¯– °f € ¯°° ½€°% °¯ ¾¾f½°% n ½€°%f° % 9ff€°% °– f–% .m – °f € ¯°° W @¯½   ° ¾ €¯ fm °½m nf°f f nf°f .   ¾n¾  ° nff fn ¯nm W D ýf f¾½ fmff–°f°fà   °½¯  f–°ff n  mnf°f .

f°fJ€€ .

f°fJ€€ .

–f–°% .f°fJ€€ ½ ° n   nf¾ %.

f°f. %J€€% .

.

.

.

–f°  – °f   ° W f ° €  ° W .

fnf ½¯ – °fð ¾°f  ¾  f½°n à  f¾ ½  nf °¾°¾– °f½¯Ã n½¯ .

 ¾½°m ½n ¯ ¯ ¯ f°fnfnfm¾ ¾  ¯½f  °¯ ¯ f°m – °fmÃf°fm W 9¯  –f° – °f   °  °¾m½m¯i°ff f¾°€¯f  ° ½n – °f f¯f–° f¯ ¯ f° – °f nf €° fm f° ½ °f¯ f°m €¯i°   n– °f W  fn° f¯°¾ f ½n – °f à n– °ff ¾€iðf f€ f ¾  €  °fm °–f° – °f   ° W  °f    ° ¯f¾n° W @ n– °f¾ f°– à  ° ½f¾½¯ €¯i° –f°   ½f f ¾fmf½ °¾%½f f °fm¾ €¯ fm °½nf– °fm% W 9n – °f ¯f–°f  °  nf  ¾nf €° fmà €¯ fm¾n .

–f°  – °f   ° W ?f° ff¾°¾– °f €°%½° f €fnm%f€ °n½f °¾½°–f¾f½ °¾   °°  f¾½°–f¾m .

f°fJ€€ ¾n¾ ° ¾°¾– °ffn¯°nfn f½¾fnm  €¯fm °¾°¾– °f%½° f½ f°m% W  °f    ° € ¯°° W @ n– °fm¯i° ¯n€¯i° n¾ W 9n – °f €¯ fmf  ¯n W  ¾ f¯ ¯ f° – °f  °Ãf°– °f% ° ½n% m°fà   ¾ f–°f W @ f ¾nf €¯ fmf  ¯f .

.

.

.

€  °  f¾°¾– °f W °¾– °f½¯ .

f°f¾  ¾n  f¾ 9f¾  ¾nf¾ 9f¾ f¾  ¾¾°f–°f¾ @ n¯¾°f f–°f%½f¾ ¾f¾% ¯ ° W °¾– °f €° 9f¾ ¾nf¾ 9f¾½ nf I nf°fm D f¯f¾n°f ½f¾½¾fnf ½f¾¯ ¯ f°fn f ¯–  ½¾f  D f€ ¯°°f 9f¾½fnf D f¯f¾n°m ½f¾¾½°–¾f%¾n¾ f¾% .

.

.

.

@ n– °fýnf– °fm @ n¯– °f 9f¾½¯¾ ½f¾ ¾f¾%½ °¾ n¾% –f°¾%½ °¾ n¾%  f–f° f¾ 9nf – °f¾ n¾– °f¾ @ f ¾nf 9f¾ °f¾½ °¾ f ¯¯°¾ I ¾ ¯f–°f f ¯¯f©¾ ¾n¯ .

–°f f ¾f½n¾¾½ °¾f –°f f  ° –°f à ½    ½¾ f ¯°f ¯ ¾n¯ ¯ ¾f¯ W .  ° – °f W –f°  – °f  ° f fff½ €  n ½ ° n ¯n ¯  ° – °f½i°  ¾  f ° W . n¾¾ ¯  n°f €¯ fm½n  ½nf¯ nfm¯ f°m%fnf% ½nf¯ nfm¯ fm%f   ¯ nf % ..  ° nf°f.  ¯ ¾¾f½° ¯ ¾f¯ W 9n ¯  °n¯– °fnf ½nffnf%€¯fm °–f¯ °½½ff% ½nf  ¾ °f% –f¯ °° f % W .