POLIARHIILE

Robert Dahl

1. Democratizarea şi opoziţia publică
“Strategia fundamentală a lui Dahl este să rezerve termenul DEMOCRAŢIE pentru un «sistem ideal» şi să utilizeze POLIARHIA ca o aproximare a democraţiei” (G. Sartori), ca un regim relativ (dar incomplet) democratizat.

1. Democratizarea şi opoziţia publică
Democratizarea presupune: -liberalizarea = creşterea oportunităţii de a contesta public guvernarea -evoluţia spre un grad mai mare de cuprindere a cetăţenilor în procesul politic = creşterea oportunităţii de a participa

1. toţi cetăţenii trebuie să aibă şanse neîngrădite: . consideraţi egali din punct de vedere politic. fie colective . Democratizarea şi opoziţia publică O trăsătură fundamentală a democraţiei este receptivitatea constantă a guvernului la preferinţele cetăţenilor.de a face cunoscute aceste preferinţe celorlalţi cetăţeni şi guvernului.ca guvernul să le cântărească preferinţele fără părtinire.de a formula preferinţe . fără a face discriminare în funcţie de conţinutul sau sursa preferinţei . Astfel. fie prin acţiuni individuale.

7. . 2. Democratizarea şi opoziţia publică Cele 3 oportunităţi (de a formula preferinţe. 4. 5. 3. 8.1. Libertatea de a forma şi adera la organizaţii Libertatea de expresie Dreptul de vot Eligibilitatea pentru funcţii publice Dreptul liderilor politici de a concura pentru sprijin Surse alternative de informare Alegeri libere şi corecte Instituţii care să asigure dependenţa politicii guvernamentale de voturi şi de alte forme de exprimare a preferinţelor. 6. de a le semnala şi de a beneficia de un tratament egal al preferinţelor în actul de guvernare) reclamă un set de 8 garanţii instituţionale de care să se bucure cetăţenii: 1.

dar îl neagă pe cel de contestare) Oligarhia concurenţială (neagă dreptul de participare. 3. 4. cât şi cel de contestare) Hegemonia cuprinzătoare (care acordă dreptul de participare. Democratizarea şi opoziţia publică Binomul participare – contestare determină patru tipuri de regimuri politice: 1. Hegemonie închisă (care limitează atât dreptul de participare.1. dar îl acordă pe cel de contestare) Poliarhia (garantează la cel mai înalt nivel ambele drepturi) . 2.

Cu cât conflictul dintre guvern şi opoziţie este mai mare. Cei de la guvernare se tem să nu îşi piardă drepturile. cu atât mai mari sunt şansele ca fiecare din cele două părţi să caute să-i refuze celeilalte oportunitatea de a participa efectiv la luarea deciziilor. Opoziţia doreşte puterea. ceea ce ar fi o greşeală. . cu atât este mai greu ca fiecare din părţi să o tolereze pe cealaltă. Chiar dacă costul tolerării este mare.1. întrucât creşte numărul indivizilor şi grupurilor ale căror preferinţe trebuie luate în considerare în procesul de guvernare. Cu cât este mai mare conflictul guvern – opoziţie. Democratizarea şi opoziţia publică Poliarhia oferă mai multe şanse de participare şi contestare. suprimarea ar putea costa mai mult. Guvernul trebuie să se gândească şi la ce are de pierdut suprimând opoziţia.

Democratizarea şi opoziţia publică Astfel. cu atât este mai sigură opoziţia. şansele apariţiei şi persistenţei unui sistem politic concurenţial depind de 2 categorii de costuri: de tolerare şi de suprimare a opoziţiei. A3: Cu cât mai mare este costul suprimării faţă de cel al tolerării. cu cât este mai mare costul suprimării.1. cu cât este mai mic costul tolerării. cu atât mai mare e siguranţa guvernului. A1: Probabilitatea ca un guvern să tolereze opoziţia creşte invers proporţional cu costul estimat al tolerării ei. cu atât mai mari sunt şansele apariţiei unui regim concurenţial. A2: Probabilitatea ca un guvern să tolereze opoziţia creşte direct proporţional cu costul suprimării ei. .

Partidele oferă candidaţi care îşi adaptează discursul şi oferta şi care se pliază pe interesele şi aşteptările celor care nu au fost reprezentaţi până în momentul respectiv. 2. Creşte şi numărul partidelor politice.. politicienii încep să caute sprijinul grupurilor care pot participa mai uşor la viaţa politică. dacă pierd. Are poliarhia vreo importanţă? 1. libertatea de a asculta sau citi ≠ pdv. Când ajung la putere noi partide politice. . îşi cedează paşnic funcţiile. de a institui organizaţii politice. candidaţii cei mai apropiaţi de caracteristicile sociale ale straturilor nou încorporate câştigă cele mai multe funcţii la alegeri (laburiştii) Pe măsură ce sistemul devine mai concurenţial şi mai cuprinzător. de a-ţi exprima părerile politice fără teamă de represalii. 3. de a participa prin vot la alegeri la care concurează candidaţi ai altor partide politice şi care.2. Noţiunile de contestare publică şi participare presupun existenţa unor libertăţi clasice: aceea de a te opune guvernului.

atitudinea.2. Există o relaţie de influenţă reciprocă între regimul politic al unei ţări şi credinţele. cu atât este mai dificil pentru un guvern să aplice sancţiuni extreme împotriva unei părţi relativ mari a populaţiei (ex. Are poliarhia vreo importanţă? 4. . Cu cât contestarea publică întâmpină mai puţine obstacole şi cu cât este mai mare procentul populaţiei incluse în sistemul politic. cultura şi personalităţile marcante ale acesteia. Cu cât există mai multe partide politice. cu atât mai multe opţiuni şi interese ale cetăţenilor ajung să fie repreztentate în procesul de guvernare. 5. politica hitleristă) 6.

Are poliarhia vreo importanţă? POLIARHIA reprezintă consecinţa existenţei următoarelor 7 categorii de condiţii:        Procesele istorice Gradul de concentrare în ordinea socioeconomică Nivelul de dezvoltare socioeconomică Inegalitatea Diferenţele subculturale Controlul extern Convingerile activiştilor politici .2.

Modul de instaurare a noului regim = instituire = introducerea sau intrarea în legitimitate a noului regim (concurenţial) prin aplicarea puterii.3. mai precis de: 1. influenţei şi autorităţii. întâlnim aici 3 posibile căi: a) hegemonie închisă .oligarhie concurenţială – poliarhie b) hegemonie închisă . . Procesele istorice Apariţia poliarhiei este influenţată de PROCESELE ISTORICE prin care trece o ţară.hegemonie cuprinzătoare – poliarhie c) hegemonie închisă – poliarhie 2. Calea specifică spre poliarhie = succesiunea transformărilor prin care trece un regim.

.3.în cadrul unui stat naţiune deja independent A. Prin prăbuşirea sau înlăturarea prin revoluţie a vechiului regim C. după Al Doilea Război Mondial) . Procesele istorice Instaurarea noului regim se poate realiza: .în cadrul unui stat dependent: D. Prin procese evolutive = liderii aflaţi în funcţie decid trecerea spre instaurarea unei poliarhii sau cvasi-poliarhii B. Prin procese evolutive = liderii populaţiei locale promovează un nou regim poliarhic fără a exista o mişcare de independenţă sau de luptă împortiva puterii coloniale E. Printr-o luptă de independenţă naţională. Prin cucerire militară (ex.

4. Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie Axioma 4: Probabilitatea ca un guvern să tolereze o opoziţie creşte în funcţie de măsura în care scad resursele de care dispune guvernul pentru suprimare. în raport cu resursele opoziţiei. convingere sau determinare = forţa militară/poliţia • Mijloacele non-violente = sancţiuni economice = controlul resurselor economice. al mijloacelor de comunicare şi procesele de educaţie şi socializare politică Axioma 5: Probabilitatea ca un guvern să tolereze o opoziţie este cu atât mai mare cu cât scade capacitatea guvernului de a folosi violenţa sau sancţiunile socioeconomice pentru a suprima opoziţia. Guvernul poate folosi 2 tipuri de resurse pentru suprimarea opoziţiei: • Mijloacele violente de constrângere. .

4. neutralizat (acces negat ambilor) . Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie Accesul relativ la violenţă şi la sancţiunile socioeconomice ale guvernului şi opoziţiei poate fi: Accesul guvernului Da Accesul opoziţiei Da Nu dispersat monopolizat de G. – acces negat O. – acces negat G. Nu monopolizat de O.

4. Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie Repartizarea violenţei şi a sancţiunilor socioeconomice Accesul la violenţă Dispersat sau neutralizat Dispersat sau neutralizat Accesul la sancţiuni socioeconomice ordine socială pluralistă (politică concurenţială) ordine socială cvasi-dominantă (fără reprimare prin violenţă) Monopolizat ordine socială cvasi-pluralistă (cu reprimare prin violenţă) ordine socială dominantă (hegemonie) Monopolizat .

cu resurse superioare. marcată de dependenţă. Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie SOCIETĂŢILE AGRARE pot fi: 1.inegalitatea distribuirii pământului = inegalitatea distribuirii resurselor politice . Societăţi agrare tradiţionale = ordine socială dominantă . venit şi avere .o minoritate restrânsă.accesul la tehnologia militară adânceşte inegalităţile.puterea e strâns legată de pământul pe care îl ai în proprietate .pământul şi dreptul la roadele sale constituie principala sursă de statut. permiţând monopolul unei minorităţi restrânse asupra instrumentelor de constrângere .cea mai mare parte a populaţiei duce o viaţă plină de greutăţi şi lipsuri. în vreme ce o minoritate restrânsă se bucură de putere. instituie şi menţine o hegemonie . reprimare şi ognoranţă. avere şi respect social de excepţie .4.

4. Societăţi agrare tradiţionale = ordine socială dominantă inegalităţi extreme în distribuirea pământului întărite de norme care favorizează inegalităţile de castă. stare. clasă inegalităţi extreme în resursele politice sistem politic hegemonic ordine socială dominantă . Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie 1.

4. Societatea fermierilor liberi = ordine socială pluralistă .pământul e distribuit echitabil egalitate considerabilă în distribuirea pământului – instrumente de coerciţie întărite de norme care favorizează egalitatea socială şi politică egalitate considerabilă în resursele politice sistem politic concurenţial ordine socială pluralistă . Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie 2.

poate apărea o ordine socială pluralistă. Ordinea socioeconomică: concentrare sau dispersie SOCIETĂŢILE COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE proprietatea privată nu este o condiţie necesară şi nici suficientă pentru apariţia unei ordini sociale şi pluraliste şi deci a poliarhiei într-o ţară cu economie descentralizată.4. deci şi contestarea publică şi poliarhia Politică concurenţială Ordine socială pluralistă Economie descentralizată Economie foarte centralizată Ordine socială cu dominaţie centralizată Regim hegemonic . indiferent de forma de proprietate.

5.cu cât mai concurenţial este regimul politic al unei ţări.cu cât nivelul socioeconomic al unei ţări e mai ridicat. cu atât este mai probabil ca nivelul de dezvoltare socioeconomică a acesteia să fie mai înalt . cu atât mai mari sunt şansele ca acolo să se instituie un regim politic concurenţial (chiar poliarhic) . Ordinea socioeconomică: nivelul de dezvoltare Există o legătură certă între nivelul de dezvoltare socioeconomică a unei ţări şi “dezvoltarea politică” a acesteia: .

Ordinea socioeconomică: nivelul de dezvoltare Indicatori ai nivelului de dezvoltare socioeconomică: - populaţia din localităţi cu peste 20.5. .000 persoane PNB pe cap de locuitor numărul de salariaţi forţa de muncă din agricultură procentul populaţiei active angajate în sectoare neagricole numărul celor ce urmează studii superioare la 100.000 locuitori procentul persoanelor cu vârste între 5 – 19 ani cuprinse în educaţie populaţia alfabetizată cu vârstă peste 15 ani etc.

educaţia şi comunicarea crează o ordine socială mai curând pluralistă decât centralizată evită inegalităţile acute în rândul straturilor sociale relevante din punct de vedere politic.5. depind de măsura în care societatea şi economia acelei ţări: a) b) c) asigură alfabetizarea. la o poliarhie) şi să-l menţină. Ordinea socioeconomică: nivelul de dezvoltare Şansele ca o ţară să treacă la un sistem politic concurenţial (şi cu atât mai mult. .

5. de gradul de instruire.când se ivesc conflicte. pentru un grup sau o organizaţie . educaţiei şi mijloacelor de informare este asociat cu urbanizarea şi industrializarea b) O ordine socială pluralistă . acestea sunt rezolvate prin negociere.gradul de răspândire a alfabetizării. care îşi utilizează resursele şi deprinderile în scopul negocierii obţinerii unor avantaje pentru sine. alfabetizaţi. remuneraţi corespunzător.o economie avansată nu numai că-şi poate permite să-şi califice forţa de muncă. educaţi. motivaţi. nu prin forţă sau constrângere . Ordine socioeconomică: nivelul de dezvoltare a) Alfabetizarea.şansele cetăţenilor de a participa la procesele politice şi de a avea acces la un grad înalt de contestare publică depind de însuşirea deprinderilor de a scrie şi citi. de accesul la ziare şi alte mijloace de informare . dar şi trebuie să o facă o economie avansată presupune muncitori calificaţi. educaţia şi comunicarea .

Crearea resentimentelor şi a frustrărilor . Distribuţia resurselor şi deprinderilor politice 2.6. Egalităţi şi inegalităţi Egalităţile şi inegalităţile dintr-o societate afectează şansele unei hegemonii sau ale concurenţei politice prin: 1.

6. societatea oferă şi resurse politice. averea. precum dreptul de vot) inegalităţile extreme privind valorile fundamentale. cunoştinţele şi abilităţile militare. pot să asigure noi resurse politice. profesia. poziţia socială. Distribuţia resurselor şi deprinderilor politice pe lângă venitul. prin care un individ poate influenţa comportamentul altora. popularitatea şi diverse alte valori pe care le asigură. pot stabili impozite. Egalităţi şi inegalităţi 1. cel puţin în anumite circumstanţe cei care guvernează pot modifica distribuţia iniţială a resurselor politice care rezultă din procesele instituţiilor socioeconomice (ex. de unde şi regim hegemonic - - - . înseamnă totodată inegalităţi extreme în ceea ce priveşte resursele politice este foarte probabil ca într-o ţară extrem de inechitabilă din punct de vedere al resurselor politice să existe şi mari inegalităţi în privinţa exercitării puterii. cunoştinţele. precum venitul. averea. funcţia ierarhică. poziţia.

îl depăşeşte prin toate celelalte resurse politice (cunoştinţe/poziţie socială) » în societatea ţărănească tradiţională se manifestă inegalităţi flagrante în privinţa distribuţiei valorilor. majoritatea populaţiei.în societatea fermierilor liberi există un grad sporit de egalitate în distribuţia valorilor.în societăţile agrare valorile fundamentale (cunoştinţe. venit.6. deci şi a resurselor politice şi a exercitării puterii . poziţia socială şi puterea) sunt strâns corelate (cei avuţi sunt avuţi în mai multe privinţe. resursele politice sunt cumulative (dacă A îl depăşeşte pe B printr-o annumită resursă politică – avere/venit. deci a resurselor politice şi implicit în exercitarea puterii. Egalităţi şi inegalităţi 1. Distribuţia resurselor şi deprinderilor politice . cei săraci – în multe cazuri. avere. cei aleşi pot redresa o parte din consecinţele inegalităţilor folosind puterile regulatoare ale statului . sunt săraci în toate privinţele). mai mult.

dar cel puţin reduce o mare parte din ele. nu elimină complet inegalităţile. capacitatea organizatorică. necesităţile unei societăţi industrializate avansate şi aspiraţiile pe care le animă şi le ajută să se îndeplinească au ca efect dispersarea multora dintre resursele politice care în societăţile ţărăneşti tradiţionale constituie monopolul unei elite restrânse (alfabetizarea. accesul la lideri etc.dacă regimul în cauză este o poliarhie.6.) . Distribuţia resurselor şi deprinderilor politice .industrializarea distribuie cu totul altfel recompensele şi privilegiile. Egalităţi şi inegalităţi 1. cunoştinţele tehnice. compensându-se astfel parţial resursele politice . în care indivizii care nu beneficiază de un anumit tip de resursă politică au toate şansele să beneficieze de un altul. educaţia.în societăţile industrializate se reduce drastic acumularea de resurse politice şi se creează în schimb un sistem de inegalităţi dispersat. atunci sistemul de inegalităţi dispersate va fi şi mai solid .

un regim îşi poate câştiga de partea sa grupurile defavorizate. satisfăcându-le o parte din revendicări. un grad mare de inegalitate nu determină grupurile defavorizate să emită revendicări politice. Egalităţi şi inegalităţi 2.când se solicită un grad mai mare de egalitate.inegalităţile duc la apariţia unor resentimente .6. Apariţia resentimentelor şi a frustrărilor . nu neapărat pe toate .însă. în sensul obţinerii unui grad mai mare de egalitate .

6. . poate să câştige şi să păstreze de partea sa grupurile defavorizate (ex. Inegalităţile pot fi reduse sau înlăturate în urma măsurilor luate de guvern. Egalităţi şi inegalităţi Reacţia guvernelor .o politică (fie ea deliberată sau involuntară) prin care guvernul perpetuează inegalităţile. dar aparent bine intenţionată să reducă câtuşi de puţin inegalităţile.o politică neinspirată. Dacă apar asemenea revendicări. face ca acesta să devină sursa ostilităţii grupurilor defavorizate . însă inegalitatea se poate diminua şi fără o intervenţie din partea acestuia sau – în unele cazuri – chiar şi în ciuda măsurilor guvernamentale inadecvate. ele pot sau nu să ajungă la guvern. majorarea pensiilor) .o situaţie caracterizată prin inegalităţi obiective poate genera sau nu pretenţii de înlăturare a cauzelor acestora.

sistemele politice concurenţiale au la îndemână mai puţine mijloace de constrângere ( condiţiile existenţei sistemului concurenţial: liberalizarea şi cuprinderea) . Egalităţi şi inegalităţi Reacţia guvernelor . cei defavorizaţi pot fi uşor reduşi la tăcere .regimurile hegemonice au la dispoziţie o gamă mult mai variată de mijloace coercitive.6. prin care pot suprima manifestările de nemulţumire.

un individ care trăieşte într-o societate inechitabilă poate avea o părere relativ favorabilă despre propria situaţie.situaţia sa din trecut . este extrem de dezavantajat în comparaţie cu elita.cu cât este mai ridicat nivelul socioeconomic al unei ţări. obiectiv vorbind.cei ce beneficiază de educaţie. în general. însă. chiar dacă. venit şi statut profesional mai bun se declară.6. întrucât o persoană defavorizată se raportează comparativ la: .cei apropiaţi pe scara socială . Egalităţi şi inegalităţi Reacţiile celor defavorizaţi .starea naţiunii sau a ţării sale .uneori. cu atât sunt cetăţenii mai mulţumiţi de situaţia lor . mai mulţumiţi de situaţia lor faţă de cei care sunt mai puţin favorizaţi în aceste privinţe .

cu cât o ţară are un grad de dezvoltare socioeconomic mai ridicat. cu alte cuvinte.gradul de nemulţumire al celor defavorizaţi depinde de ideile care predomină în cultura sau subcultura în care este socializat individul un grup care este nevoit să îndure mult timp inegalităţi aparent insurmontabile se poate obişnui cu puţinul pe care îl are şi îşi poate limita revendicările în funcţie de spaţiul său extrem de redus de manevră . Egalităţi şi inegalităţi Reacţiile celor defavorizaţi . cu cât este mai avansată.6. cu atât mai multe sunt speranţele şi temerile cetăţenilor .

7. modele de clivaj şi eficienţă guvernamentală - . Subculturi.

3 1645.1:79: &"' %%76.9.3 6915:60.:606065640  06505.1n65.5.  &60.9:. "915.9. .9. n.9.

..79507.9 .:9: 1 :.3...96.13:. 7 4 5.3065:.33. 5.3 197. .

.3.9/97 4 5.9/9 9:9:369763.35. 5.1:.0 ....3.1:...

7.9 3. 17 4 5.:.370..9 5:3. 579679. ...9.

5:..:79.3. .5636.9 59 . n3 794n 51 4656763354569.1 50 .00:33.3691 065:.5.9 .945.9 5:. n9:.43..

 45n56 465 ..9 5:.9 5: 09:9::796.. 64569.9:..

.9 .n106.4. 0.97.:60.9:. n  37:9 4.9 5: :/09 17.n 735 19.9  9:70.90.9 6569.5n  5 94064569..4..3107n ..9. 117515n 9794.7673.

3  1645.3 1645. 7 4 5.94 59:9:3763..3.9/9.9.94 5 1:.3 5.9.1n65.9 03.0 ::.5.: 5.9.9.1 56940. .9 . n.  :.:606065640  06505. 5.5.4763.  5. n .:.3.3 6915:60. n. n3 10. "915.69. 9.9:.3.1:79:  &60.0 4650 6915:60.

.3 739.1:79:  &60..9493693/9 6915:60.:606065640  06505..3:. "915.9:. .9.

3./3 . 7 4 5......3  739.9/.0 ::.31:.1 56940.4763..  . 7 4 5.3:.3 6915:60.3  763.9 . .9/9.0 .:60.0 065095n.3 5:.3.945./3  5 9:9:3763. 065:19./3  5 1:.3.1 0690n 5.. 065:19.69..0. 9.

:606065640  06505.9.9:. "915.1:79: &"' " % !&'% .

..9  50 :05. 75. 79679.7..3 739.3:.9n..56915:60.60651n50:. 5:.763.9 .9. 10 .79.

5.9.

.9. 06564 1:05.3  739.9 0065641:05.3. %4 4650 .9.3.3.9.3.6n.9. 10  065.9. "915:60.7/30  763....9. 76...n 05.1 79679. #63.3:..1694.3 739.0  065095n.3:..7 9.66915:60. 5195.3  01645. 06564 6.:.3 "915:60. 05.9..

.0:.0 .9 09...763.  5.9:606065640 .95331163. "915. 5n 9 163. :606065640 5331163.9. 63 .. ..9 :.

.. 4.4. 0. .5:30. . 00 .0636: :5:.910.9763..90 .35n 94.9:5.3 0.0 065095n.594763.533:606065640..

0...: 4.943763./30.5331163. 5.9:606065640  .065095n. 00 .4.796/.4.35n 9 0 . .3..0:. .:.3:..

5331163..69.9:606065640  . "915.. :606065640 5331163..9 510.

.

.

.

.

.

.

.

69 79605.9063 54 930369094.0  .95.n. :.1:796.n.3. 79:6. 360.5 #!70./.71360.37673. 5:0.5.1450 15..0. 0 9:. 5.903..53690 9:.. 7:.6..69 54 931:.3.. n07:.3.9 79605. 7673.50795: 5 10.379:6.n..9.9 .93.n 69n..n 7673.5.15360.

9 . :606065640 5331163.4763.9  : .43.5::.5:30. 4. 3.9 : .0 3. ..6n.0065095n..9.6763. "915.3 0.

n.9369:60.05. 09.. 5.393.0  . / 0 ..9..3. n3.03n 9 .:9 . 15750. ..9.5.9.119763..3:. 06564. 06450./.3.345n5 175114 :9. 5 0.09 51739.0.. 10. 66915:60..3 4. 59 513:.3.9. 10 .9:60.

.9. 10./.. "915:606065640 5331163.9. 06450.9 3.n..

59.00:3 3. 1795193691.:.9. . .3.1315:.9 .:09 0.5:30. 19..9 ..99 1.7.3..7960:3763.3.07.015694.1 5.436.97/30 17511 5: 9..1065.00:3. n53691.0 1.

9. 9 10.9.:60.3.. 51:..03691 5694.1319 :7 519.3:.3 739.5./. / "6915:60. ..3.09/. 9.n 436.9.9:.

0 . 606564. 554..5:..

.794. 76.: .

9:5 75. 0.5..9597:.n069:75 .n 10.9/: 6.669.9 .3.1450 1.n .0 606564 .30.30 69n... 9:9:3 1795193 5:067356096/n59569.n  9459..69 46.n . 75. 79:75450./..690.n 0.3..5:.9 .5.

.963. 0 51::006530.:5.065:.7955609 5 79569n :.9 59 .. ..0:.

n315.9.3. n . n3 5.3.3.3. . n 5.

9:5.3065095n763.0  9.9.9:.45..9/n..9 9369 .0..5:35 465:..  .9:9:369 179519369763.6:60.369 .0795  :..

n 5.3.9:9:369 179519369763.3. n  :. .9/n.0 .

..  50n.3.064769. 037n5 5. 19:.3..535n..5n .45.9.69  9:9:763.3 .0 7950..:9 :60.3.5n3 796:.54.36970..69.. 76n. 0904:... 73 5 5.9.:60.90 7673.95511 76..93 .9.3 056 .

 76.4610.3 .00. 76.995.9/n. 157960:35:.5n.993.:9569:9:763.9:9:369 763. 00..  .n369:606065640  76.: .316.:./3476.1:.0  7904197..

3. n.61. 5. n3.94 50. 5.5n3 .45  .3 79045. 056 .369351.947951..3.45..9  5:.9:9:3 763.079 ..3  .9./3. n343. 76n.0 .6.

9./30.796/.6. 5.9. :.

.0: :.9 151 944650 .95.90.9 . 97.39:9:369763.3.6n./3 15750. 119. 4. n 5 795n.94150.

n 5.3. .0 .3.9/n. n  :.9:9:369 179519369763.

n :5.7673.9. 9:9:3763.369351.795n 0: 9.. 0..n:5.6.n 54.3 056 .45.0 543.0. n3.9 5. .9. 43.: 9.0  317  ..9.9 .7 795.3  7.9  4.9 5:0693.69...0 5.5n . 1...0:5.:.:60. 5:60.43.795n3 4.  76n.043. :5.

0 .3 P 5:60..9.  317  .n 9 5.90.5:.3.0  .554.1:.1n65.369369  10 .:0 .0 056 . 795. 9:9: 763.. n3.9.5.  5.9 .. 97.5n76n:60.9:9:763. 5795n.033.9:9:369763.6.3 :4..9/n.3.6.95.

1:769.0 4730.3...3 :.3 76.6.15 065:05n35.3.9.9. n369636:517. 5:60.9:9:369763.90.7.3 .9/n....9493693/9 :.369369 10. 59...9393..919:.1.9..67. 5 90.. 5 1:.

 .9:9:369 179519369763.3.9/n.3. n :. n 5.0 .

51:.9.9.9037n591064.3.9 5: ..:0 ..3...3.0..3906475:3 7933 5345 06473..1:79:.4656763353..3065:. 9:.n. 0.9.5n3.50  0.9.93.5:.6.9.9 5 :60. : : 51735.15. n51:..n370. n3n 9 5 .9.7. .0 . 056 . 10.9 7.690 .9/0..5.99:9:3763.5.69. n35:60.319.15350:.3..00:33.0.3.1n65.1:.69. ./.00..9. n3 1. 43.54  3.:79.3.

:.  50..0. 15.95/50.5:3: /5015.0 :09.3.19:9: 763.3.3  06475: 51..  5:04/5::. n 1:79:.0 .7 19:9: 763.415.. 5:60.043..:91019.9510.54.3.9. n351:. .9.6..

:.:.0 .37.39:9:3763.9n.

.9 . 1..3.6763.50::.4315.0 943 50. n 1:79:. 4. :..:631  .

45. . n 5.9:5.369 .3.9 9369 .3.9n.9:. n  7.

 .9n..3. n3103.7.45.5699:5. 5.

..17.4..14..97931.9.. 0 51::630. 59.: 0 51.3.69. 0 . 594 76. :..91..:.

36 7.7.159510 9 55.6.7 9. ...9.

14.91. 9510 9763..: 4. 5: 59. ....3.915.14.69.3.0  5:5:36/n59 59..945 9793 1.4.51.

95369 . .3. n 5.3.0n. n %.

.3.5n1 53 .9 .  9 6 5.:.0.10. n6/0.45..9.:.n0.9.3.. 6:.7..76..9510 9 376..9.9 0.95n157. 53 .69. 7955.:.9.4 :936995.3.4 :93693. 579.. n376.0 . 5530. 594. .95  5.0:.. 195  5: 5.9.59.0:.369.:45...145.91::.:76.0.  .5: .9  5 01..5 3..9.35...

: 910 0 . n3 76.. : 7 :..95.69.9. 1.  4. 6763.3.7. :.69.  17n55.917./55.0 55:79.: 0 .9...5n65..97931.9.75:369 .

00.. n3 .0  . 6763. n9793691.0:..13/9.9953 797.. .69.5635.: 15 :9:.3.. 6:.9 7950. :. 5.3...

95369 . .3. n 5.0n. n %.3.

5:..9.69.00690. 6991 3.:794.1:76n6.3.4 43.976..4. 7950.4.. 1 436. 931 543n4901.n76. 09 . 94934650.

0 1065:.7n5436.3. 514 5 4.43763.43065095n.3.9 59 0651n3:.3 3/9.3.9.5n::. . 079519.0065095n. ::.

0n303691. n 5. .3. n %.n .69.3.

369 .910..43n4n1:.0.:.533:606065640.35n 9 0.n. :5..4. n54. .. 00 .

369.n. 110.796:65.9  559.34.9:5.69..795n . :.n 5.4.n 5.0:. 00/50.3 4.43n4n1:....7n5.n 10 0./5: 103.

9  .9. 569  5: 55110.9. 5.

69.769.n03. 5 0647..6:60. : 9.5.90 ..679:6...  5..0 6/0.9...69..9.91. 0647..69/51 :./3 1:7979679..5 1.3...50./3  76..n  0.9411.67 9993. ....:...

.n.15.:. :.90..

:.5.n5:.3 .9.n 9:...

7967.9.:60.3 . 0.n7:0.

n %.0n303691. n 5.n .69. .3.3.

34..9 791645  503.69.131543n49.56..9.3.47 5. n.303691..:/03.:  51943.5:9465.94191:14.95.3.6/ 507n53 70.59 .:. 5113 5970..9 3. 50.n17511130.9.7.9  76..:60./3:76..9510 93 550n1 :7. 9.9:.n3: .9:.

9 .9:6060656404.6n.3.:.4. .  0. 00 .5:.910.4.43. n5369 .4930..959.11163. 0. 00 . :5....05..5n3 ..:79.

 &/03. 05n  95.45..3 .9 4613103.

.