DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE SCOLIOZE = deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal.

CIFOZE= CIFOZE= deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital
Curs 7 DR. UNGURIANU SORIN

SCOLIOZELE  

Termenul de scolioze il datoram lui Gallen (130-210 ad)= (130deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal. Orice deviere a coloanei vertebrale in plan frontal mai mare de 10 grade este considerata patologica.

CLASIFICARE: 

S. Functionale, nestructurale, asa numitele nestructurale, atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in care anatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si rx. in pozitie culcata. S. Structurale sunt scolioze ale caror vertebre au modificari structurale: rotatii, cuneiformizari, ale caror curburi sunt ireductibile clinic si rx. in pozitie culcata si au in general tendinta evolutiva. 

2 curburi scoliotice reductibile. atitudini antalgice provocate de afectiuni vertebrale sau juxta vertebrale. Ex: un conflict discoradicular poate determina o scolioza antalgica care dispare odata cu disparitia cauzei care a provocatprovocat-o.Scoliozele functionale  Stagniara le clasifica in: 1 defecte de postura: -atitudilnile scoliotice apar de postura: obicei in copilarie. precum si faptul ca in timpul somnului indus scolioza dispare. pune dg de S posturala.   . Ele pot fi intermitente sau permanente dar clinic si rx dispar cind copilul rste aplecat inainte sau este culcat.Dispar spontan in cursul puseului pubertar. -scoliozele pitiatice( isterice): anamneza de boala sau teren psihic.

Daca atitudinea este ireductibila.inegalitate de lungime a membrelor inferioare determina in ortostatism o inclinare a bazinului spre membrul inferior mai scurt.  .Scoliozele functionale 3. restabilind axul vertebral -retractii musculare ireductibile: torticolis congenital. Coloana lombara va corija aceasta oblicitate printr-o curbura compensatorie cu printrconvexitatea spre membrul inferior mai scurt. convexitate spre soldul sanatos. curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la distanta de rahis. Sectionarea sau alungirea muschiului SCM retractat va corecta scolioza.  -atitudini vicioase ale soldului.:  . bazinul va bascula pt a permite membrelor inferioare sa ramana paralele. iar coloana se va curba.

Scolioza nu este o boala in sine cu un simptom care apare intr-o multitudine de intrafectiuni. Societatea pentru studierea scoliozei a clasificat scoliozele structurale astfel: .SCOLIOZELE STRUCTURALE    Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale caror vertebre prezinta modificari structurale.

. S. Idiopatice.. infantile apar intre 1-3 ani 1 b. sau bilateral . Idiopatice. ale adolescentului 2. Congenitale: Congenitale:  -defecte de formare: vertebra cuneiforma.CLASIFICARE 1. hemivertebra  -defecte de segmentare: bara nesegmentata unilateral.  c.juvenile cand apar peste 4 ani ± pubertate.  a. S.

tumori medulare .prin leziuni neuron motor periferic in: .disautonomia Riley-Day Riley.siringomielie . Neuromusculare.miopatice: .poliomielita .traumatisme .neuropatice ± prin leziune neuron motor central in: . .degenerescente spinocerebeloase .hipotonia congenitala .traumatisme medulare .miotonia distrofica . S.paralizie cerebrala .artrogripoza .distrofia musculara Duchenne .CLASIFICARE 3.mielomeningocel .

mezenchimale. Marfan.acondroplazia . Sindr.disrafism diastrofic . Tumori 10.CLASIFICARE 4.Osteocondrodistrofii: . Traumatice : fracturi sau dislocatii vertebrale amielice 7.mucopolizaharodiozele 9. Afectiuni reumatice . Neurofibromatoza 5. Tulburari mezenchimale. arsuri vertebrale: 8 .Osteocondrodistrofii: .displazia spondiloepifizara . Ehlers-Danlos Ehlers6. homocistinurie Sdr. Contracturi extra vertebrale: post empiem. S.

CLASIFICARE 11.osteoporoza juvenila .osteogeneza imperfecta 12. Infectiile osoase .spondiloliza .spondilolistezis . S legate de regiunea lombosacrata: . Boli metabolice: metabolice: .anomalii congenitale 13.rahitism .

5 .3 la mie  . -prevalenta: 1. si la care nu poate fi decelata nici o cauza.SCOLIOZELE IODIOPATICE   cea mai frecventa forma = o incurbare laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil sanatos.

deci de 50 de ori mai mult decat in familiile nescoliotice.Rudele de gr.SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie factor ereditar.6% rude gr.1. 3. autozomala: 7% la rude gr.   factorii de mediu: nastere pelvina mediu: .1 cu un parinte scoliotic au sansa de a face scolioza in 10% din cazuri.2 12% din fete provenite de la mame scoliotice au scolioza. transmitere dominant ereditar. .

risc de agravare al curburii este mai mare inainte de aparitia primei menstruatii la fete si a parului pubian la baieti. cu atat este mai mare riscul agravarii curburei. o scolioza aparuta la o fetita de 4 ani are o perioada evolutiva probsabila de 13 ani. in timp ce o scoliiza aparuta la 14 ani are o perioada evolutiva de 3 ani pana la maturitate osoasa. -factorii legati de potentialul de crestere se pot defini astfel: astfel: 1.cu cat este mai mic gradul testului Risser. 2.SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie  cresterea: agravarea diformitatilor spinale este mai mare in perioada de crestere rapida. 3.cu cat pacientul este mai tanar in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravara al curburii.   aparitia timpurie a menarhei .

 . -cu cat este mai mare gradul curburii in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravare.dubla curbura majora are o tendinta mai mare de agravare dacat o singura curbura majora.SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie   particularitatile curburii: .

o asimetrie in circumferinta sau in lungime.Examenul clinic  Examenul in ortostatism va nota eventualele defecte la nivelul membrelor inferioare. .

daca mai are cineva in familie scolioza. . daca vede bine. zone de hiperpilozitate.Examenul clinic anamneza corecta: varsta la care a aparut. cum s-a nascut scopilul. cum sta in banca. tumori subcutanate. Pete de culoare cafe au lait. o zona de hiperpilozitate poate arata o spina bifida sau chiar o malformatie medulara. cicatrici. Examinarea copilului in ortostatim dezbracat : examinarea pielii cu atentie pentru a decela leziuni pigmentare. pot semnala prezenta unei neurofibromatoze. ce sport face.

Examenul clinic Atunci cand exista o inegalitate a membrelor inferioare se observa o denivelare a crestei iliace.  .

egalitatea triunghiului format de talie cu bratul pe langa corp. simetria omoplatilor. .Examenul clinic  Din spate se urmareste coloana veretebrala.

.Examenul clinic  Folosirea firului cu plumb:verticala firului cu plumb asezat la nivelul apofizei spionoase C7 cade in mod normal la nivelul santului interfesier.

Examenul clinic  Dermatizarea coloanei vertebrale: pacientul aplecat in fata. Apoi se ridica copilul si se observa curbura coloanei vertebrale. . Cu degetul se apasa dea lungul apofizelor vertebrale incepand de la C7 pana la sacru. Daca scolioza este posturala coloana este dreapta. daca se pastreaza curbura avem o scolioza structurala.

Fata Cu creste iliace Bending test Plan de electie (Stagnara± (Stagnara±Du Peloux) Test Risser Test Cobb Testul Nash.Moe Nash- .Examenul radiologic         rgf se face pe film mare 30/90 in pozitie ortostatica Numai rgf.

RGF. CURBURA VERTEBRALA NU ESTE PLASATA PERFECT NICI IN PLAN FRONTAL NICI SAGITAL. DE FATA SI PROFIL DAU DOUA PROIECTII ORTOGONALE ALE UNEI CURBURI CARE ESTE PARALELA CU UN PLAN INTERMEDIAR INTRE CEL FRONTAL SI CEL SAGITAL²PLANUL DE SAGITAL² ELECTIE AL LUI STAGNARA SI DU PELOUX .RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE  IN SCOLIOZELE GRAVE.

pentru a obtine planul de electie. In regiunea toracala. Este suficient sa asezam pacientul in asa fel incat versantul intern al gibozitatii sa fie paralel cu placa radiografica. . Clinic se repereaza versantul intern al gibozitatii costale. Rotind usor pacientul se poate identifica incidenta in care corpii vertebrali apicali sunt cel mai bine vizualizati. planul de electie este paralel cu acest versant intern.RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE   Planul de electie poate fi usor identificat daca aparatul de radiologie are intaritor de imagine.

APRECIERE RGF A REDUCTILITATII CURBURILOR bending test  Aprecierea rgf a reductibilitatii curburei este necesasra inainte de tratament. toracala dreapta si lombara stanga sunt necesare. Ea se realizeaza pe rgf de fata. in decubit dorsal cu inclinare maxima spre stanga. Pentru o scolioza dublu majora. activa a pacientului. Aceste manevre evidentiaza reductibilitatea imediata. cu inclinare maxima spre dreapta si o rfg lombara de fata. in decubit dorsal si inclinare maxima. ortopedic sau chirurgical. . spre convexitatea curburii = bending test.maxima a curburilor. o rgf toracala de fata. in decubit dorsal.

RADIOGRAFIE FATA PENTRU REDUCTIBILITATE  PENTRU APRECIEREA REDUCTIBILITATII CURBURILOR JOASE. STAGNARA RECOMANDA RGF DE FATA SUB TRACTIUNEA MEMBRULUI SUPERIOR SI INFERIOR DE ACEEASI PARTE A CURBURII .

Se face radiografie in suspensie. bedding testul nu da o imagine exacta a reductibilitatii maxime.RADIOGRAFIE FATA IN SUSPENSIE  In curburile severe peste 70 grade. .

3±nucleul atinge ½ creasta iliaca. 6-nucleul complet sudat la creasta iliaca . 4±nucleul coafeaza ¾ creasta iliaca 5±nucleul coafeaza intreaga creasta iliaca.Testul Risser 6 grade 1±nucleul secundar de osificare nu a aparut. 2±aparitia nucleului la nivelul SIAS.

Se noteaza vertebrele limita. .Metoda Cobb Evaluarea gravitatii curburii scoliotice pe rx fata in ortostatism  . Unghiul format de perpendiculara pe tangenta la platoul superior al vertebrei limita superioare cu perpendiculara pe tangenta la platoul inf al vertebrei limita inf reprezinta unghiul scoliozei. sup si inf ale curburii.

Metoda Cobb .

GRADUL III: pedicolul din convexitate este la mijlocul corpului vertebral..MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE metoda Nash . GRADUL IV: pediculul dinspre convexitate depaseste mijlocul vertebrei spre partea opusa . GRADUL I: pediculul din concavitate incepe sa dispara GRADUL II: pediculul din concavitate a disparut.Moe      GRADUL O: cei doi pediculi sunt localizati simetric.

Moe .MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE metoda Nash .

In acest caz se impune ex neurologie si RMN pt vizualizare maduva spinarii.EXAMEN RMN  de obicei in scoliozele idiopatice curburile toracale sunt pe dreapta. maladia Arnold Chiari). . DACA APARE PE STG trebuie suspectata o alta etiologie (siringomielia.

31. organismul reusind adaptarea.55 -0. Teoretic aceste valori sunt incompatibile cu viata. dar ea este atinsa printr-o printrregresiune lenta. Pp. in care diminuarea capacitatii vitale poate cobori pina la valori de 0. Frecventa respiratorie de cca 20 respiratii pe minut. a CO2 normala Pp. a O2 scazuta .EXPLORAREA FUNCTIEI RESPIRATORII SPIROGRAFIA       Se impune in scoliozele toracice grave. Volumul rezidual este mic Volumul respirator curent mic.51. 0.

In mare exista trei mijloace terapeutice ce se pot utiliza: kinetoterapie. kinetoterapeut . fie separat fie impreuna In functie de 3 factori: -unghiul Cobb -rotatia vertebrala -test Risser .Tratament    Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped. psiholog si asistent social ( care poate fi inlocuit de parinte si profesor). radiolog. tratament ortopedic si tratament chirurgical.

Tratament scolioza sub 30 grade.  Obligatoriu control Rx la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb. inaintea maturitatii grade.  . osoase=kinetoterapie: -intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei  -o readaptare a pacientului la viata cotidiana mentinandu-si mentinandupozitia corijata si o adaptare a mediului inconjurator familial si chiar scolar pt al ajuta sa-si mentina pozitia corijata. atunci se trece la tratament ortopedic. se continua tratamentul kineto. sa -maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru.  -efectuarea de sporturi complexe: inot  -pozitie scris citit corecta: scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angulare centrala. pupitre inclinate cu 25 grade. fara perna mare. Pe scurt:  .gimnastica medicala de 3 ori pe sapt sub control kineto. picioarele pe un scaunel de cca 20 cm. Daca unghiul nu creste sau creste sub 5 grade.  -dormit pe pat tare: saltea relaxa ortopedica. Daca curbura se mareste cu 6 grade sau mai mult. neevoluata.

intre 2 Rx efectuate la 6 luni.50 gr. Tratamentul ortopedic consta in corectarea scoliozei cu un corset ortopedic pe care pacientul in poarta 23 ore din 24. Limita maxima la care se poate incerca tratament ortopedic max.Tratamentul ortopedic   Tratamentul ortopedic se adreseaza scoliozelor peste 30 grade la pacientii cu imaturitate a scheletului ( Risser 0-2) . . O singura ora pe zi fara corset pentru igiena si gimnastica medicala.la 0scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub tratament kineto.

SCOLIOZA LOMBARA SI SCOLIOZA TORACALA CU UNGHI PESTE 30 GRADE .

Multi adolescenti refuza purtarea corsetului Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte. Sau depistat reducere a filtrarii renale. -sa nu produca deformari secundare. . -sa fie posibil de purtat si sa aiba un aspect cosmetic acceptabil. Sau semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului..Tratamentul ortopedic Scopurile unui corset ortopedic consta in:     -corectia curburii cu 50% sau mai mult. Curburile care nu se redreseaza cu 50% sunt urmate de rezultate insuficiente. a fluxului sanguin normal si a reducerii excretiei de Na imediat dupa aplicarea corsetului Boston. Pelotele de presiune pot produce escare la locul de aplicare. -nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. Corsetul Milwaukee se sprijina initial pe menton si determina deformatii ale maxilarului inferior.

Corsetul pentru scolioza trebuie sa aiba o serie de principii biomecanice: -sa reduca lordoza lombara.  -sa aplice forte transversale pentru corectia curburilor.  Tratamentul ortopedic . -sa faca elongatia longitudinala a coloanei vertebrale.

2 post care se termina cu prijin occipital si una ant cu sprijin mentonier. Este format dintr-o piesa dintrpelvina fixa. . inchisa in spate cu rol de reducere a lordozei lombare de la care pleaca 3 tije.Tipuri de corsete  Corset Milwaukee: Milwaukee: imaginat in ani 1940 initial pentru imobilizarea postoperatorie a pacientilor cu scolioza poliomielitica si ulterior in tratamentul nechirurgical al scoliozelor. A fost cel mai folosit tip.

Tipuri de corsete  Corset Boston: Boston: 1972. . si care cu timpul a fost modificat si individualizat dupa mulaje. imaginat ca sa poata fi purtat sub haine.

. Din statistica de 1006 cazuri de scolioze sub 40 grade tratate cu corset Cheneau. Cotrel.Tipuri de corsete  Corsetul Cheneau. . este Cheneau. rata de esec este de numai 9%. utilizat cu precadere in Europa de catre asa numita scoala Lyoneza cea care a modifical radical tratamentul chirurgical prin Dr.

Tratament chirurgical   Daca scoliza este dg cu un unghi de peste 40-45% se 40impune tratament chirurgical. El se poate efectua intre puseul pubertar de crestere si maturitatea osoasa. Din 1995 o data cu inovarea haloului de catre Nickel pregatirea preoperatorie s-a ssimplificat . in general in jurul varstei de 1212-13 ani.

halo-  Zilnic barele se alungesc cu cate un mm. filetate. . ce se infileteaza intr-un halou fixat pe calota craniana. 3-4 sapt timp in care gradul curburii se reduce substantial.Actualmente preoperator pacientului i se aplica un aparat ghipsat pelvin de care se prind 4 bare longitudinale. asa intrnumita tractiune halo-pelvina.

Harrington a imaginat tehnica operatorie folosind 2 tije filetate prin care obtine elongarea. si fixarea lor cu carlige intre apofizele laterale ale vertebrelor. Instrumentatia Herrington reuseste sa redreseze curburi in jur de 50% din valoarea initiala .Tratament chirurgical  Interventia chirurgicala ce urmeaza este mixta de fixare a corectiei ce se obtine si artrodeze vertebrale cu grefe osoase spongioase.

4Exista riscul deteriorarii punctelor de sprijin Ruptura de oboseala a tijelor Are efect minin asupra rotatiei vertebrale. .Dezavantajele Instrumentatiei Herrington     avand numai 2 puncte de sprijin pe coloana. montajul este putin rigid si necesita postoperator imobilizare la pat in corset gipsat 4-5 luni.

INSTRUMENTATIE ISOLA .

Yves Cotrel a modificat instrumentarul reusind prin tehnica lui tridimensionala sa practice derotarea tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si lamele metalice a fiecarui vertebra.Tratament chirurgical   Eduard Luque a avut ideea de a folosi pt corectia diformitatilor. sistem care derota vertebrele. sirme trecute sub lamelar pe care apoi le-a inlocuit cu bare netede in forma de L lepunand bazele sistemului de instrumentatie spinala segmentara. . Dupa orice elongare si fixare vertebrala obligatoriu portoperator pacientul va purta un corset ortopedic pana la terminarea perioadei de crestere. evitand in postoperator imobilizarea in aparat gipsat.

Instrumentatie Yves Cotrel .

INSTRUMENTATIE LOUQUE .

INSTRUMENTATIE HORIZON .

INSTRUMENTATIE HORIZON LA O SCOLIOZA DE 74 GRADE .

-tractiune halo-pelcina halo-fixare si artrodeza tip Cotrel sau altele mai noi. .Scoliozele congenitale    Scoliozele congenitale apar de obicei in urma unor defecte de segmentare ale uneia sau mai multe vertebre. Tratamentul este obligatoriu chirurgical si cuprinde anumiti timpi: -sectionarea barii vertebrale prin abord ant digestiv. Dg. Se pune in principal pe rx. Dg. dar pt tratament operator este necesara tomografia.+ corset ortopedic.

Sindromul Klippel-Feil Klippelanomalie a regiunii cervico-occipitale insotita de cervicoscolioza cervicala si synkinesie .

In sindromul Klippel-Feil copilul nu poate face flexia si Klippelextensia capului pe torace .

Cateodata. scolioza care insoteste malformatia cervicooccipitala poate fi cervicotoralara superioara .

de 2-5 mm. pseudartroze scheletice: -scolioza . in orbita -leziuni cutanate= pete cafe au lait: 6 sau mai multe pete cu cutanate= lait: diametrul mai mare de 5 mm inainte de aparitia pubertatii. -schwanoame in spatii intercostale. care se manifesta clinicclinic-neurofibroame: tumori fibroase legate de filetele nervoase neurofibroame: superficiale ca mici nodozitati neaderente de tesuturile vecine. -leziuni scheletice: incurbarea congenitala a tibiei. -hipertrofia unui membru sau a unui segment= angioame. Au de obicei contururi nete.SCOLIOZELE DIN NEUROFIBROMATOZA RECKINGHAUSEN Neurofibromatoza este o afectiune ereditara. -noduli Lisch: hamartroame pihmentare ale irisului prezente in Lisch: 94% din cazuri la copii peste 6 ani. in mediastin.

Dg diatrofiei se face intre 3 si 5 ani. o dificultate in urcatul scarilor. Se instaleaza coxa flecta. o retractie usoara a tractului iliotibial si a tendonului sachilian.SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE  Maladia Duchenne este o distrofie musculara care apare predominant la baieti. Moartea survine la 20 ani. genu flexum. este caracterizata prin slabiciunea musculaturii proximale si se transmite dupa modelul recesiv legat de sex. La 11-13 ani copilul devine dependent de 11fotoliul rulant. Defectul genetic a fost localizat la nivelul genei locus 21 al cromozom X. exista o slabiciune musculara proximala.  . bilateral. Musculatura gambei apare marita de volum. Ulterior apare o lordoza. o baza de sustentatie marita si un mers cu semnul trendelendurg pozitiv. Spre 8-10 ani apare 8slabiciunea cvadricepsului si a fesierului mare. face mersul independent dificil.

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE .

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE .

Clasificare: Clasificare: Cifoze functionale sau posturale Cifoze structurale .CIFOZELE     Definitie: o accentuare a convexitatii posterioare si o concavitate anterioara excesiva Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate in plan sagital a coloanei vertebrale.

putem incadra si cifoza ce apare intr=o miopie necorectata prin ochelari. sau cifoza ce apare la fetite in perioada pubertara o data cu cresterea sanilor. Aici . prepubertara.in afara de atitudinea astenica prepubertara.Cifozele functionale sau posturale   sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de structura ale corpurilor vertebrale si ale caror curburi sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin contractura voluntara a musculaturii trunchiului. .

2 Cifozele structurale, sunt cifozele rigide, fixe, care nu se structurale, pot redresa decat cel mult partial, care nu dispar in decubit. Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor vertebrali.  traumatice  iatrogene: -post laminectomie  inflamatorii: poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoetica;  infectioase  cifoza Scheuerman  degenerative; maladia Paget, fracturi osteoporotice  congenitale  neoplazice;  displazice: acondroplazia  neuromusculare

CIFOZA SCHEUERMANN
1920, Holger Scheuerman descrie o cifoza juvenila, cu leziuni vertebrale tipice, cu spate rotund astenic. Etiopatogenie: Etiopatogenie:  - necrozei aseptice a listerului marginal vertebral (Scheuermann)  -herniilor intraspongioase vertebrale datorita slabirii rezistentei placii cartilaginoase (Schmol) 

Azi se admite ca la baza aparitiei cifozei din maladia Scheuermann stau 2 factori:  

1.alterarea armaturii fibrilare a placii cartilaginoase vertebtale, printr-o tulburare a metabolismului printrmucopolizaharidelor; 2. factor mecanic. In timpul puseului pubertar de crestere, in care structurile sunt remaniate si presiunile crescute, atitudinile de cifoza atat de frecvente in viata zilnica (statul in banca) fac ca presiunile sa fie distribuite inegal, sa supraincarce peretele vertebral anterior. Distrofia preexistenta va determina, sub influenta presiunilor anormal ridicate, o cuneiformizare a vertebrelor. Procesul de osificare a inelului marginal este incetinit, sau chiar oprit, la partea anterioara. Ulterior se instaleaza o cifoza structurala, care evoluiaza progresiv catre agravare si apoi rigidizare la terminarea cresterii. Pentru a redresa trunchiul, pacientul cifotic isi va creia o lordoza compensatorie, predominent lombara, completandu-se astfel tabloul clasic completandual cifozei juvenile.

Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan poate fi unicul semn. toracolombara sau lombara. Durerea poate aparea in 20% din cazuri la inceput. Incidenta ei creste daca cifoza apare la prima sau a doua vertebra lombara.Simptomatologie clinica    Debut in jurul varstei de 10 ani. Localizarea din cifoza poate fi: toracala. .

Aspectul unei cifoze Scheuerman .

Radiografia de profil in ortostatism Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann:     neregularitati ale placilor vertebrale superioare si inferioare. cuneiformizarea cu peste 5 garde a uneia sau mai multor vertebre o cifoza mai mare de 40 grade. ingusterea spatiului discal. . Examenul tomografic pune in evidenta neregularitatile placilor vertebrale si permite masurarea mai fidela a cuneiformizarii. precum si evidentierea precoce de hernii in corpul vertebral.

Radiografia de profil in ortostatism .

 In cifozele de 454550 grade suple. tratamentul este kinetoterapeutic si imobilizare in orteza Picault sau un ham de memorie .Tratament in functie de varsta si de gradul cifozei. cu modificari vertebrale reduse.

Daca cifoza are localizare lombara. corsetul este scurt. Daca cifoza are localizare toracala sau toracolombara corsetul folosit este Milwaukee. imobilizare in corset. ci cifoza se mareste se trece la tratament ortopedic. lordozant. Daca in 6 luni nu apare o corectie sau stagnare. Tratament .

. ea trebuie corectata initial cu ajutorul aparatelor ghipsate dupa care tratamentul continua cu corset Milwaukee. Stagnara a realizat un tratament ambulatoriu ce cauta sa protejeze de presiuni anormale zidul anterior al vertebrelor afectate. printr-o printrextensie localizata. care transfera presiunea pe arcul vertebral posterior.Tratament  Cand curbura cifotica este rigida.

pacientul fiind in decubit dorsal pe o masa si cu o cala sub partea posterosuperioara a gipsului. . Timpul doi realizeaza corectia cifozei. Corsetul gipsat se completeaza anterior cu un plaston armat ce ia punct pe manubriul sternal. extinzand coloana peste marginea superioara si posterioara a aparatului gipsat.Redresarea cifozei prin metoda Stagnara  Redresarea se obtine cu un aparat gipsat aplicat in doi timpi.. (in timpul aplicarii aparatului pacientul sta intr-o moderata flexie intranterioara a corpului si cu usoara flexie a coapselor). Aparatul gipsat se aplica anterior pe simfiza pubiana si este bine mulat pa peretele abdominal. iar posterior se sprijina pe sacru si se ridica pina sub axul cifozei.

Corectia cifozei prin aparat gipsat in doi timpi .

30- . pana la terminarea cresterii. Corectia optima se obtine cu ajutorul a 2-3 aparate 2gipsate. Statistica arata ca reducerea obtinuta este de pana la 30-32 grade. Mentirea corectiei este continuata apoi cu un corset din plexiglas cu aceleasi puncte de sprijin pe care pacientul il mentine 22 ore din 24. schimbate la 3 sapt.Redresarea cifozei prin metoda Stagnara   .

Daca cifoza nu sa redresat sub aparate ortopedice se poate face elongatie pe tije harington si arterodeza cu grefe urmate de fixare externa in corset pana la maturarea osoasa. . Pt adultii cu cifoze grave si rigide se indica o elongatie progresiva cu ajutorul haloului timp de 30 zile dupa care interventie de elongare pe instrumentatie harington sau placi.Tratament chirurgical  5% din pacientii cu cifoza tratati ortopedic ajung sa fie operati.

Tratament chirurgical .

Operatia consta in redresarea coloanei cu scoaterea unui ic posterior si fixare cu instrumentatie Harington. colagenoza. care au ca efect marcant limitarea ariei vizuale.Cifoza din spondilita ankilopoetica  Spondilita ankilopoetica. . duce la modificarea coloanei dorso lombare in coloana de bambus si cifoza. boala reumatismala.

sub forma unor produsi intermediari care nu mai sunt degradati si eliminati.BRAILSFORD .CIFIZA DIN MUCOPOLIZAHARIDOZA  1. =tulburare genetica a metabolismului mucopolizaharidozelor ce duce la acumularea lor in tesut osos. 2. determinand aparitia unor boli generic numite mucopolizaharidoze: BOALA HURLER ± Gargoilismul BOALA MORQUIO .

Exista la nastere. 2Depistarea in urina a unor mucopolizaharide permite confirmarea diagnosticului. tulburari metabolice ce duc la acumulari de derivati de mucopolizaharide. avand un caracter progresiv. .BOALA HURLER ± Gargoilismul -    Afectiune autosomal recesiva caracterizata prin tulburari osteogenetice encondrale: nanism. la nivelul viscerelor ( splenomegalie). dar se evidentiaza spre varsta de 2-3 ani. tesutului subcutanat si la nivelul oaselor si articulatiilor. intarziere mintala. sistemului nervos.

radacina nasului turtita. Supravietuire 10 -12 ani. urechile mari dezlipite.BOALA HURLER ± aspect clinic caracteristic        Cap voluminos. pielea ingrosata == aspect grotesc al fetei== Gatul scurt. abdonen mare. Alterarri ale corneei Hepatospenomegalie Dezvoltare psihica intirziata BOLNAVUL SEAMANA CU GARGUILLES de pe acoperisul catedralelor gotice. -sprincenele groase.cifotic. ochii indepartati. capul pare infundat in umeri Toracele scurt. limba suparator de mare. proeminent Membrele superioare si inferioare in usoara abductie si semiflexie ca la antropoide. buzele groase. . nasile largite. dispropotionat de mare in raport cu corpul: -frunte bombata.

BOALA MORQUIO . genul valgum.Recunoscuta la 12-18 luni 12cand copilul incepe sa mearga:tulburarile de osteogeneza produc leziuni ale cartilajelor de crestere la nivelul epifizelor ( cifoza.BRAILSFORD Leziuni vertebrale. etc  . leziuni epifizare dar cu inteligenta normala: produsii nu sunt toxici  SIMPTOME: .

BOALA MORQUIO . . largite transversal.BRAILSFORD  La nivelul coloanei lombara: vertebre turtite.

turtit neregulat.EXAMEN RADIOLOGIC   La nivelul soldului. fragmentat. leziunile cuprind cotilul care aste evazat. Capul femural turtit. subluxat. .

Cifoza se datoreste primelor doua vertebre lombare care sunt cuneiforme. largite transversal.Metacarpienele au un aspect conic ³in capatana de zahar´ vertebrele sunt turtite. .



Cifoza idiopatica nu arata modificarile ce apar in cifoza Scheuermann dar evolutia si tratamentul sunt identice. De obicei se corecteaza prin aparate gipsate succesuive. Cifoza prin fracturi osteoporotice este o cifoza unghiulara din cauza tasari de pana la 30% a corpului vertebral, insotita de durere care apare acut si tine si peste 3 luni. Dg de obicei se pune pe rx si pe DXA. Fiind o cifoza care apare tardiv, la decada 5-6 de viata tratamentul este de 5sustinere a coloanei prin ortteze cervicotoracolombare (corset Cheaneau) si tratarea osteoporozei cu biofosfonati 3-5 ani. 3- 

ASPECT DE CIFOZA UNGHIULARA IN OSTEOPOROZA

  

Cifoza postinfectioasa apare in urma diseminarii pe cale hematogena a infectiei la nivelul corpului vertebral sau a doua corpuri vertebrale. Daca distrugerea corpului vertebral este laterala,apare scolioza .Alteori apare o cifoscolioza Radiografia arata o ingustare a spatiului vertebral, leziuni litice ale unuia sau doua corpuri vertebrale cu cuneiformizarea acestora si zone de sceroza osoasa. Tratamentul in cazul instalarii cifozei, este chirurgical, sub protectia unei antibioticoterapii tintite, prin debridare,reconstructia coloanei anterioare cu autogrefe. Postoperator pacientul va purta o orteza.

Examen clinic: simptomele (durerea. totusi exista cazuri cand hernia discala este manifesta clinic.SPONDILOLISTEZISUL   Spondilolistezisul s-ar traduce cu salunecarea coloanei. clinic: impotenta moderata) sunt absente la activitate curenta dar apar la activitati fizice. . Simptomele radiculare sunt de regula absente. De obicei o gasim la L5S1 sau mai ra L4L5.

Rx de profil ne arata gradul de alunecare:  grad I alunecare intre 0-25% 0 grad II alunecare 25%-50% 25% grsad III alunecare 50%-75% 50% grad IV alunecare peste 75%.Examen radiologic Examen radiologic se face in trei incidente: fata. Pe radiografia pe incidenta oblica ¾ se obs imaginea de catel cu zgarda. si este manifest prin durere.  De obicei un spondilolistezis de grad I-II este Iasimptomatic in sactivitate curenta.  . semn patognomonic de spondilolistezis. profil si ¾. limitare a flexiei in efort.

Examen radiologic .

. Un procent mic necesita tratament chirurgical de stabilizare prin artrodeza posterolaterala L5S1 Tratament . exercitiile fizice care includ tractiunile si corsetul. tratament antiinflamator nesteroid.  Tratamentul initial al spondilolistezisului simptomatic este conservator si include repausul. modificarea activitatii fizice.

TRATAMENT CHIRURGICAL INTR-UN SPONDILOLISTEZIS INTRGRADUL III -fixare cu placi si suruburi pediculate .

VA MULTUMESC .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful