Studiu asupra efectelor venei limitate în experiment rile în suflerii aerodinamice

Profesor coordonator: Conf. dr. ing. Nicolae- erban Tomescu Absolvent: Cristina-Dana Teliceanu

Cuprins
‡ I. Consideratii privind sufleriile aerodinamice ‡ II. Camere experimentale cu pereti ventilati. Aspecte teoretice si de proiectare ‡ III. Interferen e de perete în tunelurile aerodinamice cu pere i ventila i la viteze subsonice mari ‡ IV. Metoda de analiz a interferen ei pere ilor pentru o camera experimentala cu sectiune patrat cu pereti perforati. Aplicatie de calcul ‡ V. Concluzii

Consideratii privind sufleriile aerodinamice ‡ Sufleriile aerodinamice au beneficiat de aten ia multor oameni de tiin . numit i camer experimental va fi creat o curgere de aer sta ionar . ‡ În camera unde va fi plasat obiectul de studiu. ce au f cut posibil existen a unei game variate de astfel de instala ii. i de curgere specifice regimurilor de zbor ale aeronavelor. .I. rectilinie i uniform având o vitez determinat . ‡ Fiecare suflerie este construit pentru a deservi test rilor în condi ii de vitez .

Model de suflerie .

Suflerie de viteze mari subsonice ‡ In prezenta lucrare vom aborda cazul vitezelor mari subsonice: gama de numere Mach 0. fapt care impune anumite m suri constructive suplimentare fa de sufleriile de viteze mici. ‡ Instala ia de r cire este unul dintre aceste elemente.5 . Se va men ine o temperatur acceptabil prin admisia de aer rece i evacuarea celui cald.0. . ‡ Viteza de circula ie a aerului în interiorul instala iei duce la cre terea temperaturii. f r a dep i aceast valoare.9. Ca variant constructiv este uzual adoptat cea a schimbului de aer. ‡ Aerul cald este evacuat printr-o deschidere inelar la intrarea în colector. iar cel rece este introdus în sistem la cap tul primului difuzor.

Admisia si evacuarea aerului .

Aspecte teoretice si de proiectare ‡ Zona experimantal (zona de testare) este locul unde se plaseaz modelul studiat i în care se reproduc condi iile atmosferice similare evolu iei obi nuite. caz în care vena fluid se va numi ghidat sau f r pere i. Indiferent dac este liber sau ghidat . numindu-se liber . vena are aceea i sec iune ca i sec iunea de ie ire din colector.II. . Camere experimentale cu pereti ventilati. ‡ Aceasta poate fi m rginit de pere i solizi.

‡ Camerele experimentale cu pere i ventila i pot ap rea în diverse variante constructive. ‡ - - camera experimental cu fante . - camera experimental cu pere i perfora i. Printre acestea se num r : camera experimental cu pere i mobili. - - .

prin urmare se va produce o c dere sau o ridicare de presiune uniform în curentul ce provinde din fante.‡ Pentru u urarea calculelor. omogen care va crea în schimb aceea i for portant ca i peretele real. peretele real va fi înlocuit cu unul fictiv. C derea de presiune va putea fi descris de rela ia: p diferen a de presiune dintre camera plenum i restul zonei experimentale ‡ q presiunea dinamic a curgerii ‡ unghiul dintre suprafa a peretelui i curent ‡ Constanta K va depinde de geometria peretelui. i de num rul Mach ‡ . ‡ Portan a este distribuit în mod uniform asupra peretelui.

indiferent de amplasarea acestora sau de raportul între suprafa a deschis i cea total . .‡ Orice tunel aerodinamic cu perfora ii. este caracterizat de rela ia: ‡ Termenul liniar din ecua ie este în mod uzual i cel dominant i este singurul utilizat pentru a determina corec iile necesare.

precum i introducerea unor corec ii ce in cont de curgerea în jurul modelului. egalitatea numerelor Reynolds i Mach. prezen a pere ilor camerei experimentale i a supor ilor de sus inere a machetei. Interferen e de perete în tunelurile aerodinamice cu pere i ventila i la viteze subsonice mari ‡ Încerc rile pe machete în suflerii prezint rezultate ce urmeaz a fi folosite la studiul fenomenelor la scar real . ‡ Se impune astfel necesitatea aplic rii formulelor de corec ie ce fac valabile în vena nelimitat rezultatele ob inute în cadrul unei suflerii (vena limitat ). Pentru acest lucru se impune realizarea unei similitudini geometrice complete. cauzat de aria sec iunii transversale limitat .III. .

poate fi calculat folosind aceea i metod ca în cazul sufleriilor cu pere i închi i. ‡ Fie N = N1 + N*. Analiza se bazeaz pe ecua ia liniar a curgerii compresibile subsonice: 2 x 2N x 2N x 2N  2  2 !0 2 xx xy xz ‡ unde N reprezint poten ialul vitezei de perturba ie a curgerii in tunel. în cazul pere ilor perfora i. unde N1 reprezint poten ialul curgerii în jurul modelului în aer liber i N* poten ialul curgerii suplimentare datorate prezen ei pere ilor.Punerea problemei ‡ Efectul pere ilor unei suflerii asupra curgerii în jurul modelului. .

‡ Corectia de blocaj va fi: xN * u! xx la x!y!z!0 ‡ Corec ia de interferen tridimensional : xN * w! xz la în camera x!y!z!0 ‡ Plecand de la aceste ecuatii se vor adauga si conditiile la limita specifice pentru camera experimentala studiata si se va analiza viteza suplimentar a curentului determinat de pere i la pozi ia modelului .

pentru problema interferen ei pere ilor în curgerea subsonic s-a folosit metoda diferen elor finite. ‡ Prezenta metod propune o solu ie alternativ bazat pe metoda diferen elor finite.IV. . ‡ Masur torile efectuate asupra a trei machete similare din punct de vedere geometric au fost folosite pentru a analiza interferen a pere ilor (solizi sau perfora i) asupra inciden ei în tunelul NAE (National Aeronautical Establishement).Metoda de analiz a interferen ei pere ilor pentru o camera experimentala cu sectiune patrat cu pereti perforati. Aplicatie de calcul. Calcularea corec iei unghiului de atac este realizat prin metoda liniei portante. ‡ In prezenta lucrare am abordat macheta M5. fiind foarte potrivit pentru sufleriile cu sec iune dreptunghiular .

presupus ca o func ie armonic pe lungimea tunelului interior. în pozitia în care este plasat modelul cu ecuatia: xg ! xz ‡ Factorul curentului superior: 0 ! A xg SC z xz ‡ Cz coeficientul de portanta ‡ S este aria de referin a modelului ‡ A este sec iunea transeversal a sufleriei . ‡ Prin urmare putem calcula corec ia inciden ei. în aer liber iar g este poten ialul de interferen . pe care o vom folosi i în prezenta lucrare este de a scrie poten ialul N sub forma: !f g ‡ unde f este poten ialul curgerii peste model la infinit (în amonte).‡ O abordare des utilizat .

coeficientul de rezisten . . (E este dat de: ! Cz S A 0 ‡ Corec iile pentru coeficientul de portan . coeficientul de moment sunt în func ie de Ho: Cz ! 0 Cx ! Cz CM ! 0 ! Cz 2 S A 0 ‡ Expresia matematic a por iunii liniare din graficul portan ei.‡ Odat Ho evaluat. este: xC z Cz ! x  ‡ unde Eo este unghiul de portan 0 nul .

se calculeaz i factorul H1. factorul curburii curentului: HA x 2 g 1 ! C zS xx xz ‡ Pentru comparearea rezultatelor experimentale (presiunile distribuite pe perete) cu cele calculate prin prezenta teorie vom folosi formula liniar : x C P ! 2 xx ‡ Factorul de presiune la perete P ! x ¸ A ¨ A ¨ xf xg ¸  2 ¹ ! 2 © ©  ¹ xx º SC z ª SC z ª xx xx º CP ! Cz S A P .Similar cu factorul curentului superior.

4 Cz 1 Cz 2 0. 0.2  0.2 0  0.8 0.4  10 5 0 E01 E02 5 10 ‡Pentru corectia de incidenta s-a utilizat formula S/A pentru modelul M5 are valoarea 0.0569.‡ Se va obtine experimental graficul coeficientului de portanta in functie de unghiul de incidenta. ! Cz S A 0 ‡Se va efectua o mediere pentru a obtine valorile o corespunzatoare intregii machete.6 0. .

2 0  0.4 Cz 1 Cz 2 0. =0.2  10 5 0 E 1 E 2 5 10 ‡ Observatie : punctele care coincid nu necesita corectie. .‡ Graficul corectat: 0.

06 0.4 ‡ Graficul corectat in functie de Cx: Cz 1 Cz 2 0.06 Cx1c Cx2c 0.02 0 0.6 0.02 Cx1 Cx2 0.1 .02 0.04 0.08 ‡ Cx coeficientul de rezistenta la inaintare 0.4 Cz 1 Cz 2 0.2 0  0.2 0  0.8 0.4  0.2  0.08 0.04 0.0.2  0.8 0.6 ‡ Graficele polarelor experimentale 0.4 0.

iar pentru simulare programul Ansys. . modulul CFX.7 ‡ Pentru realizarea modelului s-a utilizat programul Catia V5 R19. Simularea curgerii peste machet la M=0.Modelul 3D al machetei M5.

Distributiile de viteze Simulare .

Distributia de presiuni .

au determinat ob inerea unor rezultate bune pân la coeficien i de portan a de aproximativ 0. iar valoarea coeficientului de blocaj s fie de 0.Concluzii ‡ În urma analizei experimentale a comport rii machetei M5. corectate.5.5%.5. . Testele efectuate în camer experimental cu pere i solizi i perfora i. s-a constatat faptul c raportul S/A optim ar trebui s fie în jurul valorii 0.V.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful