Problematica “noii educatii”

schimbarea stilului de viaţă etc. alături de ceilalţi factori. ► . deschise oamenilor. acceleraţia progresului a creat un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă. în cel demografic. îi revine importantul rol de a constitui lumea de mâine. În epoca noastră. s-au identificat o serie de probleme concrete.NOILE EDUCATII IN GRADINITA ► Indiferent de epocă. probleme complexe la a căror rezolvare este invitat şi sistemul educativ căruia. a produs schimbări radicale în toate aspectele vieţii oamenilor: în domeniul profesional. de a consolida o societate mai bună. în configuraţia geopolitică a lumii. La toate acestea omul a trebuit să se adapteze.

► Apărarea păcii. • Problematica lumii contemporane (Vaideanu. complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale. Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate. respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. ci e nevoie de o viziune holistica in decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea. ► ► . • Schimbarile social-politice. 1999). • Mutatiile culturale si progresele stiintifice. citat de Stanciu. salvarea mediului. sunt imperative ale problemelor lumii contemporane. • Schimbarile economice. 1988. globalitate. iar răspunsul sistemelor educative la acestea îl constituie "noile educaţii". O problema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor care determina si influenteaza cursul educatiei de maine: • Evolutiile demografice. promovarea unor noi ordini economice etc.

► . scoala participa la viata cetatii. creativitatea. adaptabilitatea) au trecut pe prim plan. citat de Stanciu. pacea. economia. citata de Stanciu. introducerea diferentei. justitia sociala si democratia (UNESCO. • scoala-model de intreprindere -. ar conduce la multiplicarea locurilor invatarii. Strategie a moyen terme 1996-2001. 1999). • scoala integrata intr-un ecosistem socio-cultural -. 1999): • scoala laborator -.► Traim intr-o epoca in care resursele umane (inteligenta. mediul inconjurator. Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale (Vaniscotte. devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care integreaza diferitele sale dimensiuni -. • scoala indreptata catre tehnologii -. out-put-urile oferite de scoala trebuie sa fie performante si capabile de concurenta. a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmitarea experientei culturale a omenirii. • scoala bazata pe pedagogiile diferentiate -.

Principiile vechii paradigme educationale Principiile noii paradigme educationale Accentul cade pe continut. • extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului. 1992. 2001): • asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea unor atitudini. citat de Cucos. cunostintele nefiind niciodata definitive. pe receptivitate fata de conceptele noi. pe modul accesului la informatii. • asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de mentinere si inovatoare. ► . • impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz. Accentul cade pe invatarea invatarii permanente. 1999). pe insusirea de informatii. se contureaza urmatoarele directii de restructurare a realitatii educationale (Stan. • introducerea unor noi tipuri de educatii. valori sau comportamente).► Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane.

a cale fara destinatie. Principiul egalitarist. bazate pe intuitie. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile generale sunt dezaprobate. discipline optionale. separarea varstelor. Cunostintele se insusesc intr-un ritm obligatoriu. metode de lucru alternative. programa analitica obligatorie. flexibilitatea si integrarea varstelor. un proces. toleranta fata de impartiali.► A invata este un rezultat. conformismul e recompensat. ► . Accentul cade pe gandirea lineara. Se acorda importanta lumii exterioare. Structura rigida. Structura ierarhica si autoritara. Aprecierea elevilor se bazeaza pe etichetari stricte care poate conduce uneori la stigmatizare. Ritmurile inaintarii in materie pot fi diferite. o sosire. Prioritatea randamentului. A invata este o evolutie. elevii si dascalii se privesc ca oameni. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile comune sunt promovate. Eticheta este limitata la un rol auxiliar. a reusitei Prioritatea sinelui. Structura relativ flexibila. descriptiv. a individului care genereaza valorile. analitica Accentul cade pe imbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare . Experienta interioara este considerata factor de coeziune. nefiind necesar ca acesta sa devina valoare fixa.

• masuri concrete de sprijin pentru cei defavorizati din punct de vedere social. proiectarea si realizarea activitatilor din cadrul procesului de invatamant. • democratizarea relatiei profesor-elev. organizatiilor sindicale. • implicarea mai mare a elevilor. Caile de democratizare a invatamantului sunt (Stanciu. • descentralizarea procesului decizional si cresterea gradului de autonomie locala a scolilor si universitatilor. evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura dintre democratizarea invatamantului si democratizarea societatii. ► . accesul unui numar tot mai mare de copii si tineri pe diverse trepte de scolarizare. calitatea celor educati este valoarea fundamentala si criteriul suprem de evaluare a eficientei unui sistem educativ. 1999): • dimensiunea cantitativa -. • organizarea unor programe compensatorii. fizic si intelectual (scolile alternative. repartizarea optima a relatiei in teritoriu.► Experienta societatilor dezvoltate. transformarea elevilor tot mai mult din obiect in subiect al actiunii educationale. • dispozitive de educatie globala. parintilor. de sprijin al elevilor aflati in dificultate si de sustinere pedagogica). • perspectiva educatiei permanente. non-guvernamentale in organizarea. • reconsiderarea statutului intelectualului in societate. actiuni de prevenire. relatii de parteneriat intre scoala si ceilalti factori. pe baza unui cadru juridic clar. • dimensiunea calitativa -. extinderea si diversificarea ofertei de educatie.

ale democratizarii vietii sociale. • Educatia pentru o noua ordine economica internationala. • Educatia cu vocatie internationala ► . • Educatia demografica. • Educatie interculturala. • Educatia pentru timpul liber. educatiei ii revin sarcini inedite si dificile Analiza problematicii contemporane a condus la consituirea unor raspunsuri specifice. • Educatia pentru tehnologie si progres. • Educatia nutritionala.► Realitatea contemporana demostreaza ca rolul scolii a devenit tot mai complex. ale liberei circulatii. • Educatia pentru comunicare si pentru mass-media. • Educatia sanitara moderna. • Educatia pentru schimbare si dezvoltare. • Educatia pentru democratie si drepturile fundamentale ale omului. prin potentarea noilor educatii: • Educatia pentru pace si cooperare. In conditiile libertatii de expresie. • Educatia pentru participare si democratie. • Educatia economica si casnica moderna. datorita necesitatii corelarii functionale a acesteia cu segmente din social. • Educatie ecologica.

► În încheiere doresc să reamintesc un gând al lui Antoine de SainExupery: „V-am încredinţat educaţia copiilor mei. nu pentru a cântări mai târziu suma cunoştinţelor lor. ci a mă bucura de calitatea înălţării lor .