You are on page 1of 25

TULBURĂRI DE ATENŢIE ŞI

HIPERACTIVITATE

Psihodiagnoza şi psihoterapia copilului cu sindromul deficitului de atenţie şi hiperactivitate
Prezentare realizată de elevii: George Netu, Clasa a XII-a E Radu Dumitriu, Clasa a XII-a E

CUPRINS:
1. Descrierea tulburării de atenţie şi hiperactivitate

2. Prevalenţă şi evoluţie
3. Cauze 4. Diagnostic 5. Bateria de probe psihodiagnostice

6. Profilaxie
7. Nosologie

se disting trei subtipuri ale acestei tulburări: a) ADHD cu pondere mai mare a componentei de neatenţie (ADD). există o rată mare a abandonului şcolar şi a absenteismului c) ADHD combinat (CT) (fiind prezente atât elemente de neatenţie. DESCRIEREA TULBURĂRII DE ATENŢIE ŞI HIPERACTIVITATE ADHD (din engl. hiperactivitate (agitaţie) şi impulsivitate.predomină activismul.tulburarea de atenţie şi hiperactivitate) este o tuburare caracterizată prin dificultăţi de atenţie şi concentrare. cât şi de impulsivitate / hiperactivitate) . "visează cu ochii deschişi" b) ADHD în care predomină componentele de hiperactivitate / impulsivitate (H/I) . lenţi. „Attention Deficit and Hyperactivity Disorder”.1. În manualul de diagnostic DSM IV.copiii sau adolescenţii care fac parte din această categorie sunt apatici. comportamentele agresive.

Nu respectă limitele impuse de ceilalţi şi tind să nu răspundă la cererile care le sunt adresate. Stilul de învăţare şi instrucţia care se bazează pe modalitatea senzorială tactil – kinestezică şi. Sunt deseori agresivi.Copiii şi adolescenţii cu ADHD au dificultăţi la nivel de: a. . Comportament Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor diagnosticaţi cu ADHD sunt legate de impulsivitate şi distractibilitate. Nu interiorizează regulile de conduită socială. Aceşti copii sunt „neobosiţi” şi nu pot sta într un loc nici pentru o perioadă scurtă de timp. b. Relaţii sociale În privinţa relaţiilor sociale. dominanţi ceea ce îi face să fie neagreaţi printre colegi. respectiv. pe cea vizuală au eficienţa cea mai mare. le este greu să respecte sentimentele. De asemenea. Funcţionare cognitivă Persoanelor cu ADHD le este dificil să se concentreze şi au un deficit în ce priveşte memoria de scurtă durată. şi ca atare sunt mai predispuşi spre a face accidente sau a fi victime ale accidentelor. Se constată de asemenea lipsa abilităţilor de a anticipa consecinţele acţiunilor. drepturile şi proprietatea sau obiectele care aparţin celorlalţi. Îşi asumă multe riscuri. copiii şi adolescenţii cu ADHD au dificultăţi în a-şi face prieteni şi în a respecta regulile sociale. ADHD este însoţită de tulburări de învăţare sau de tulburări de vorbire. c. De multe ori. Copiii cu ADHD nu respectă regulile jocurilor şi au dificultăţi în a-şi aştepta rândul la joc – nu sunt preferaţi parteneri de joacă. Uneori vorbesc mult şi au dificultăţi în amânarea recompensei.

apare lipsa controlului impulsivităţii. Au o toleranţă redusă la frustrare şi pot manifesta „crize de nervi”. cum ar fi: depresia. efectele abuzului de substanţe etc. pot avea o imagine de sine negativă. pot fi prietenoşi sau foarte ostili. Aceste dificultăţi trebuie văzute şi prin prisma prezenţei unor alte tulburări asociate cu ADHD. Emoţiile tind să fie extrem de fluctuante – trecând rapid de la o stare de deprimare la una de exaltare şi invers. tulburările de învăţare etc. Funcţionare fizică Toleranţa mare la durerere combinată cu asumarea unor riscuri extreme pot constitui un pericol pentru integritatea la nivel fizic .d. e. De asemenea. . anxietatea. Funcţionare emoţională În primul rând. persoanele cu ADHD pot fi alergice la diferite alimente.câteva exemple ar fi: rănirile datorită lovirilor. De asemenea. Datorită dificultăţilor de relaţionare sau asocierii tulburării ADHD cu stări depresive.

.

2. ticuri. Tulburarea debutează în 50% din cazuri înainte de 4 ani. iar 20% fete. faţă de media internaţională ( 6-9% ). dificultăţi de învăţare. 80% sunt băieţi. Studiile arată că un procent de 5% din copiii de vârstă şcolară prezintă simptomele acestei tulburări (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). . Mai târziu pot să apară şi opoziţionismul provocator şi tulburările de conduită. Este mai des întâlnită la indivizii cu precedent în tulburările de conduită. sindrom Tourette etc. Conform unor statistici zonale. România are de două ori mai mulţi copii hiperactivi ( 12-19%). PREVALENŢĂ ŞI EVOLUŢIE Tulburarea hiperkinetică este una dintre cele mai frecvente afecţiuni comportamentale întâlnite la copii şi adolescenţi. dar de cele mai multe ori nu este recunoscută până la începerea şcolii. Dintre aceştia.

.

2.3. tutun. nu a fost susţinută de datele experimentale. Un studiu realizat de către NIH (National Institute of Health) a arătat că o dietă restrictivă fără consum de zahăr nu ameliorează simptomatologia decât la 5% din copiii cu ADHD. droguri şi alte substanţe neurotoxice (plumbul) creşte riscul dezvoltării ADHD.dovezi neuroanatomice: . dar cercetările recente au evidenţiat că cel mai probabil ADHD este de natură genetică (cercetatorii sunt preocupati de identificarea genelor care predispun la apariţia ADHD). .alterări ale structurii creierului. S-au descris urmatoarele anomalii care susţin ipoteza neurobiologică a tulburării: 1. ceea ce duce la dificultăţi în inhibarea reacţiilor emoţionale. CAUZE Patogenia exactă a tulburării nu este cunoscută. Alte studii demonstrează că nu există nici o corelaţie între consumul de zahăr şi ADHD. Teoria nutriţională. Există ipoteze etiologice care susţin că expunerea în viaţa intrauterină la alcool. care sprijină teoria că ADHD este o afecţiune neurobiologică.dovezi neuropsihologice. Studiile de imagistică cerebrală au adus dovezi asupra existenţei unor modificări la nivelul creierului.disfuncţionalităţi ale neurotransmiţătorilor implicaţi în controlul atenţiei şi activităţii (dopamina şi norepinefrina): 3.dovezi neurochimice: . conform căreia consumul crescut de zahăr sau adausul de aditivi alimentari (coloranţi şi conservanţi) ar fi responsabilă de apariţia hiperactivităţii. cognitive şi comportamentale .diferenţe ale activării unor regiuni cerebrale responsabile de mecanismele de inhibiţie (lobii frontali).

ne pierdem răbdarea sau suntem agitaţi. agitaţie fizică în momente nepotrivite. întreruperea persoanelor care vorbesc şi dificultatea în a-şi aştepta rândul. Simptomatologia include neastâmpăr. Tipul neatent Diagnosticul este stabilit în condiţiile în care copilul prezintă şase sau mai multe simptome de neatenţie. DIAGNOSTIC Conform Manualului de diagnostică şi statistică a tulburărilor mentale (DSM-IV-TR). vorbire excesivă. îi întrerupem pe alţii. De fapt. evită efortul intelectual susţinut. hiperactivitate şi impulsivitate. simptome centrale ale ADHD. nu finalizează sarcinile. face adesea greşeli din neglijenţă. . hiperactive sau impulsive.4. Copilul neatent nu se poate concentra. dar nu toţi suferim de ADHD. răspundem neîntrebaţi. toţi visăm cu ochii deschişi. Toţi copiii se comportă în moduri care ar putea fi interpretate ca neatenţie. Tipul combinat Diagnosticul este stabilit în condiţiile în care copilul prezintă şase sau mai multe simptome de neatenţie sau şase sau mai multe simptome de hiperactivitate . nu ascultă până la capăt atunci când i se adresează cineva.impulsivitate.impulsiv Diagnosticul este stabilit în condiţiile în care copilul prezintă şase sau mai multe simptome de hiperactivitate impulsivitate. putând surveni şi în formă combinată. Tipul hiperactiv . simptomele ADHD se împart în trei categorii: neatenţie. nu respectă instrucţiunile.

şi totodată pe măsura în care acestea produc modificări ale comportamentului copilului.frecvenţa şi severitatea simptomelor să fie mai mari decât cele de la copiii cu acelaşi nivel de dezvoltare.simptomele să fie prezente de cel puţin 6 luni de zile.simptomele să determine o afectare semnificativă a funcţionalitaţii la nivel social. . persistenţa şi istoricul simptomelor ADHD.Criteriile ADHD conform DSM-IV sunt: 1. Diagnosticul de ADHD se bazează pe numărul. 5. de personalitate). 6. în mai mult decât un singur context. schizofrenie sau alte psihoze şi să nu se explice mai bine prin alte tulburări mentale (de exemplu afective. 4. academic sau ocupaţional.simptomele să nu apară exclusiv în cursul unor afecţiuni de dezvoltare. 3. anxioase. 2. Simptomele ADHD se împart în două categorii principale: neatenţie şi hiperactivitate / impulsivitate.simptomele să fie pervazive şi să se manifeste în cel puţin 2 locuri diferite (şcoală sau serviciu şi acasă).debutul simptomelor să aibă loc înainte de vârsta de 7 ani.

creioane.deseori este uşor de distras de stimuli externi . cărţi sau unelte) 8.Simptomele de neatenţie 1.deseori pierde lucrurile necesare pentru sarcini sau activităţi (de exemplu jucării. treburile sau îndatoririle la locul de muncă (nedatorându-se unui comportament opoziţionist sau neînţelegerii instrucţiunilor) 5.deseori nu pare să asculte când i se vorbeşte direct 4.deseori nu urmează instrucţiunile şi nu reuşeşte să-şi termine temele la şcoală. nu îi place sau e refractar la angajarea în sarcini care necesită efort mental susţinut (cum ar fi temele de la şcoală sau de acasă) 7.deseori are dificultăţi în susţinerea atenţiei la sarcinile date sau la joacă 3.deseori evită. în muncă sau alte activităţi 2.deseori are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor 6. notiţele de la şcoală.deseori eşuează în a acorda atenţie detaliilor sau face greşeli din neatenţie la temele de la şcoală.

deseori vorbeşte excesiv Impulsivitatea 1. jocuri) .Simptomele de hiperactivitate .deseori întrerupe sau deranjează pe ceilalţi (de exemplu.deseori are dificultăţi în a-şi aştepta rândul 3.deseori este pe picior de plecare sau acţionează ca şi cum ar avea un motor 6.deseori răspunde grăbit.deseori părăseşte locul în clasă sau în alte situaţii în care ar trebui să stea aşezat 3.deseori umblă dintr-un loc în altul (încoace şi-ncolo) sau se caţără excesiv în situaţii în care nu este adecvat (la adolescent sau adult poate fi limitată la senzaţia subiectivă de nelinişte) 4. se bagă în conversaţie.impulsivitate Hiperactivitatea 1.deseori are dificultăţi la joacă sau în angajarea în activităţi libere în linişte 5.deseori agită mâinile sau picioarele sau se răsuceşte în scaun 2. înainte de a se termina întrebarea 2.

.

• Afecţiuni care pot apărea în paralel cu ADHD Mulţi copii cu ADHD suferă şi de alte boli care pot complica diagnosticul şi tratamentul. şcolarizarea şi nivelul de inteligenţă. În plus. care persistă timp de cel puţin şase luni. CD se caracterizează printr-un comportament persistent de violare a normelor sociale şi a drepturilor altora. • Tulburarea opoziţionismului provocator (ODD . tulburarea opoziţionismului provocator şi tulburarea de conduită . copiii cu ADHD. părinţii pot avea nevoie o susţinere suplimentară pentru a putea controla aceste manifestări ale copiilor cu ADHD. aceste caracteristici includ autoapreciere şi abilităţi sociale reduse. Pacienţii cu dizabilităţi de învăţare obţin scoruri sensibil mai mici decât cele considerate normale în conformitate cu vârsta. au un risc mai mare de a dezvolta două tulburări psihiatrice. probleme la matematică şi la formulările scrise. . Oppositional Defiant Disorder) şi tulburarea de conduită (CD . Cele mai frecvente afecţiuni care pot coexista cu ADHD sunt: • Dizabilităţile de învăţare Dizabilităţile de învăţare includ dizabilităţi de citire. ODD se caracterizează printr-un comportament nesupus. Conduct Disorder) Conform National Institute of Mental Health (NIMH) din SUA. în special băieţii. sfidător. Deoarece în prezent nu există tratamente aprobate pentru ODD sau CD. negativ şi ostil faţă de formele de autoritate.

DSM este o schemă generală lipsită de recomandări specifice pentru clinician privind definiţia a ceea ce constituie „dovezi c lare ale afectării“. copil mic.impulsiv (dacă întruneşte 6 sau mai multe criterii din listele de hiperactivitate şi impulsivitate). DSM a fost conceput ca un set de criterii. Există şi o categorie ADHD în remisiune parţială (de obicei la adolescent sau adult) care poate să nu întrunească numarul de simptome cerut. Atunci câ nd sunt prezente. Se poate ca între părinţi şi profes ori să nu existe concordanţă. stabilirea faptului că simptomele „se manifesta în 2 sau mai multe locuri“ sau că simptomele sunt „nepotrivite cu nivelul de dezvoltare“.impulsivitate. Există doar câteva instrumente de masură obiective utile clinic. Subcategoriile includ tipul ADHD predominant neatent (daca prezintă 6 sau mai multe simptome de neatenţie). în timp ce. . Această situaţie poate reflecta limitele criteriilor DSM pentru ADHD. tipul combinat (cu 6 sau mai multe simptome în ambele categorii) şi un ADHD fară altă specificaţie (valabil la copiii cu probleme semnificative care nu întrunesc în întregime crit eriile de diagnostic) în funcţie de modelul comportamental. ceea ce aduce câteva limitări în utilizarea lui. ignorând faptul că limitele de încadrare pentru simptomele comportamentale variază cu vârsta si sexul. S-au adus argumente importante împotriva criteriului „vârsta de debut“ care nu este validat emp iric. Criteriile sunt lipsite de perspectiva dezvoltării. există unii indivizi la care predomină unul din acestea. Există un DSM – PC (for primary care) care oferă recomandări legate de comportamentul fiecărei categorii de vârstă (sugar. El se bazează pe estimări cantitative ale severităţii simptomului. suplimentar faţă de ADHD. Subtipul corespunzător trebuie indicat pe baza pattern-ului simptomatic predominant în ultimele 6 luni. tulburările afective sau anxioase necesită tratament specific. deşi este posibil ca aceste tulburări afective să nu se manifeste înainte de adolescenţă sau de vârsta adultă. nepotrivirea cu n ivelul de dezvoltare a copilului şi diagnosticul diferenţial. Dacă se pune diagnosticul de ADHD pe baza doar a unui raport (de la parinte sau profesor) apare deseori subtipul hiperactiv -impulsiv sau neatent. majoritatea cazurilor întrunesc criteriile tipului combinat. daca se iau în considerare ambele evaluari.Tulburările afective şi anxioase Copiii cu ADHD au risc mai mare de a dezvolta probleme privitoare la anxietate sau depresie. tipul predominant hiperactiv . probabil că ediţiile viitoare DSM vor elimina acest criteriu care nu s-a dovedit a avea vreo contribuţie la diagnostic. copilărie medie şi adolescenţă). întrucât sunt aceleaşi şi la copil şi la adolescent şi la adult. hiperactivitatea şi impulsivitatea tind să se diminueze dupa această vârstă. mulţi experţi consideră că unele consecinţe ale comportamentelor cauzate de ADHD pot să producă prin ele însele anxietate sau depresie şi pot reduce stima de sine. caracteristicile individuale ale profesori lor şi părinţilor care completează raportul sau chiar diferenţele reale între comportamentul copilului în clasă şi acasă. Desi neatenţia pare a ramâne stabilă pâna la adolescenţă. Indiferent de originea tulburărilor. servind mai degrabă drept ghid de diagnostic decât ca manual bazat pe dovezi preci se. dar care prezintă tulburări funcţionale semnificative. Deşi cei mai mulţi pacienţi au atât simptome de neatenţie cât şi de hiperactivitate . Pentru verificarea simptomelor din liste sunt necesare rapoarte de la mai multe persoane.

statusul între colegi şi abilităţile sociale. copilul cu un model comportamental foarte apropiat de diagnostic. pentru a se înţelege impactul asupra copilului sau adolescentului.• Diagnosticul ADHD trebuie să răspundă la întrebarea pusă de critici: „Atât timp cât numeroşi copii normali prezintă unele dintre aceste caractere. Este esenţial să se evidenţieze ariile afectate de boală. părerea şi percepţia despre sine şi injuriile accidentale. dar care nu întruneste în întregime criteriile DSM. Aceştia par mai apropiaţi de copiii de deasupra pragului. . ADHD se pare că afectează relaţiile intrafamiliale. cum pot specialiştii să pună diagnosticul de ADHD la un copil?“ Într-adevăr. În felul acesta se previne supradiagnosticarea ADHD şi se coboară prevalenţa la valori reale. diagnosticaţi cu ADHD. achiziţiile academice. De aceea. din punct de vedere al situaţiei psihosociale şi afectării funcţionale decât de cei fără simptome. este foarte greu de diagnosticat. este important să se evalueze în cadrul procesului de diagnostic şi afectarea functionalităţii.

.

3)istoricul tratamentului. Se va utiliza o formă adaptată a Interviului clinic pentru pacienţii copii hiperactivi realizat de un grup de specialişti de la Centrul Medical al Universităţii din Massachusetts. Acesta este destinat intervievării părinţilor copiilor hiperactivi. 2) istoria medicală. 6)probleme comportamentale curente. perioada postnatală şi infantilă. BATERIA DE PROBE PSIHODIAGNOSTICE Anamneza.5. 5)istoricul social. 4)istoricul şcolar. 7)istoricul familiei. . Interviul conţine întrebări ce acoperă 7 domenii: 1)factori ai dezvoltării (istoria prenatală. istoria perinatală. repere ale dezvoltării).

5. Factorul II: Impulsivitate – Hiperactivitate . Scorul total – suma numărului total de puncte pentru toţi cei 14 itemi. abaterea standard peste medie pentru vârstă şi sex se consideră că este semnificativ clinic. Dacă scorul depăşeşte 1. 12. 6-8. cât şi pentru scala completată de părinte. . 9-11.suma scorurilor la itemii: –1. . Se calculează următoarele scoruri: 1.1-3. 6-8. 13 pentru scala completată de profesor. III-R).Scala de evaluare a hiperactivităţii cu deficit de atenţie completată de învăţător aplicată pretratament şi posttratament.5.5. 2. 4.Factorul I: Neatenţie – Hiperactivitate – suma scorurilor la itemii: . abaterea standard peste medie pentru vârstă şi sex se consideră că este semnificativ clinic. 2. Scorul egal sau mai mare de 8 simptome reprezintă limita pentru diagnosticul de hiperactivitate cu deficit de atenţie (după D. abaterea standard peste medie pentru vârstă şi sex se consideră că este semnificativ clinic. Dacă scorul depăşeşte 1.S. Dacă scorul depăşeşte 1. 3. 14 atât pentru scala completată de profesor.prin adunarea numărului de itemi cotaţi cu 2 sau cu 3. 12-14 pentru scala completată de părinte.1-3.5.Numărul simptomelor prezente .M.

. 1. Desenul omuleţului. op. probă proiectivă utilizată cu scopul cunoaşterii relaţiilor pe care copiii le au cu membrii familiei şi cu persoanele semnificative din viaţa lor. 3.A. Proba va constiui un instrument de diagnostic bun pentru copiii cu tulburari psihice şi in special cu lezi uni cerebrale. Capacitatea de a rămâne aşezat în timpul lecţiei. adică de aptitudinea de a percepe cu exactitate configuraţii spaţiale şi de a le compara între ele. timp de 15-20 minute. C. marcându-se pe fişa de observaţie comportamentele pe care copilul le manifestă. probă proiectivă utilizată cu scopul cunoaşterii imaginii de sine a copiilor cuprinşi în studiu. Agitaţia psihomotorie. aplicată pretratament şi posttratament. în comparaţie cu un copil de nivel mediu din clasă. atunci când i s-a dat muncă independentă în bancă. forma prescurtată (cu cinci desene). Fişa de observaţie cuprinde cinci categorii comportamentale: Susţinerea atenţiei la sarcină. Reuşita la această probă depinde foarte mult de nivelul de dezvoltare a funcţiei perceptiv-motorii. Testul Bender-Santucci. • • .. Vorbitul excesiv în timpul lecţiei. Copilul se observă în sala de clasă.. 2.cit.S. Handbook of Clinical Asessment of Childrens and Adolescents. Williams. 4. ( Adaptare după Kestenbaum. Această fişă este proiectată pentru a observa şi înregistra simptomele hiperactivităţii cu deficit de atenţie în timpul muncii individuale în bancă. Notarea comportamentelor observate se face în intervale de 30 secunde.• Fişa de observaţie comportamentală în timpul lecţiei (adaptare după Barkley. probă aplicată cu scopul măsurării nivelului intelectual al copiilor cuprinşi în studiu. Desenul familiei. U. 5. New York University Press. 1988). • • Matrici Progresive Raven Color.). Jocul cu obiecte în timpul lecţiei. D.

. consumului de alcool sau de droguri pe perioada sarcinii. tehnicile parentale corecte începand de la naştere şi continuând pe parcursul copilăriei sunt esenţiale unei dezvoltări optime. 4. 2. Se recomandă evitarea fumatului.şcoala părinţilor. Câteva sfaturi pentru viitoarele mămici sunt utile pentru a reduce riscul problemelor de învăţare şi atenţie ale copiilor lor: 1.Dezvoltarea atenţiei poate fi îmbunătăţită prin aceste activităţi într-o mai mare măsură decât privitul la televizor. nu numai ca masură profilactică a ADHD cât şi altor probleme de sănatate ale viitorului copil. o stimulare adecvată în perioada preşcolară (părintele va citi poveşti şi se va juca puzzle cu copilul).atenta urmărire medicală a gravidei şi promovarea unor comportamente sănătoase în perioada sarcinii.maximizarea abilităţilor de învăţare şi antrenamentul atenţiei.6. 3. prin care se capătă bune abilităţi parentale. PROFILAXIE Nu există modalităţi de prevenire a ADHD. În plus.

înca utilizat. ICD). adaptat pentru diagnosticul „reactiei hiperkinetice“ din a doua editie a Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders.7. hiperactiv. alergare permanenta. Totusi. este „hyperkinesis“ sau sindrom hiperkinetic. ulterior chiar din DSM. publicata în 1987. De aici a rezultat un termen hibrid. catarare si vorbire fara rost. Hiperkinetic provine din greceste si are întelesul de prea activ. adica cu câteva simptome de neatentie si câteva de impulsivitate. care are echivalentul latin de superactiv. adica ADHD. Aici apare termenul de „tulburarea cu deficit de atentie“ (Attention .Deficit Disorder. . publicat în 1980. si eventual si câteva de hiperactivitate. Schimbarile majore în terminologia sindromului au aparut în DSM-III. neliniste. În loc de 3 categorii de simptome. NOSOLOGIE Unul dintre primii termeni. DSM -II). subliniind importanta acordata deficitului de atentie. lucru reflectat prin adaugarea termenului de hiperactivitate la denumirea oficiala „tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie“ (Attention-Deficit / Hyperactivity Disorder). neastâmpar. Acesta se putea diagnostica „cu sau fara hiperactivitate“. termenul hiperkinetic a ramas în uz în Clasificarea Internationala a Maladiilor (International Classification of Diseases and Related Health Problems. initial pe cel în uz. DSM-III-R oferea o lista de 14 simptome destul de ambigue care se suprapuneau usor. Editia a treia revizuita. DSM-III-R. care devine uzual în anii ’70 si înlocuie ste termenii. ADD). din care pacientul avea nevoie de 8 pentru a fi diagnosticat. Termenii sunt în esenta sinonimi si subliniaza simptomele evidente de activitate anormala. se reîntoarce pentru a accentua hiperactivitatea.

Toate cele 3 tipuri se numesc ADHD chiar daca 2 dintre ele nu prezinta ambele caractere reflectate de nume. clinicieni. echivalentul acestuia în Europa este „troubles hyperkinetique avec deficite d’attention“.O data cu publicarea DSM-IV în 1994. Daca ADHD este termenul anglosaxon pentru tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie. impulsivitate. Interesant este ca tipul predominant hiperactiv-impulsiv si tipul combinat au acelasi cod. ADHD este în mod obisnuit considerat o grupare de comportamente care reprezinta calea finala pentru o serie de probleme psihosociale si procese de dezvoltare cerebrala heterogene. În contrast cu DSM-IV. educatori. fiind în general mai restrictiv decât ADHD. controlul impulsului si hiperactivitatea . Din anii ’70. iar tipul combinat are 6 simptome din fiecare lista. ca si pentru cercetatori. simptomele de impulsivitate si hiperactivitate ramân în aceeasi lista. Tipul predominant neatent are 6 dintre cele 9 simptome de neatentie din lista. Nu e de mirare ca ADHD reprezinta o provocare pentru copil. gratie cercetarilor efectuate de oamenii de stiinta. Acest set de simptome este aproape de conceptul de MBD. Celor 2 liste li se ofera importanta egala. simptomele centrale ale ADHD sunt considerate a fi atentia. Din cauza acestei heterogenitat i. . precum neuropsihologul Virginia Douglas. Poate aparea asociat sau nu cu anumite situatii mai neobisnuite. iar simptomatologia centrala a sindromului s-a schimbat în timp. cu separarea neatentiei de celelalte simptome. ADHD este un subiect care genereaza trairi intense si numeroase controverse. adica THADA. neatentie si deseori un istoric de afectare peri sau neonatala. în timp ce tipul predominant tulburari de atentie are propriul cod. desi sunt identificate separat. fara sa aiba un marker biologic specific. Criteriile de diagnostic si prevalent a estimata s-au modificat periodic. Totusi. agresivitate. termen mai putin folosit. tipul predominant hiperactiv-impulsiv are 6 dintre cele 9 simptome de hiperactivitate si impulsivitate. ele sunt considerate ca facând parte din spectrul ADHD. rezultând astfel 3 (sub) tipuri. Este o afectiune definita absolut prin comportament. si caracteristici care sunt distribuite în mod continuu în mijlocul populatiei. pendulul se întoarce la conceptul din DSM-III. familie. nu exista un singur factor care sa fie considerat cauza si nu exista un test biologic sau psihosocial care sa ofere validitate asupra comportamentului descris la copiii cu ADHD. a 10-a revizuire a ICD (ICD-10) ofera un diagnostic de sindrom hiperkinetic caracterizat de agitatie motorie.

M. „Attention deficit-hyperctivity disorder”. 2000. Smalley -. Editura Clusium. Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România. “D.ro . “Demascarea Secolului -. 1998.wikipedia.S. Elsonline. 2000.M .IV -. TR” (Manual de diagnostică şi statistică a tulburărilor mentale).BIBLIOGRAFIE: • Albu. S. Ce face Creierul din noi?”.Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Ed. 2004.L. . • • • • Dragoş Cârneci -. www.

9039.425479.gx.947::.:78:.0.0890.438:2::/0 .9gxL397 42.448..903x0 4892:.:/0/74:7505074.9.7039.70 ./..9.5:0.70...570 .9:750397:..:.203908g3g94.7.70.9gx/0570..3/g0.3..900./0 57424.7.-9gx47/0L3.. $070.8.2.7039.9:.94..90L3./0.0370.2.0...:574-02047/0L3.90.39703.8:7g5741.4.:347..3  .0:30/0..9 57..2.4393:3/ 505.7.45g708:390803x.903x054.947 574-020/08g3.4.2039:.454747  .. 9070 .078..7.05.903x0.70/:.954.:72g77020/...g.7g 5g73900.0  2.:.49.45 90.45:  0.70.470.5g9g-:30.8.8:39:90 50397:.9:: ./.9.9 .70.702g8:7g/0./.7080.42. !#  :089g24/.-9gx5..49g745920 .81.80L3 5074.3 3:3:2.g.47  35:8 903.gx.0 9 80.70 .70.9gL3 5074.3//0.05.0.9..5g73x47 573.901L2-:3g9gx9g573...1:2.7002g2.

90390  9903943 01.90 .50..2-..7.9.3489.050397: ..039:.903908.9L3  ./0390/0...7.9 0890 5073088 8...9.....70..70L39008:/0570.47/.9..708..039:.7:9L3$  5:-..9 !74-028  %072038:39L308039.7.943.943./03:270.0L3: :90747..8925.. 9:-:7.5.L3..9847/07   8:-33/25479.7.  $   &3:/3970572907203 L3.9.9./..702.90 .70.9:3907203-7/ 507.9.93/0 8:507.700..7:7010.. $  # 5:-.9573.90.:83/742507309. 41.989.0 . 507.. ....9.989.8343288:-3.90/0./47 39073.9/0..9:-:7.470L39072344.:9./0507.:8.3489..70.07. .3/#0./01..:1./025:8.7./.3:.70/0.90..7489 $.90.089.:.70:9.9.90.9.907203::/0507.825942000.90.9..8L3:L3 .9.:.3  8L34.. :.574..3489..90 /9.847/078 $   507309.7472039.83/742::.9....: 70.::/0/......90390 .L3 8070L394.8 . 303890 30...950397:/.70.507.3472./4:.039:.47-701..705072.9.70.9::/0...70.:9.0/90.9.507.:/01.3489.7 .970.0 /3..9.9.39073.70907203:/0 9:-:7.8 89.805:90./.:0890 907203 39.9.90 80.2..3:.08908.90507309.39.808.. 0..9...7/3$ %49:8 907203:507309. .:.9..30/370.30::./.8259420/030.59.881.41039.  .3039.3/$9. .81.9434180..5.9.90.

/01.90390  9903943 01.9/0.9 .

507...9 .489.40/050397:.9047/08259420 $  #41070.3489.5:30.9.2-:0.  34./.::847 /3. 30...9847/07  .0..70808:57../08259420/089:/0 .1/.705./0.039:...

25479.903908/08047:38947.7.7.39507.:70.9.9.90825:8..90 30. %4.90/03:20008:39.9.89.$ 'L3 503/::80L394..97: 390708.42-3..708.907.90 8259420 %49:8 82594200/025:8.4350397:9:-:7...089809/082594200890.2-00 ./0.70 8259420/310.43.90..90 .95: 570/423.7.:805.7/.059:/0 13/L30307./083/742 507309.348.23L3.9.9.7.9.90249470 25:8. /0.39 507.3489.9.0095:7803:208. 70:93/.50/0.70.7057457:..9..00.507.70.9.1...9.889. 25:8..90...70 5078.438/07.4/ L3925.9.9.8.008259420/030.:3/..908507.390890.3930.70/3970.9039.9.9.9 047890804107.7...9.:..095:570/423.9..795:..   4107.790/3850.0.7/0.907.:5:-..39. .7089.008259420/0507..90 .895:. 95:570/423./3970003:57039.8910 8:...0.9.059:/3$  .9.90707010..4/  3.70897.70/3970.. 30.../.95:7 %5:570/423.9.9 .90805.90.  /088:39/0391.:$ ' .70.:3043.9.42-3.90390/389. .43.399:-:7..10.00.3/5...0890907203:.70.574.90390/0.0.4397.2.90390 . 25:8.9/0.

0890 974:-085073096:0.:24/1.039:.4574..:.707-44..: 58484.:3:.. 50397:48070/0574-02058484.4.10..41070..0780 8904.947.8...:230:745844:'73.. 570.7..80.438/07...9.-..2039 1.90.9.90 !4. ./01.7050397:..9.747010.8..98.8 .90 .3:29089:.90/ .2-.7825942.07.90390  0..7.09074030 3..07.78.0892.9039.8.9/0.708:39/897-:90 L324/.9:. 4:. 8.09..0397.850397:.90.0.10.-84:9573.1.08574.8 570..84.7057039.947:5.:.:383:71.947 0890L324/4-83:9.2039::/08.49..13.83:089..425479..:.425479.438/07.95074/.7003070.8 82594200.425479.5:9314489 0890:38:-0.45 1.707057039.070-7..:39089-44.20 0/:.304-83:90 :0/0 27.1..09.0890 09074039.90./01.45.203/08939.850...% 907203 2.9L3925 3.08:39..739038083:2074....90/04.90789.0.9..039.5...9.43974:25:8::8507..43974.8:57.70.708.. .70.:32.:545:. .089:..9903943 .947 .97.0..83/742::8 .0397.944.708.92.70/0.3  7./9..03 .L3:745.080/0/0.9 3:089./.: 79070/0/..20390.70...4393::L324.90.3....438/07.9:30 /0139.3489.

x0!8.9:-:7g7472039.4:: 01.  02.70. # W W W W W -:   43897:70.0  9903943/01.9 507.8.0 /9:7.90890475844.g..$0../0/.70.9747-07/3#423.3489.9/847/07 84330    50/.:8:2  7.0 /  84. 74 .4 730..07007:/334    $  ' %#  . :9.3:.   $  $2.989.g 89.9.