FIZIOLOGIA GLANDELOR ENDOCRINE

Sistemul hormonal se ocup de controlul func iilor metabolice ale organismului, reglând intensitatea reac iilor chimice din celule, transportul substan elor prin membranele celulare sau alte aspecte ale metabolismului celular cum sunt cre terea i secre ia.

In conceptia clasica hormonii sunt produsi ai unor glande lipsite de canale excretoare care au acces pe cale umorala (sange, limfa) asupra unor tesuturi aflate la distanta de locul de producere si induc efecte specifice asupra acestor structuri. Conform acestei teorii hormonii se diferentiaza net de mediatorii chimici, activi la nivelul sinapselor neuro-umorale, reglarea umorala fiind conceputa separat de cea nervoasa. In afara glandelor mari, bine individualizate din punct de vedere anatomofunctional se cunosc sisteme endocrine difuze, raspandite in diferite organe si tesuturi. Acesti hormoni pot actiona local asupra unor celule tinta vecine cu celula secretoare (secretie paracrina). Unii hormoni pot functiona ca neuro-mediatori sau neuromodulatori eliberati in sinapsele din SNC sau periferic, in timp ce unii medioatori pot fi secretati in mediul intern ca hormoni. Neuro-endocrinologia-stiinta experimentala si clinica dovedeste legatura stransa dintre mecanismele de reglare nervoase si umorale.

Unii dintre hormoni sunt numi i hormoni locali iar al ii generali. Exemple de hormoni locali sunt acetilcolina, secretina, colecistochinina. Pe de alt parte, hormonii sistemici sunt secreta i de c tre glande endocrine localizate în diferite regiuni din organism. Câ iva dintre hormonii generali exercit efecte asupra tuturor sau aproape a tuturor celulelor din organism, a a cum sunt hormonul de cre tere i hormonii tiroidieni. Al i hormoni sistemici ac ioneaz în primul rând asupra unor esuturi specifice, de exemplu, corticotropina care stimuleaz cortexul adrenal sau hormonii ovarieni ce ac ioneaz pe endometrul uterin. esuturile afectate specific pe aceast cale se numesc esuturi int . Hormonii si receptorii lor din organele tinta pot fi identificati, izolati, dozati prin RIA; pentru sinteza se foloseste ingineria genetica.

Vasopresina (ADH). Adrenalina.Adlosteron. Proteine/peptide. Hormonul de cre tere (STH). Testosteron. Prolactina. Progesteron.Noradrenalina.Eritropoietina. Cortisol.Hormonul foliculo-stimulator (FSH). Steroizi. Hormonii principalelor glande endocrine sunt clasifica i dup structura lor în: 1.Hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Relaxina. Vitamina D. Glicoproteine. Tireostimulina (TSH). Hormonii sistemului endocrin difuz (APUD). . Hormonul luteinizant (LH). 4. Calcitonina. Amine.Mecanismul de ac iune al oric rui hormon este determinat de structura lui. Gonadotropina corionic uman (HCG). Angiotensina. Glucagonul. Insulina. Somatostatina. Estradiol. 3. Hormonul paratiroidian (PTH). Dopamina. 2. Hprmonii tiroidieni.

unii precursori pot fi elibera i ca atare în calitate de hormoni cu efecte specifice. care sub influen a calciului ionic vor elibera hormonul prin exocitoz în spa iul intersti ial i apoi în sânge. stocat în granule i vezicule secretorii pân ce va fi eliberat din celulele secretoare prin fenomene de difuziune sau exocitoz . tiroida fiind glana endocrin cu cele mai mari stocuri extracelulare de hormoni. Hormonii tiroidieni dispun de o form special de stocare. sinteza lor plecând de la precursori comuni. Catecolaminele sunt stocate în vezicule. progesteronul (pe care corpul galben ovarian îl secret ca hormon activ) este folosit ca precursor. Se sintetizeaz ini ial un pre-hormon.Sediul sintezei hormonilor peptidici este reticulul plasmatic rugos. mineralocorticoizi sau androgeni. diferite par ial sau total de ac iunile precursorului ini ial. hormonul este împachetat în granule. Hormonii steroizi sunt sintetiza i în reticulul endoplasmatic neted. sintetizând noi hormoni cu ac iuni proprii. în timp ce alte celule pot prelucra metabolic mai departe precursorii respectivi. Hormonii deriva i din aminoacizi sunt sintetiza i în citoplasm . . un precursur a c rei molecul mai mare este procesat enzimatic pân la stadiul de pro-hormon. În corticosuprarenal de exemplu. a c ror prelucrare metabolic depinde de echipamentul enzimatic specific tipului de celul secretoare. fiind convertit enzimatic în diferite zone ale corticalei în glococorticoizi. în aparatul Golgi.

in care hormonul se afla sub forma libera sau legat de un transportor mai mult sau mai putin specific. iar aldosteronul ce se gaseste legat in proportie de 60% de 15 minute Concentratia hormonului in sange este foarte mica. de 6 zile. Semi-viata unui hormon depinde de proportia dintre forma legata si cea libera. zile sau saptamani.Promptitudinea raspunsului secretor si durata actiunii variaza de la secunde. dar durata de actiune a hormonului este de 1-3 minute. zile. de ordinul microgramelor. nanogramelor sau picogramelor/ml sange . inactivarea fiind extrem de rapida. MSR raspunde prin secretia de CA inca din prima secunda a excitarii SNS adrenal. luni. Transportul catre celula-tinta se face de regula prin sangele circulant. in timp ce hormonii tiroidieni sunt legati de molecule proteice. In general hormonii proteici. Forma libera este forma activa a hormonului. polipeptidici circula liberi. T4 care circula 99% in forma legata are o semi-viata plasmatica lunga. ore. Hormonii tiroidieni pot fi stocati luni de zile si odata secretati produc efecte dupa ore.

Combina ia dintre hormon i receptor declan eaz în celul o cascad de reac ii. To i sau aproape to i receptorii hormonali sunt proteine mari i fiecare receptor este aproape totdeauna foarte specific pentru un anumit hormon. Afinitatea receptorului depinde de structura spatiala secundara si tertiara a hormonului cu care interactioneaza stereospecific.hormonului -Nr. Afinitatea este dependenta si de homeostazia mediului intern Raspunsul celulei tinta: -Concc. Receptorii în stare nelegat sunt inactivi. Receptorilor si afinitatea lor -Durata actiunii hormonului -Durata intervalului dintre contacte succesive recptor-hormon -Starea metabolica a celulei tinta .Mecanismele de ac iune a hormonilor Receptorii hormonali i activarea lor Hormonii se combin cu receptorii hormonali de pe suprafa a membranelor celulare sau din interiorul celulelor.

pentru a creste Ps este de 75pg/ml. Concentratia prag pentru Ad de a prode tahicardie este de 59 pg/ml. . minima necesara pentru a produce un anumit efect biologic este pragul acelui efect si difera substantial pentru unul si acelasi hormon. pentru a produce hiperglicemie este de 150pg/ml iar pentru a inhiba secretia de insulina este de 400pg/ml.Concc.

Efectele cre terii cronice a concentra iei hormonului în sânge poat fi astfel contracarate cel pu in par ial prin acest mecanism de autoreglare la nivelul receptorului. În unele cazuri. Num rul receptorilor de suprafa (2000-10000/celul ) este reglabil prin însu i nivelul circulant al hormonilor. acesta fiind efectul de Äup-regulation´. pe care îl recunoa te dup conforma ia sa spa ial specific . excesul hormonal induce cre terea num rului receptorilor. . În mod obi nuit cre terea concentra iei circulante de hormon activ induce reducerea num rului receptorilor pe suprafa a celulei int . acesta este efectul Ädown-regulation´. semnalul mesagerului chimic de ordinul I (hormonul) este transferat de c tre receptor în interiorul celulei cu ajutorul mesagerilor de ordinul II sau III.Receptorii membranari de suprafa Ace ti receptori se combin specific cu un anumit hormon. urmat de amplificarea crescând a r spunsului int .

de pild . Majoritatea hormonilor peptidici i proteici ac ioneaz asupra unor receptori membranari de suprafa . Unele droguri pot avea efecte asem n toare. Num rul receptorilor poate fi afectat i prin mecanisme autoimune (anticorpi anti-receptor). nu pot traversa membrana pentru a ajunge in citoplasma. de exemplu sulfonil ureea induce o cre tere a num rului receptorilor pentru insulin . . mesajul lor este convertit de catre receptor intr-o suita de semnale chimice declansata de eliberarea unor sisteme de mesageri secunzi.Anumite condi ii metabolice pot determina varia ii ale num rului de receptori. capabili sa modifice metabolismul celular. obezitatea induce sc derea num rului de receptori pentru insulin (de aici toleran a sc zut la glucoz a diabeticilor obezi nedependen i de insulin ).

Sistemul de cuplare al complexului hormon-receptor cu efectorul este rerprezentat de sistemul proteinelor G (numele provine de la capacitatea de a fixa nucleotide ciclice cu guanin ). -un situs de cuplare a complexului hormon-receptor cu efectorul. . Receptorul membranar are în structura sa trei componente: -un situs de legare a hormonului.Exist dou sisteme principale de mediatori de ordinul II asocia i hormonilor proteici: -sistemul AMPc -sistemul inozitoltrifosfat-diacilglicerol (IP3-DAG). -un efector care genereaz mesagerul secund prin intermediul c ruia se realizeaz efectele intracelulare ale hormonului.

proteinkinaza A. Gi. hormonii tropi hipofizari. Acesta activeaz o enzim celular . cum ar fi hormonul antidiuretic. adrenalina (prin intermediul beta-receptorilor adrenergici).Proteina G are o structur trimeric . Prin intermediul AMPc ac ioneaz mai mul i hormoni. Subunitatea alfa a proteinei G are activitate GTPazic . parathormonul. . care se reasociaz cu subunitatea beta i gamma. ce se disociaz de pe efector. Ea catalizeaz transformarea ATP-ului în AMPc. care reprezint mesagerul secund. GDP-ul fixat pe subunitatea alfa este înlocuit cu o molecul guoanozin-trifosfat (GTP). Subunit ile beta i gama sunt comune pentru toate tipurile de proteine G. care în forma activat catalizeaz fosforilarea unor proteine celulare cu rol de enzim care realizeaz efectele intracelulare ale hormonului. Aceast substituire determin desprinderea subunit ii alfa de pe celelalte dou subunit i. Gq. În urma activ rii. interac ionând cu sistemul efector reprezentat de o enzim membranar cu rol în generarea mesagerului secund. beta. notate Gs. În consecin se restabile te proteina G în forma sa de repaus. AMPc este degradat de o enzim specific numit fosfodiesteraza. În func ie de structura lan ului alfa se disting mai multe tipuri de proteine G. Adenilatciclaza este activat de receptori hormonali cupla i cu proteinele Gs (stimulatoare) i inhibat de receptorii hormonali cupla i cu proteinele Gi (inhibitoare). Activarea proteinelor G se face prin legarea hormonului cu situsul receptor. implicate în mecanismul de ac iune al hormonilor proteici: adenilatciclaza i fosfolipaza C. hidrolizând GTP în GDP în câteva secunde i producând revenirea la forma sa inactiv (alfaGDP). glucagonul. gamma. Exist dou enzime-efector principale. adic trei subunit i proteice-alfa.

mecanismele secretorii.Gq Fosfolipaza C este activat de receptori hormonali cupla i cu proteina Gq. Complexul Ca2+-calmodulin interac ioneaz cu diferite enzime pe care le activeaz . adrenalina. IP3 difuzeaz în reticulul sarcoplasmatic unde func ioneaz ca un eliberator de Ca2+ în citoplasm . Efectele intracelulare ale Ca2+ sunt mediate dup o cuplare cu o protein fixatoare de Ca2+ numit calmodulin . Dintre hormonii care i exercit efectele prin eliberarea de Ca2+intracelular amintin oxitocina. În mod cert intervine în diviziune celular . Ac ioneaz asupra unui fosfolipid membranar-fosfatidil-inozitol-difasfat. schimbându-le configura ia i totodat propriet ile func ionale. Diacilglicerolul r mâne fixat pe membrana celular i activeaz proteinkinaza C. care poate fixa 4 ioni de Ca2+. . pe care îl scindeaz în inozitol-trifosfat (IP3) i diacilglicerol (DAG). presupunându-se c ar interveni în reglarea multora din func iile celulare. Aceasta fosforileaz anumite proteine. contrac ia musculaturii netede. colecistochinina.

. Totusi in anumite conditii este posibil ca un receptor sa fixeze si alte substante cu o structura asemanatoare.Specificitatea receptorului pentru hormon este foarte ridicata. Daca fixarea pe receptor nu initiaza efecte la nivelul celulei tinta. capabil sa se fixeze pe receptor. ci blocheaza recptorul atunci substanta este un antagonist. un compus altul decat hormonul. producand aceleasi efecte la nivelul celulei tinta este denumit agonist.

Secven a evenimentelor (pentru un hormon steroid) ar fi urm toarea: -hormonul p trunde în citoplasma celular . ovare i testicule. unele dintre aceste proteine sunt enzime. în mod special hormonii secreta i de cortexul adrenal. aceast combina ie activeaz specific genele pentru a forma ARN mesager. unde se leag cu un receptor proteic specific. -ARN mesager difuzeaz în citoplasm promovând transla ia la nivelul ribozomilor i sinteza de noi proteine. care la rândul lor activeaz alte func ii celulare. -hormonul combinat cu proteina receptor difuzeaz sau este transportat în nucleu.Activarea genelor celulare O a doua cale major prin care unii hormoni ac ioneaz . . const în determinarea sintezei de proteine în celulele int .

Inactivarea enzimatica poate avea sediul chiar la nivel de receptor sau sedii tisulare diferite (ficat.Inactivarea. active a hormonilor. .mecanisme de metabolizare urmate de excretia metabolitilor sau chiar a formei libere. rinichi etc).

.Reglarea secre iei hormonale Principalul mecanism de control al secre iei endocrine îl constituie mecanismul de feed-back. controleaz activitatea majorit ii glandelor endocrine. În acest sens intervine activitatea axului hipotalamo-hipofizar. Feed-back-ul hormonal.în care modificarea nivelului sanguin al unui hormon influen eaz direct activitatea glandei care secret acel hormon. modific secre ia endocrin a acelui hormon.feed-back lung. . De exemplu. care prin secre ia ei influen eaz activitatea glandei care a secretat hormonul. Feed-back-ul nehormonal în care modificarea unor constante biologice dependente de nivelul hormonal. se disting mai multe tipuri de bucle de feedback: 1. Dup lungimea buclei reglatoare se disting: . glicemia controleaz secre ia de insulin . 2.feed-back scurt. Acesta func ioneaz pe principiul cibernetic al sistemelor cu bucl de reac ie. Dup modul în care func ioneaz .în care modificarea nivelului sanguin al unui hormon influen eaz activitatea unei alte glande endocrine.modificarea nivelului sanguin al unui hormon. calcemia controleaz secre ia de parathormon. controleaz secre ia glandelor endocrine respective. care prin intermediul hormonilor tropi hipofizari.

.

hipotalamus si sistemul limbic.GLANDA HIPOFIZA Numit i glanda pituitar are mai pu in de 1 cm în diametru i aproximativ 1 g reutate. Sinteza si eliberarea hormonilor hipofizari este controlata de SNC. ocup aua turceasc de la baza creierului i este în leg tur cu hipotalamusul prin tija pituitar . . Controleaza un mare numar de functii fie prin actiune directa a hormonilor pe care ii decreta. fie indirect prin hormonii glandulotropi care controleaza activitatea altor glande endocrine.

. denumit i adenohipofiz i hipofiza posterioar . denumit i neurohipofiz .Fiziologia hipofizei nu poate fi inteleasa in afara sistemului de traductori neuroendocrini la care este conectat prin legaturi nervoase si vasculare asigurate de tija pituitara. Acesti traductori sunt neuroni care convertesc semnalul nervos specific intr-un raspuns hormonal. Din punct de vedere fiziologic. Principalele structuri hipotalamice cu rol de traductori sunt neuronii magnocelulari din nucleii supraoptic si paraventricular care secreta ADH si oxitocina si nucleii paraventriculari din aria hipofiziotropa a hipotalamusului care secreta hormoni de eliberare sau inhibare reglatori ai lobului anterior hipofizar. glanda hipofiz este împ r it în dou por iuni distincte: hipofiza anterioar .

Prolactina. hormonul tireo-stimulator (TSH). Hormonul foliculo-stimulant (FSH). De obicei exist un tip anume de celul pentru fiecare hormon important care se sintetizeaz în aceast gland . Cei doi hormoni secreta i de hipofiza posterioar sunt: Hormonul antidiuretic Oxitocina.Hipofiza anterioar secret ase hormoni iar cea posterioar doi hormoni. Hormonii hipofizei anterioare sunt: Hormonul de cre tere (STH). Glanda hipofiz anterioar con ine cel pu in cinci tipuri diferite de celule secretorii. Adrenocorticotropina (ACTH). Hormonul luteinizant (LH). .

 Vasele portale situate in lungul tijei conecteaza plexul de capilare provenit din arterele hipofizare superioare cu un al doilea plex de capilare sinusoide din lobul anterior al hipofizei (conexiunea permite accesul neurohormonilor hipotalamici la celulele tinta din hipofiza anterioara).  . sangele este drenat de venele hipofizare catre sinusurile venoase durale. Tractul nervos hipotalamohipotalamo-hipofizar este calea de transport tranxaxonal a secretiilor neuronilor cu soma in nucleii supraoptici si paraventriculari. Din capilarele sinusoide fenestrate ale adenohipofizei.

secreta i de hipotalasmus însu i i apoi condu i c tre hipofiza anterioar prin vase mici de sânge denumite vasele hipotalamo-hipofizare (sistemul port hipotalamohipofizar).Controlul secre iei glandei hipofize de c tre hipotalamus Secre ia hipofizar anterioar este controlat de hipotalamus prin intermediul hormonilor de eliberare (releasing) i hormonilor inhibitori. . În hipofiza anterioar ace ti hormoni eliberatori i inhibitori ac ioneaz asupra celulelor glandulare i le controleaz secre ia.

pentru unii dintre hormonii hipofizei anterioare exist un hormon inhibitor hipotalamic corespunz tor. numai pentru prolactin se pare c hormonul inhibitor este cel care exercit controlul major. in functie de nivelul circulant al hormonilor controlati sau in functie de modificarea unor constante ale homeostaziei. Controlul exercitat de acesti hormoni se bazeaza pe bucle de feed-back. . Pentru majoritatea hormonilor hipofizari anteriori. Pentru fiecare tip de hormon hipofizar anterior exist de obicei un hormon de eliberare corespunz tor.Rolul hormonilor de eliberare i de inhibare este de a controla secre ia hormonilor hipofizei anterioare. hormonii hipotalamici de eliberare joac rolul cel mai important.

2. cu excep ia hormonului de cre tere î i îndeplinesc rolurile lor specifice prin stimularea unor ³glande int ´. Hormonul de cre tere nu ac ioneaz prin intermediul unei glande int . Hormonul de eliberare a hormonului de cre tere (GHRH). Hormonul inhibitor al secre iei de STH (GIH). Hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH). Hormonul de eliberare a gonadotropinei (GnRH). Hormonul de eliberare a tireotropinei (TRH). glandele mamare. dar în schimb î i exercit efectul aproape asupra tuturor esuturilor din organism. 5. ovarele. 4. tiroida. .Cei mai importan i hormoni hipotalamici de eliberare i inhibitori de sunt: 1. testiculele. 6. Hormonul inhibitor al prolactinei (PIH). To i hormonii hipofizei anterioare. corticosuprarenala. 3.

Rela ii cu opioidele endogene Opioidele endogene sunt peptide asem n toare cu ac iunea farmacologica a morfinei. sedare. ACTH. . modulatori sau hormoni. producând cre terea secre iei de STH. Principalele opioide endogene sunt endorfinele i enkefalinele. func ionând ca neuro-mediatori. ce sunt procesate diferit în diverse sedii celulare. b. PL. Endorfinele-provin dintr-un precursor glicoproteic cu GM=31000. Ele interac ioneaz cu receptori sensibili la morfin i devin inactive în prezen a blocan ilor specifici ai acelora i receptori (naloxonul). hipotalamus. ADH.ACTH. MSH. a c rui sintez a fost demonstrat în hipofiza anterioar . În SNC endorfinele induc analgezie. depresie respiratorie. dar i in tractul digestiv sau pl mân. g). Din POMC deriv . Endorfinele (a. stimularea ariei hipofiziotrope hipotalamice. În SNC sinteza lor pleac de la molecule precursoare mari. Lipotropinele. proopiomelanocortina (POMC). pentru a da na tere unor peptice ce intervin în sistemul de traductori neuro-endocrini.

se sintetizeaz în diferite p r i ale SNC. în exces pot determina o stare de euforie.Enkefalinele. nu provin din POMC ci dintr-un precursor numit proenkefalina A. Ac ioneaz i asupra unor structuri din sistemul limbic. . reglând echilibrul psiho-afectiv.au o structur de pentapeptide. nucleii amigdalieni. Ac ioneaz ca neurotransmi tori sau neuromodulatori inducând la nivel spinal analgezie i la nivelul trunchiului cerebral stimularea centrului vomei i inhibarea centrului tusei.

glanda epifiz . ciclic al secre iei de CRH. Cre terea concentra iei circulante de glucocorticoizi liberi inhib structurile hipotalamice secretoare de CRH i pe de alt parte chiar celulele adenohipofizare care secret hormonul corticotrop. ACTH este un hormon de stress. Fa de secre ia bazal . exist varia ii diurne.HORMONII GLANDULOTROPI ( au ca organe tinta alte glande endocrine) 1. peptidic comun cu hormonul Secre ia bazal de ACTH este reglat prin mecanisme de feed-back cu bucl lung . cu un vârf în primele ore ale dimine ii. urmate de concentra ii corespunz tor crescute ale cortizolului. . prezent chiar în condi ii lipsite de orice solicitare. Secre ia bazal nu este constant . controlate de nivelul circulant al glucocorticoizilor liberi. datorate în primul rând ritmului nictemeral. la rândul s u coordonat de un pace-maker al bioritmurilor. Hormonul adrenocorticotrop ( corticotropina sau ACTH) Este un polipeptid cu 39 de aminoacizi i o secven melamocitostimulator (MSH). secre ia de stress realizeaz concentra ii circulante crescute ale ACTH.

nivel circulant crescut de ACTH. se caracterizeaz prin hiperplazia bilateral a corticosuprarenalelor.Tulbur ri ale secre iei de ACTH Sindromul Cushing este un ansamblu de manifest ri clinice datorate unor microadenoame secretoare de ACTH. Manifest rile clinice principale constituie un model de hiperfunc ie corticosuprarenal . . hiperpigmentarea pielii.

pentru c neuronii hipotalamici în func ie de termodetectori i sistemul limbic.2. Sc derea temperaturii ambiante este semnalul pentru cre terea secre iei de TRH. urmat de cre terea corespunz toare a secre iei tiroidiene. alc tuit din dou subunit i. Cre terea concentra iei plasmatice de T3 i T4 inhib celelele tireotrope adenohipofizare (prin reducerea sensibilit ii lor la ac iunea TRH) dar i neuronii secretori de TRH din hipotalamus. alfa i beta. care sunt mai pu in dependen i de nivelul plasmatic al hormonilor tiroidieni. GM=28000D. controleaz eliberarea de TRH în sistemul port. Hormonul tireotrop (tireostimulator sau tireostimulina-TSH) Este un hormon cu structur glicoproteic . . hormonii tiroidieni circulan i. Secre ia sa este controlat de trioiodotironin (T3) i tiroxin (T4). Secre ia hipotalamic de TRH este probabil în primul rând supus rigorilor termoregl rii.

Mecanismele regl rii difer în func ie de sex. Secre ia gonadotrop este controlat de nivelul plasmatic al steroizilor sexuali prin bucle lungi de feed-back.la nivelul ovarului stimuleaz maturarea foliculului ovarian i secre ia de hormoni estrogeni de origine folicular . un decapeptid. -la nivelul testiculului determin stimularea secre iei de testosteron de c tre celulele intersti iale. la femeie variaz ciclic în cadrul unui bioritm specific pe toat durata vie ii adulte. prima fiind identic cu subunitatea omolog din TSH i din gonadotropina corionic uman .3. Controlul hipotalamic al secre iei de FSH i LH se realizeaz printr-un hormon de eliberare comun pentru ambele gonadotropine ( LH-RH). -la nivelul testiculului stimuleaz spermatogeneza.la nivelul ovarului determin ovula ia i formarea corpului galben secretor de estrogeni i progesteron. Gonadotropinele-hormonul luteinizant i foliculostimulator (LH i FSH) Sunt glicoproteine alc tuite din dou subunit i (E i F). Efectele FSH în interac iunea cu celulele int ale gonadelor sunt: . Efectele LH asupra gonadelor sunt: . . pe calea sistemului port.

HORMONII NON-GLANDULOTROPI 1. scade rata de utilizare a glucozei în întreg organismul. Promoveaz atât cre terea m rimii celulelor cât i intensificarea mitozelor cu cre terea num rului de celule. .Hormonul de cre tere Hormonul se mai nume te i somatotrop (STH). utilizeaz rezervele de gr simi i conserv glucidele. este o molecul proteic mic care con ine 191 aminoacizi într-un singur lan i are o GM=22005 D. care sunt capabile de cre tere. Pe lâng efectul de stimulare a cre terii în general. Se poate spune c STH cre te cantitatea de proteine a organismului. STH îndepline te i alte func ii metabolice specifice: cre te rata de sintez proteic în toate celulele din corp. cre te mobilizarea acizilor gra i din esutul adipos ca i utilizarea acestora pentru produc ia de energie. Stimuleaz cre terea tuturor esuturilor din organism.

hormonul de cre tere stimuleaz metabolismul cartilajului epifizar i dezvoltarea liniar a oaselor. STH ac ioneaz în mod indirect asupra cartilajului i osului. . Insulin-like Growth Factor). Somatomedina-C. de unde i efectele hipoglicemiante ale insulinei i dezvoltarea exagerat a esuturilor moi în unele cazuri de insulinoame pancreatice. Somatomedina C are structur asem n toare proinsulinei.Efecte de crestere pe cartilaj si os STH nu are efect direct asupra cre terii elementelor cartilaginoase i osoase ale scheletului. Stimularea cre terii are loc prin intermediul unor receptori membranari cu sensibilitate par ial la insulin . Func ia lde baz a somatomedinelor este s determine producerea de c tre condrocite a condroitin sulfatului i colagenului. cu GM variind între 4500-7500D. ci prin intermediul unor factori de crestere. Prin intermediul somatomeninei. a fost denumit i factor de cre tere insulinic (IGF-1. ambele fiind necesare pentru cre terea cartilajului i osului.somatomedine. adic determin ficatul s sintetizeze numeroase proteine mici numite somatomedine. ac ioneaz asupra osului i cartilajului promavând cre terea lor.

apare i o sc dere a descompunerii proteinelor intracelulare i a utiliz rii proteinelor i aminoacizilor în vederea producerii de energie. STH produce stimularea sintezei proteice în rate înalte. în acela i timp reduce catabolismul proteic. Se poate concluziona c STH m re te aproape toate etapele aportului de aminoacizi în celule i ale sintezei proteice. Chiar dac aminoacizii intracelulari nu sunt crescu i. . *STH stimuleaz procesul de transcrip ie în nucleu.Rolul STH în cre terea depozitelor proteice *STH m re te direct transportul majorit ii aminoacizilor prin membranele celulare c tre interiorul acestora. producând o cre tere a sintezei de ARN. Se pare c acest efect apare în urma ac iunii directe a hormonului asupra mecanismului ribozomal care este pus s produc un num r mare de molecule proteice. Aceasta determin cre terea concentra iei aminoacizilor în celule i se presupune c cel pu in în parte r spunde de cre terea sintezei proteice. În plus. Acesta la rândul s u promoveaz sinteza proteic .

ceea ce produce o cre tere a concentra iei acestora în mediul intern. ‡ intensific la nivelul esuturilor conversia acizilor gra i în aceti-CoA. cu utilizarea ulterioar a acesteia pentru produc ia de energie. ‡ în prezen a STH. lipidele sunt utilizate preferen ial în scop energogenetic. .Efectul STH în cre terea utiliz rii lipidelor în vederea produc iei de energie ‡ STH determin eliberarea de c tre esutul adipos a acizilor gra i. înaintea glucidelor i proteinelor.

este rapid polimerizat în glicogen i depozitat . glucoza intr în celule. uneori cu 50-100% peste valorile normale.Efectul STH asupra metabolismului glucidic STH are urm toarele efecte asupra metabolismului celular al glucozei: ‡ sc derea utiliz rii glucozei în scop energetic. producând diabetul zaharat ³metahipofizar´ . care la rândul s u declan eaz mecanisme de feed-back ce blocheaz degradarea glicolitic a glucozei i glicogenului. Celulele sunt astfel rapid saturate cu glicogen i nu mai pot face noi depozite. acizii gra i ar forma astfel cantit i mari de acetil-CoA. De i mecanismul sc derii utiliz rii glucozei în scop energetic nu se cunoa te precis. concentra ia sanguin a glucozei cre te. Pe m sur ce celulele se satureaz cu glicogen i utilizarea glucozei în scop energetic scade. totu i se accept c acest efect apare în urma cre terii mobiliz rii i utiliz rii acizilor gra i în vederea produc iei de energie.excesul de hormon epuizeaz poten ialul secretor al insulelor Langerhans. ‡ diminuarea p trunderii glucozei în celule. ‡ cre terea depozitelor celulare de glicogen. va sc dea i p trunderea intracelular a glucozei. Deoarece glucoza i glicogenul nu pot fi utilizate în scop energetic. STH are efect diabetogen. În aceste condi ii de sc dere a p trunderii intracelulare a glucozei.

dar în acela i timp conserv proteinele deja prezente în celule. STH stimuleaz sinteza de proteine noi. Aceste valori adesea cresc pân la 50 ng/ml dup sc derea rezervelor de proteine i glucide din corp. În condi ii de hipoglicemie. în special în urma sc derii aportului proteic sunt secretate cantit i mari de STH. În condi ii cronice. se stimuleaz secre ia de STH. Se poate spune c secre ia de STH este controlat moment cu moment de starea nutri ional i de stress a organismului i se pare c factorul cel mai important în controlul secre iei STH este nivelul proteinelor celulare.Reglarea secre iei hormonului de cre tere Rata secre iei STH se poate intensifica în interval de câteva minute în rela ie cu starea de nutri ie. excita ie sau traumatisme. STH opereaz într-un sistem de control de feed-back: când esuturile încep s sufere de malnutri ie. exerci iul fizic. Concentra ia normal a STH în plasm este de 3 ng/ml la adult i de 5 ng/ml la copil. La rândul lui. hipoglicemia. în urma unui stress ca foamea. deple ia de proteine celulare pare s fie corelat cu secre ia STH. pot de asemenea s determine alterarea rapid a secre iei acestuia. . de i modific rile glicemiei.

aminoacizilor circulanti. NA.AGL. Cresterea concc. cortizolul. Hipoglicemia. In primele ore de somn profund (unde delta).cresterea secretiei de STH inhiba celulele somatotrope adenohipofizare si structurile hipotalamice secretoare de hormoni reglatori. cresterea concc.STH-RH si stimuleaza celulele secretoare de STH-IH (somatostatina) Nivelul circulant al STH este variabil. dopamina.REGLAREA prin feed-back negativ cu bucla scurta. Pe variatii dictate de nictemer se suprapun varfuri oscilante.inhiba secretia de STH .factori stimulatori. ce dau secretiei de STh un caracter pulsatil. Varful fiziologic al ritmului nictemeral se situeaza noaptea.

În general caracterele morfologice ale corpului se dezvolt propor ional. La o treime. Intelectul nu are de suferit la bolnavii cu nanism hipofizar. .i dezvolta func iile sexuale de adult. Dou treimi din cei cu nanism hipofizar nu trec prin pubertate i nu secret cantit i suficiente de hormoni gonadotropi pentru a. dar rata dezvolt rii este mai sc zut . deficien a este numai de STH.Tulbur ri ale secre iei hormonului de cre tere Nanismul-apare ca rezultat al deficien ei STH. a a c ei se maturizeaz sexual. poate avea o dezvoltare corespunz toare vârstei de 4-5 ani. Un copil care atinge vârsta de 10 ani.

.

5 m.Gigantismul. Aceast insuficien hormonal hipofizar global poate conduce la moarte în perioada de vârst a adultului tân r. Boala poate fi oprit în evolu ie dac se face îndep rtarea chirurgical a tumorii sau iradierea glandei. . deoarece tumora hipofizar continu s creasc pân când glanda este distrus . de peste 2. mai ales dac acest lucru se întâmpl în adolescen . individul cre te în în l ime i poate ajunge gigant. inclusiv oasele i dac epifizele oaselor lungi nu au fuzionat cu diafizele. Toate esuturile organismului vor cre te rapid. Majoritatea gigan ilor pot prezenta i un hipopituitarism dac tulburarea ini ial nu este corectat .este consecin a faptului c celulele produc toare de STH devin extrem de active i adesea apar tumori cu celule secretoare de hormon de cre tere.

.

mandibul . . Cele mai multe organe cu esuturi moi. Mandibula protuzioneaz înainte. picioarelor i la oasele craniului. regiunea frontal a craniului proemin din cauza dezvolt rii excesive a crestelor osoase supraorbitale. por iuni din vertebre. mai ales limba. adic dup ce epifizele oaselor lungi au fuzionat cu diafizele) Persoana nu mai poate cre te în în l ime dar esuturile moi pot continua s creasc i oasele cresc în grosime. Cre terea este mai marcat la nivelul oaselor mici ale mâinilor. a c ror cre tere nu înceteaz în adolescen .Acromegalia-(determinat de o tumor a celulelor secretoare de STH ce apare dup adolescen . rinichii cap t dimensiuni mult crescute (prin hiperplazie celular ). ficatul. Modific rile vertebrale conduc la o deformare a spatelui tip cocoa . Picioarele se dezvolt la dimensiuni mai mari iar degetele de la mâini devin atât de groase încât acestea cap t o m rime de dou ori decât normalul. nasul cre te de dou ori fa de dimensiunile normale.

regiunea frontal a craniului proemin din cauza dezvolt rii excesive a crestelor osoase supraorbitale. . nasul cre te de dou ori fa de dimensiunile normale.Mandibula protuzioneaz înainte.

.

Prolactina este un inhibitor al activit ii gonadotrope. fiind capabil s previn ovula ia. Prolactina stimuleaz secre ia lactat a glandei mamare. unde concentra ia circulant a hormonului este prezent . Celule int pentru prolactin apar in unei glande exocrine.2. Receptorii specifici pentru prolactin sunt asem n tori celor pentru STH. Prolactine asem n toare celei hipofizare sunt secretate de placent . sensibilizat de estrogeni i progesteron. Nu este cunoscut rolul fiziologic al prolactinei la b rbat. ci probabil sistemul de microtubuli din citoplasm . . sub ac iunea sa cantitatea de ARNm i produc ia de casein i lactalbumin a epiteliului exocrin mamar cresc. are o semivia foarte scurt i este alc tuit din 199 aminoacizi. Astfel se explic în parte lipsa ciclului ovarian i amenoreea în perioada lacta iei post-partum. Prolactina Prolactina uman este foarte asem n toare structural cu STH. dar mai redus decât la femei. Sediul principal al ac iunii hormonului nu este nucleul. glanda mamar . În reglarea secre iei de prolactin hormonul inhibitor hipotalamic (PIH) are rolul esen ial.

secretat de neuronii tubero-infundibulari în sistemul port hipofizar. ce se secret împreun GnRH. Secre ia de prolactin în afara sarcinii este stimulat de efortul fizic. asigur reglarea secre iei de prolactin prin bucla scurt de feedback negativ. În timpul sarcinii secre ia de prolactin cre te gradual. hipoglicemie. un peptid format din 56 aminoacizi. Gonadoliberin Associated Peptide (GAP). Suptul determin cre terea temporar a secre iei de prolactin prin mecanism reflex declan at de receptorii mamelonari. dar acest mecanism func ioneaz doar în primele 3 luni de al ptare. controlat de nivelul circulant al prolactinei. stressul chirurgical i psihologic.Dopamina. somn. atingând un vârf la na tere i revenind la nivelul circulant de control dup primele aproximativ 8 zile post-partum. este de asemenea implicat în reglarea secre iei prolactinei prin hormonii hipotalamici: ac ioneaz ca inhibitor al secre iei de prolactin i stimulator al secre iei de FSH i LH. .

La femei excesul de prolactin determin infertilitate i amenoree (lipsa ciclului menstrual) iar la b rba i impoten i absen a libidoului.Hiperprolactinemia este o dereglare determinat de un exces de prolactin circulant . este cauzat de tumori ale celulelor specifice din lobul anterior al hipofizei i de deregl ri neuro-endocrine ale balan ei între hormonii hipotalamici inhibitori i eliberatori. Principala manifestare specific hipersecre iei de prolactin este galactoreea (secre ia lactat constatat la b rbat i femei în afara sarcinii). . din acest motiv agoni tii dopaminei (bromocriptina)sunt utiliza i cu bune rezultate pentru a stopa dezvoltarea tumorii i hipersecre ia de hormon.

pielea cap t o culoare cenu ie (denumirea veche a bolii a fosrt aceea de ³diabet bronzat´). Hormonul melanocito-stimulator (MSH) Lobul intermediar secret acest hormon al c rui rol este legat de ap rarea prin mimetism. Având ca precursor proopiomelanocortina (POMC). de aceea în insuficien a corticosuprarenal primar . reptile MSH provoac dispersia granulelor de pigment melanic în celulele melanofore din piele. determinând culoarea închis a fanerelor i a pielii. în care secre ia de ACTH este crescut . ca i ACTH. Subunitatea alfa a MSH con ine o secven de aminoacizi comun cu ACTH. F.3. în condi iile tratamentului farmacologic cu MSH. Când insuficien a corticosuprarenal este secundar insuficien ei adenohipofizei. MSH este alc tuit din subunit ile E. La pe ti. K. melanocitele din pielea uman r spund prin sintez de melanin . hiperpigmentarea nu apare. adic prin prompte schimb ri ale culorii pielii în acord cu luminozitatea i culoarea mediului. . determinând culoarea întunecat a acesteia. La omul adult rolul fiziologic este incert. amfibii.

Glanda hipofiz posterioar Numit i neurohipofiz este alc tuit din celule glial-like. fiecare con inând nou aminoacizi. ci ac ioneaz ca o structur de suport pentru un mare num r de fibre nervoase terminale sau de termina ii butonate ce apar in tracturilor nervoase care î i au originea în nucleii supraoptic i paraventricular din hipotalamusul anterior. Apoi când impulsurile nervoase sunt transmise în jos de-a lungul fibrelor plecate din nucleii supraoptic i paraventricular. cantit i mari atât de ADH cât i de oxitocin se acumuleaz în termina iile nervoase din hipofiza posterioar . Ei sunt aproape identici. Aceste tracturi trec c tre neurohipofiz prin tija pituitar . hormonii sunt imediat elibera i din termina iile nervoase i absorbi i în capilarele adiacente. numite pituicite. . pe când oxitocina este sintetizat în primul rând în nucleul paraventricular. Termina iile nervoase sunt ni te umfl turi butonate care vin în contact cu suprafe ele capilarelor spre care secret cei doi hormoni hipofizari posteriori. diferind doar prin doi aminoacizi. ace ti hormoni sunt polipeptide mici. Ele nu secret hormoni. În condi ii de repaus. Amândoi. denumit i vasopresina i oxitocina. ADH este sintetizat în primul rând în nucleuul supraoptic.: hormonul antidiuretic (ADH).

Aceasta are ca efect dilu ia lichidului extracelular. Unul dintre cei mai puternici stimuli de cre tere a secre iei de ADH este pierderea sever de volum sanguin. pe care îl readuce la o compozi ie osmotic normal . impulsurile sunt transmise c tre hipofiza posterioar i ADH-ul este secretat. ceea ce permite ca o mare cantitate de ap din lichidul tubular s fie reabsorbit . cea mai mare parte din apa din lichidul tubular este reabsorbit . ductele colectoare i tubii colectori sunt aproape total impermeabili la ap . nucleul supraoptic este excitat. . conservând astfel apa din întreg organism. Acesta merge pe cale sanguin la rinichi. Ca urmare. În absen a ADH-ului.Rolul fiziologic al hormonului antidiuretic Cantit i extrem de mici de ADH (2 ng) injectate unei persoane pot provoca antidiurez . ceea ce împiedic reabsorb ia semnificativ a apei i permite o pierdere extrem de ap în urin . Reglarea osmotic -Când lichidele corpului sunt mult concentrate. În prezen a ADH-ului. adic sc derea excre iei de ap de c tre rinichi. unde cre te permeabilitatea la ap a tubilor i a ductelor colectoare. O pierdere de sânge în jur de 10% va provoca o cre tere moderat a secre iei de ADH iar o pierdere de sânge în jur de 25% va fi urmat de o cre tere a secre iei de ADH de 20 pân la 50 de ori fa de valorile normale. permeabilitatea la ap a acestor ducte cre te mult. în timp ce electroli ii continu s fie pierdu i prin urin .

si invers. osmoreceptorii. Reglarea Osmotica.mentinerea homeostaziei osmotice si hidrice.cresterea presiunii osmotice a plasmei stimuleaza secretia de ADH.Actioneaza pe receptori specifici: 1. . Presiunea osmotica in spatiul extracelular depinde in proportie de 95% de Na+. V1.la nivelul epiteliului tubului colector (AMPc) Controlul reabsorbtiei apei la nivelul tubului colector. receptorii care initiaza acest reflex.in musculatura neteda a vaselor si in tesutul hepatic (IP3) In interactiunea cu V1. Corectarea reflexa a presiunii osmotice prin ADH reprezinta un mecanism de corectie volemica . sunt traductori sensibili la deshidratare celulara prezenti in primul rand in hipotalamus. Cresterea presiunii osmotice determina retentie de apa la nivel renal. ADH determina contractia musculaturii netede arteriolare. deci ADH este cel mai important hormon pentru controlul concentratiei sodiului in mediul intern. deci crestere volemica si invers. cresterea rezistentei periferice si cresterea PA 2. V2. Cresterea concc. Este un mecanism reflex neuro-endocrin. dar si in ficat. ADH circulant este urmata de scaderea diurezei si concentrarea produsilor de excretie intr-un minimum de volum.

. FNA.scaderea volemiei determina cresterea secretiei de ADH.stimuleaza secretia de ADH.volum-receptorii sau velo-receptorii. Aferentele de la acesti receptori realizeaza un releu sinaptic ascendent la nivelul NSO si PV. emotiile. sensibili la intindere). vene cave. ( Receptori.Volemica.(hipervolemie-distensie atriala)-inhiba secretia de ADH.actionand la nivelul organului subfornial-stimuleaza secretia de ADH si declanseaza senzatia de sete Durerea. hipervolemia inhiba secretia de ADH iar hipovolemia stimuleaza secretia de ADH ).diureza creste dupa consum de alcool.blocheaza secretia. Alcoolul etilic. iar prin retentie hidrica refacerea partiala sau totala a volemiei. artera pulmonara. anxietatea.atrii. antidiureza. ATII.

sete permanent . Cauzele pot fi genetice. Se manifest prin eliminare de urini concentrate. . hiponatremie. urini diluate. fiind practic lipsit de semnalele fiziologice de la osmo. cre teri moderate ale volemiei i presiunii arteriale i sc derea moderat a diurezei. Este cauzat de obicei de tumori secretante de ADH. Secre ia inadecvat de ADH este un sindrom a c rui expresie clinic demonstreaz efectele unui exces non-reglabil de ADH. f r efecte presoare dependente de interac iunea cu receptorii din musculatura neted a vaselor. Se caracterizeaz prin diurez mare. cu densitate de cel mult 1006. tumorale. traumatice. Tratamentul se bazeaz de administrarea de arginin-vasopresin .i volum-receptori. sursa excesului fiind situat în afara sistemului hipotalamo-hipofizar. deshidratare rapid în lipsa unui aport corespunz tor. peste 10 l/24 ore. mai frecvent carcinoame bron ice.. un agonist care intereac ioneaz cu receptorii epiteliului tubilor colectori. Diabetul insipid este expresia clinic a deficitului sau lipsei ADH.

dar face imposibil alimentarea la sân. Nu este descris o patologie specific legat de excesul sau deficitul de oxitocin . . Expulzia laptelui din glanda mamar datorat contrac iei celulelor mioepiteliale care înconjoar alveolele este un alt efect al oxitocinei. Oxitocina stimuleaz contrac iile uterului gravid în preajma travaliului. trunchiul cerebral i în final ajung la nucleul supraoptic i paraventricular din hipotalamus stimulând secre ia de oxitocin . Deficitul experimental de oxitocin permite travaliul cu oarecare întârziere. Aferen ele parcurg ascendent m duva. Rolul oxitoxic este exploatat farmacologic ca stimulator în cazul unui travaliu prea lent. Reglarea secre iei acestui hormon se face prin aferen e ce pleac de la receptorii colului uterin (în cursul travaliului) i mamelonari (în cursul lacta iei). Cre terea oxitocinei circulante ante-partum se face printr-un mecanism de feed-back pozitiv în timpul travaliului cu punct de plecare în receptorii de la nivelul cervixului uterin.Oxitocina Structura sa este asem n toare vasopresinei.

lobul piramidal. ata at istmului. cu un debit circulator/g de esut comparabil cu cel din glanda suprarenal i glomusul aortic. .GLANDA TIROID Este format din doi lobi uni i printr-un istm i uneori prezint un al treilea lob. Are o vasculariza ie bogat .

aminoacid care constituie substratul sintezelor de T3 i T4. forma iuni sferice. un pol bazal pentru schimburile în dublu sens cu capilarele fenestrate i un pol apical pentru schimburile în dublu sens cu coloidul folicular.Celulele foliculare au o structur polarizat func ional. Coloidul reprezint sediul stocului extracelular de hormoni tiroidieni. TG este preluat apoi de aparatul Golgi. con in cantit i variabile de coloid. bogat în tirozin . Sintetizat în reticulul endoplasmatic rugos. o glicoprotein cu GM=660000D. alc tuit din tireoglobulin (TG). Celulele tiroidiene secret coloidul. . Unit ile morfo-func ionale ale glandei sunt foliculii tiroidieni. delimitate de un strat de celule epiteliale secretoare.

5d-tetraiodtironina) MIT+DIT=T3 (triiodtironina) (3.5. 3. concentrându-l de 30 de ori sau mai mult fa de sânge.3d triiodtironina) .iodinarea în pozi ia 3= MIT (monoiodtirozina) . Enzima responsabil pentru aceast etap este o peroxidaz .iodinarea în pozi ia 5=DIT (diodtirozina) 4. sunt deriva i iodina i ai tirozinei. Din cele peste 100 de rezidii de tirozin /molecul de TG.Hormonii tiroidieni Tiroxina (T4) i triiodotironina (T3) sunt secreta i de tiroid predominant ca T4 (90%). Iodinarea tirozinei.5. 4-8 sunt rapid iodinate. care transform iodul ionic în iod atomic. Enzima este localizat convenabil la nivelul membranei polului apical. Etapele sintezei Captatea iodului din sânge.o pomp enzimatic prezent în membrana celulei foliculare transport activ iodul din spa iul extracelular în interiorul celulei. Condensarea oxidativ : DIT+DIT=T4 (tiroxina) (3. Oxidarea iodului ionic.3d. reac iile pot fi rezumate astfel: . în apropierea TG din aparatul Golgi. astfel încât oxidarea i iodinarea tirozinei (organificarea iodului) sunt cuplate. în prezen a peroxidului de hidrogen ca acceptor de electroni.

5. Enzima este localizat convenabil la nivelul membranei polului apical. în apropierea TG din aparatul Golgi. rezidii de tirozin /molecul de TG.5d tetraiodtironina) MIT+DIT=T3 (triiodtironina) (3. în prezen a peroxidului de hidrogen ca acceptor de electroni. Iodinarea tirozinei. 3.iodinarea în pozi ia 3= MIT (monoiodtirozina) (monoiodtirozina) .3d. care transform iodul ionic în iod atomic.Captatea iodului din sânge.5. pentru aceast etap este o peroxidaz . Din cele peste 100 de tirozinei. 4-8 sunt rapid 4iodinate.3d.3d MIT+DIT=T3 (triiodtironina) (3.5.5. reac iile pot fi rezumate astfel: .5d(3. concentrându-l de 30 de ori sau concentrândumai mult fa de sânge.iodinarea în pozi ia 5=DIT 5=DIT (diodtirozina) (diodtirozina) 4.o pomp sângeenzimatic prezent în membrana celulei foliculare transport activ iodul din spa iul extracelular în interiorul celulei.3d triiodtironina) . astfel încât oxidarea i iodinarea tirozinei (organificarea iodului) sunt cuplate. Enzima responsabil ionic. Oxidarea iodului ionic. Condensarea oxidativ : Condensarea DIT+DIT=T4 DIT+DIT=T4 (tiroxina) (3.

Lipsa congenital a deiodinazei determin efecte asem n toare caren ei de iod în diet . . uneori pentru zile sau luni. Secre ia Secre ia începe prin endocitarea coloidului. DIT.Propiltiouracilul i compu ii înrudi i blocheaz iodinarea torozinei i formarea tironinelor. T3 i T4 sunt eliberate în spa iul extracelular i apoi în sângele din capilarele sinusoide într-o propor ie de 1/10 în favoarea T4. T4. este un mecanism reglator dependent de inactivare. În decurs de câteva zile. ultimele dou sunt deiodinate sub ac iunea unei iodotirozin-dehalogenaze iar iodul este reutilizat.3d. o parte din tiroxina circulant este deiodinat în esuturi la T3. Urme de 3. Zilnic ajung la esuturi 90mg T4. MIT. din care sub ac iunea proteazelor lizozomale se elibereaz T3. realizând un stoc pe termen lung. Tireoglobulina în care sunt inclu i hormonii nou sintetiza i este exocitat în coloidul folicular. Aproximativ 45% din T4 este convertit tisular în rT3.5d triiodotironin numit tironina inversat sau rT3 (revers tironina) se pot sintetiza în celula folicular . rT3 este aproape complet lipsit de activitate hormonal i semnifica ia ei biologic r mâne neclar . forma cea mai activ . 35 mg T3 i 35 mg de rT3. nivelul circulant al T3 i T4 scade i ca urmare secre ia de TSH adenohipofizar este blocat .

Formele legate ale T4 i T3 fiind reversibile.Forme de transport Principalele proteine transportoare sunt: TBG (thyroxine-binding globulin). utilizabil în func ie de nevoile tisulare. TBPA (thyroxine-binding prealbumin) i albuminele. . este astfel explicabil semivia a mai lung a T4 (6-7 zile) decât a T3 (o zi). Forma activ a hormonilor este cea liber : T4-2 ng/dl i T3-0. TBG are o afinitate considerabil mai mare pentru T4 decât pentru T3. au rolul unui rezervor labil circulant. formele legate determin diferen e în laten a i durata de ac iune: laten i durat de ac iune lung pentru T4 i laten i durat scurt de ac iune pentru T3.3 ng/dl.

Au fost semnala i i receptori cu localizare extranuclear . T3 are acces în celula. responsabili de unele efecte imediate independente de sintezele proteice.Interac iunea hormonilor cu receptorii Celule int pentru hormonii tiroidieni se afl practic în toate esuturile. membrana plasmatic a timocitelor. Au rol secundar comparativ cu receptorii nucleari.int i reac ioneaz cu un receptor specific localizat în nucleu. T4 are acela i mod de interac iune dar cu o afinitate mai mic pentru receptor. cu sinteza ARNm ce va avea ca rezultat stimularea sintezei unui num r variat de protein-enzime.int . la nivelul mitocondriilor. Complexul hormon-receptor ata at de ADN stimuleaz transla ia i transcrip ia ARN. ceea ce înseamn i un efect fiziologic mai slab. . Intensitatea efectului hormonal depinde de densitatea numeric i de afinitatea receptorilor din structurile.

Sc derea raportului ATP/ADP sub ac iunea enzimei stimuleaz respira ia celular . uterul. testiculul. Intensificarea ratei metabolice generale se realizeaz prin utilizarea maximal a rolului energetic al principiilor alimentare i prin intensificarea termogenezei. transportul intracelular al glucozei. ganglionii limfatici. Intensificarea metabolismelor: metabolismul energetic. adenohipofiza.Rolul fiziologic al hormonilor tiroidieni 1.hormonii tiroidieni stimuleaz absorb ia intestinal a glucozei.metabolismul glucidic. nu acoper în întregime explica ia efectului calorigen. .efectul calorigen. consumatoare de O2. gluconeogeneza. splina). uneori pân la 100% ale metabolismului bazal. retina. Activitatea ATP-azei (Na+-K+) dependent este crescut în multe esuturi sub ac iunea hormonilor tiroidieni. riposta insulinic . Exist o ipotez actual conform c reia T3 i T4 stimuleaz sinteza unor protein-enzime reglatoare ale proceselor de transport activ.T4 i mai ales T3 intensific metabolismul energetic în majoritatea esuturilor (excep ii fac creierul. Mecanismul acesta de ac iune de i valid. hipersecre ia hormonilor tiroidieni determin cre teri marcate. glicoliza. .

metabolismul lipidic. asigurând un mecanism fiziologic de protec ie anti-aterosclerotic . determin cre terea num rului de receptori de tip LDL în ficat. fosfolipidelor i colesterolului . stimuleaz catabolismul proteic (iar lipsa unui aport alimentar echilibrat energetic poate duce la un bilan azotat negativ în organism). . stimularea sintezei lipidelor în ficat cu sc derea concentra iei plasmatice a trigliceridelor. dezvoltare.hormonii tiroidieni stimuleaz transla ia/transcrip ia necesar sintezelor proteice (a a se explic rolul în cre tere.metabolismul protidic. .stimularea lipolizei urmat de cre terea concentra iei acizilor gra i liberi în plasm i accelerarea proceselor de betaoxidare. diferen iere).

3. Hormonii tiroidieni sunt indispensabili pentru ambele procese dar mecanismele de control sunt diferite.cre teri fiziologice ale secre iei tiroidiene sunt urmate de cre terea tonusului. f r modific ri în presiunea medie i cre terea debitului cardiac.mu chii sceletici. Efecte specifice pe aparate i organe .aparatul cardio-vascular. rezultatul general al ac iunii T3 i T4 ar fi cre terea PA sistolice.2. A fost semnalat controlul tiroidian al sintezei i secre iei de factori de cre tere (GF) care sunt i factori ai diferen ierii.cre terea for ei de contrac ie a pompei ventriculare (efect inotrop i cronotrop pozitiv. prin mecanisnul de up-regulation exercitat de T3 i T4 asupra beta-receptorilor adrenergici miocardici). . în special remodelarea osoas i dezvoltarea cerebral . a for ei de contrac ie i de promtitudinea r spunsului reflex miotatic. diferen ierea este stimulat în mare m sur prin efecte directe. vasodilata ie i sc derea rezisten ei vasculare periferice. . Stimularea cre terii i diferen ierii La mamifere toroidectomia experimental compromite atât cre terea cât i diferen ierea. Cre terea este controlat direct i indirect (sinteza i secre ia de STH se afl sub control tiroidian). a presiunii pulsului.

urmat de cre teri corespunz toare ale produc iei de CO2. mielinizarea. hormonii tiroidieni stimuleaz imediat dup na tere diferen ierea neuronal . dopamina. Somatostatina. dezvoltarea normal a sinapselor. Se implic astfel în reglarea glicemiei.amplitudinea i frecven a misc rilor respiratorii cresc ca urmare a utiliz rii crescute a oxigenului. având un rol determinant în calitatea vie ii mentale. determinând cre terea secre iei de insulin . glucocorticoizi. 4. a func iei reproductive. cre terea i dezvoltarea.respira ia. a cre terii. deci i func ia tiroidei. Interrela iile cu alte glande endocrine Intensificând metabolismul în general. PTH. sistemul nervos. tiroida are un efect stimulator asupra altor glane endocrine. sexosteroizi gonadali. rolul stimulator se extinde i asupra sistemului nervos periferic somatic i vegetativ. .În interac iune cu receptorii cerebrali. a c rui vitez de idea ie i reactivitate reflex se coreleaz pozitiv cu func ia tiroidian . activitatea psihic r mâne dependent de tiroid la adult. glucocorticoizii inhib secre ia adenohipofizar de TSH.

Reglarea secre iei hormonilor tiroidieni .

deficit mintal extrem. . membre. trunchi. Copilul n scut hipotiroidian prezint un ansamblu de modific ri cunoscute sub denumirea de cretinism: nanismul dizarmonic (lipsa propor iei dintre cap. metabolism bazal foarte sc zut. T3 i T4 sunt indispensabili diferen ierii i dezvolt rii normale a sistemului nervos în stadii precoce de dezvoltare. ca rezultat al cre terii esuturilor moi în detrimentul cre terii scheletice).cre terea cantit ii de lichid intersti ial (edem) cauzat de acumularea crescut de mucopolizaharide bogate în acid hialuronic (acest dezechilibru metabolic demonstreaz importan a fiziologic a T3 i T4 pentru men inerea echilibrului anabolism/catabolism proteic). limba proeminent . abdomem mare. În via a adult forma tipic de insuficien tiroidian este mixedemul cu urm toarele manifest ri: .Hipotiroidismul sau insuficien a tiroidian . poate fi congenital sau dobândit dup na tere.

modific ri ale pielii (usc ciune, lipsa de elasticitate, pierderea p rului); reducerea activit ii mentale (idea ie foarte lent , capacitate redus de memorare, somnolen , aspect facial caracteristic- facies buh it -, bradilalie, voce îngro at ); lipsa unei rezisten e normale la frig; reducerea drastic a ratei metabolismului bazal; debit cardiac sc zut, hipovolemie; constipa ie; hipercolesterolemie. -gu a

Gu a (hipertrofia tiroidei+hipersecre ia de coloid) înso e te frecvent insuficien a tiroidian . Cauzele apari iei unei astfel de gu i este caren a iodat în alimenta ie; caren a de seleniu (necesar ca grupare prostetic a 5-deiodinazei); antitiroidiene de tip tiociana i sau propil-tiouracil administrate terapeutic sau prezente în alimente bogate în astfel de factori gu ogeni (legume din familia brasicaceaevarza, conopida, ce con in un factor inactiv, progoitrina i un co-factor activator termolabil care o transform în goitrin cu ac iune gu ogen ; droguri gu ogene utilizate în patologia non-tiroidian (carbonatul de litiu); reac ii ale sistemului imun (inflama ii tiroidiene i mecanisme autoimune cu formarea de anticorpi anti-receptori tiroidieni). Gu a lipse te în hipotiroidismul determinat de cauze hipotalamice (deficit de TRH) sau hipofizare (deficit de TSH) i în insuficien a tiroidian tranzitorie determinat de excesul de ioduri care în concentra ii circulante de 100 x nivelul normal, inhib efectele TSH, ducând de fapt la diminuarea glandei. Efectul antitiroidian dar ne-gu ogen al iodurilor este folosit în chirurgia tiroidei pentru preg tirea pre-operatorie.

scintigrama tiroidiana

.

Hipertiroidismul-hiperfunc ia tiroidian poate avea mai multe cauze, cea mai frecvent fiind boala Basedow-Graves (tireotoxicoza); boala se datoreaz unui mecanism autoimun de producere a unor auto-anticorpi anti-receptor pentru TSH, un ansamblu de imunoglobuline G din care face parte i LATS (Long Acting Thyroid Stimulator), cunoscut de mai mult vreme i prezent la 50-80% din cazurile de tireotoxicoz . Ace ti anticorpi se combin cu receptorii TSH din tiroid i determin un efect stimulator TSHlike de lung durat . Manifest rile bolii sunt majoritatea consecin a exager rii rolului fiziologic al tiroidei: - cre terea metabolismului bazal; nervozitate, insomnie, tremor muscular fin, reflexe miotatice rapide, idea ie vie dar uneori ineficace; pierdere în greutate în ciuda unui apetit normal sau exagerat; bilan azotat negativ, hipercatabolism proteic; intoleran la c ldur ; piele umed , cald ;

frecven rar a clipitului. pentru c bucla reglatoare de feed-back func ioneaz iar secre ia i nivelul circulant de TSH scad. . retrac ia pleoapei superioare. celulele foliculare secret continuu T3 i T4 sub ac iunea LATS i a celorlalte imunoglobuline antireceptorTSH). O singur manifestare a hipertiroidismului nu este consecin a direct a excesului de hormoni tiroidieni: exoftalmia.exoftalmie (protuzia globilor oculari. gu a (aici hipertrofia glandei se asociaz nu numai cu secre ie crescut de coloid. expresie de privire fix ). ci i cu hipersecre ie de hormoni tiroidieni.

.

.

nivelul circulant al calciului si fosfatilor. ele fiind surse majore i de fosfa i. la nivelul marginii in perie a enterocitului. stocurile si excretia) cu o constanta homeostatica. excesul calciului in dieta inhiba absorbtia si invers. formele circulante. absorbtia poate fi inhibata se de compusi care formeaza saruri insolubile cu Ca++( acidul fitic. trec mai departe în intestinul gros i sunt elimina i prin materiile fecale. Fosfa ii se absorb bine cu excep ia cazului când în diet exist un exces de calciu. Absorbtia calciului transport activ. fiind controlat de ATP-aza Ca. .ECHILIBRUL FOSFO-CALCIC Balanta care coreleza cateva variabile (aportul alimentar. acidul oxalic etc). Calciul i fosfa ii în lichidul extracelular i plasm . acesta tinde s formeze compu i de fosfat de calciu aproape insolubili care în loc s fie absorbi i. func ia vitaminei D Sursele de calciu în diet sunt laptele i produsele lactate. Aportul alimentar este de aproximativ 1200mg calciu si 800-12000mg fosfor/zi. de i ace tia sunt prezen i i în carne.dependenta si reglat de vit D3.

Concentra ia calciului în plasm este de aproximativ 10 mg/dl sau 2. restul de 50% din calciul plasmatic este difuzibil prin membrana plasmatic i ionizat. excitatie-excretie hemostaza transmiterea sinaptica secretia lactata formarea si remodelarea osului . Calciul ionic este important pentru majoritatea func iilor calciului în organism: excitabilitatea membranei celulare cuplarea excitatie-contractie.2 mmol/l.5 mmol/l. aproximativ 10% din calciu este difuzibil prin membrana capilar dar se afl combinat cu alte substan e din lichidul plasmatic sau intersti ial (citrat i fosfat). astfel încât nu este ionizat. În plasm calciul este prezent în trei forme diferite: aproximativ 40% din calciu este combinat cu proteinele plasmatice i nu este difuzibil prin membrana capilar . Prin urmare. plasma i lichidul intersti ial au în mod normal o concentra ie a calciului ionic de aproximativ 1.

Împreun concentra ia lor este de aproximativ 1. AMPc etc) Fosfa ii anorganici se afl în plasm în principal sub dou forme: HPO42i HPO4-.3 mml/l. . Deoarece este dificil de determinat chimic raportul exact între o form i cealalt din sânge. în mod obi nuit cantitatea total de fosfat se exprim în termen de miligrame de fosfor/dl de sânge. iar restul de compusi organici (ATP. Cantitatea medie de fosfat anorganic reprezentat de ambii ioni fosfat este de 4mg/dl.Fosforul circulant total este de aproximativ 12mg/dl din care 1/3 se afla sub forma de fosfati anorganici.

Na. mediu omogen continand proteoglicani (condroitin sulfat.90-95% din fibre de colagen organizate pe directia fortelor de tensiune osoasa si restul substanta fundamentala. acid hialuronic) . de regula conjugati cu cristalele de hidroxiapatita. Componenta organica. K. Intre acesta si compartimentul osos schimburile se fac prin procese de formare si resorbtie osoasa. Componenta anorganica reprezinta 70% din compozitia osului si ii asigura rezistenta. In organizarea cristalelor osoase mai intra Mg. Calciul si fosfatii sunt organizati sub forma de cristale de hidroxiapatita. carbonati.DISTRIBUTIA CALCIULUI IN ORGANISM Corpul uman are aproximativ 1kg de calciu repartizat in trei compartimente: Compartimentul osos Compartimentul rapid interschimbabil reprezentat de lichidul periostal osos Compartimentul fluidelor extracelulare Intre aceste compartimente exista in permanenta schimburi prin intermediul compartimentului 2. Compartimentul osos Contine 99% din calciul organismului. de asemenea tesutul osos contine cam 80% din fosfatii organismului.

Compartimentul interschimbabil. osteoclastelor si osteocitelor. .2. Reprezinta calea prin care se fac schimburile intre compartimente. Depunerea Ca++ in oase este controlata de activitatea osteoblastelor.este reprezentat de calciul aflat in sistemele canaliculare din jurul osteocitelor care contine fluidul osos.

calcificarea matricei organice este initiata. Datorita unei fosfataze alcaline de origine osteoblastica. calcitonina. concentratia fosfatilor din imediata vecinatate o osteoblastelor creste. astfel ca nivelul circulant al enzimei este un indicator al ritmului osteogenezei. Osteoblastele prezinta receptori pentru PTH. . VitD3. osteocalcina). pH-ul acid. O parte din Fa difuzeaza in sangele din spatiul interstitial osos. Mutatii ale genelor care codifica sinteza colagenului determina osteogenesis imperfecta (asociata cu rezistenta osoasa scazuta.Osteoblastele Celule de origine mesenchimala. osteopontina. implicate in faza initiala a calcificarii sistemului osos. Pirofosfatul. boala sclerelor albastre). secreta colagen si proteine (osteonectina.inhiba mineralizarea.

.

Difuziunea luminii la traversarea sclerei ce are structura modificata. .

.

Aceste deforma ii se dezvolt în cursul pubert ii i atunci când sunt foarte pronun ate pot justifica un tratament chirurgical. Piciorul plat este o complica ie clasic i frecvent . Deforma ia toracic const în adesea în pectus excavatum sau carinatum (torace înfundat sau bombat). Bra ele sunt lungi i gambele sunt mari (dolicostenomelie). ochiul i sistemul cardio-vascular.Sindromul Marfan este boal ereditar care se transmite dup modelul autozomal dominant i care afecteaz în primul rând scheletul. Oasele lungi sunt cu atât mai lungi cu cât sunt mai periferice. Afectarea cardio-vascular este responsabil de mortalitatea asociat sindromului. Coloana vertebral poate prezenta aspect de cifoscolioz . anomaliile sunt maximale la nivelul mâinilor: degetele sunt foarte lungi (arahnodactilie). dup ce cre terea este finalizat . . Hiperlaxitatea ligamentar poate fi responsabil de o instabilitate a articula iilor.

sechestrate de propria lor opera. la aceasta valoare hidroxiapatita se solubilizeaza si faza minerala a osului se dizolva. Osteocitele Provin din osteoblaste dupa ce matricea osoasa din jurul lor se impregneaza cu saruri minerale ramanand inconjurate de o lacuna care se prelungeste formand canale dealungul prelungirilor lor. . oferind o suprafata mare de schimb cu spatiul extracelular. cu aceeasi origine cu monocitele si macrofagele SRH. ele acidifica aria de tesut osos cu care se afla in contact pana la o valoare de pH de 4. densitatea mare a receptorilor membranari le fac deosebit de susceptibile la reglarea hormonala. 3. Prin numeroasele lor prelungiri participa impreuna cu osteoblastele la formarea unui sistem membranar interconectat. de asemenea secreta si proteaze care hidrolizeaza matricea organica. metaforic numite osteoblaste ghinioniste .. sau mai probabil sunt celule programate sa devina mature. Osteoclastele Celule multinucleate. In functie de natura semnalelor reglatoare ele pot functiona fie ca celule formatoare de os. fie ca celule care determina osteoliza.2. determina resorbtia si remodelarea fiziologica a osului actionand atat asupra fazei minerale cat si a celei organice. Cu ajutorul unei ATP-aza H+ dependente prezente in membrana lor.

al HT. VitD3. Cresterea oaselor se afla sub controlul endocrin al STH-ului mediat de somatomedine. Deficitul genetic al osteoclastelor. are ca rezultat cresterea densitatii osului cu efecte hematologice datorate expulzarii celulelor hematogene si neurologice datorate ingustarii orificiilor osoase destinate pasajului nervilor periferici. numit osteopetrosis. insulin-like. PDGF. care au loc in permanenta la nivelul scheletului. capabil sa faca fata cerintelor. IFNgama. Remodelarea osoasa si echilibrul fosfo-calcic se afla sub controlul PTH.Osteoclastele sunt capabile sa ingere si sa degere prin fagocitoza fragmente de substanta organica. Numerosi factori controleaza acest proces pe osul intreg sau pe culturi de celule: factori de crestere fibroblastica. inclusiv a osteoporozei . I si sexosteroizilor gonadali. Suma acestor procese este in permanenta controlata si din balanta lor se formeaza un schelet sanatos. IL-1. Remodelarea osoasa inseamna formarea si resorbtia osoasa. Orice dezechilibru conduce la instalarea diverselor patologii. Remodelarea osoasa insoteste procesul de crestere si continua si dupa ce acesta s-a incheiat. Calcitoninei.

Remodelarea sau turnoverul osos au loc prin cuplarea proceselor de resorbtie si formare in cadrul unor unitati de formare osoasa. La adultii tineri. dar cu limite intre 3 luni si 2 ani. care inlocuiesc intre 8-10% din tesutul osos al unui adult pe an. in organism. Postmenopauza si la persoanele in varsta resorbtia intrece formarea si se activeaza mai multe unitati decat in mod normal. Aceste CMB isi mentin integritatea cca 4-8 luni in medie. In orice moment. Resorbtia dureaza 10-13 zile. sunt active cca 1-2 milioane de CMB. in timp ce formarea pana la 3 luni. resorbtia si formarea sunt egale. in vederea mentinerii proprietatilor lui in timp . . in cadrul carora au loc secvente fin orchestrate. numite unitati multicelulare de baza (CMB).

absorbtia prin mecanisme specifice vitaminelor liposolubile Cel mai important este colecalciferolul. Concentra ia plasmatic a vitaminei D3 este de 3. numit i vitamina D3. . precum i efecte asupra depunerii i reabsorb iei osoase a acestuia. mai crescut la femeia gravid sau la copil. Vitamina D trebuie mai întâi convertit în ficat i rinichi printr-o succesiune de reac ii pân la produsul final. Cea mai mare parte din aceast substan se formeaz în piele ca urmare a iradierii .3 ng/dl. deriva i din steroli. de c tre razele ultraviolete (expunerea corespunz toare la soare previne deficitul vitaminei D).25-dihidroxicolecalciferol. Sursa exogena este vitD din alimentatie (ergocalciferolul).Vitamina D are un puternic efect de stimulare a absorb iei calciului din intestin. Transportul plasmatic se face legat de o globulin numit transcalciferol (vitamina D.7-dehidrocolesterolului.Binding Protein) Din familia vitaminei D fac parte mai mul i compu i. 1. activ. Necesarul de vitamin D la adult este de 150-300 UI/zi.

25-dihidroxicolecalciferol. Activitatea renala a vitaminei este controlata de calciul seric. prolactina si inhibata de excesul de vit D3. hipercalcemia determina hidroxilarea in pozitia 24 iar 24. vit D3 activa.25dihidroxicolecalciferolul este un metabolit cu activitate mult redusa. . In celula epiteliala tubului contort proximal al nefronului se face conversia la 1. stimulata de PTH. sub actiunea unei alfa 1-hidroxilaze.Vit D ingerata si cea sintetizata in piele sunt convertite în 25hidroxicolecalciferol i are loc în ficat.

intestin. rinichi. cardiac.mamara. hipofiza. paratiroida. in muschiul scheletic. .Vit D3 interactioneaza cu receptori intracelulari. os. membrana limfocitelor si monocitelor. gl. Receptori specifici au mai fost identificati in piele.

de crestere a transferului Ca2+ prin membranele celulare.Efecte !.in doze mari favorizeaza absorbtia osului in mod similar cu PTH . efectul este datorat cresterii absorbtiei intestinale a calciului si fosfatilor. 3. Interealatia VitD3-PTH Deficitul de vitamina scade absorbtia intestinala de Ca2+.In absenta vit. . se produce cresterea transferului Ca2+ prin membranele celulare sub efectul vitaminei .in doze mici favorizeaza mineralizarea. cu eliminare crescuta de fosfati.la copil apare rahitismul iar la adult osteomalacia . Osul.stimuleaza formarea unei ATP-aze Ca2+ la nivelul marginii in perie . Creste absorbtia intestinala a calciului-mecanismul constind in fixarea de receptori citosolici si: .formarea unei proteine care leaga calciul in intestin (Ca2+ binding protein) ce transporta Ca2+ inspre membrana bazala laterala. efectul PTH de absorbtie osoasa este diminuat(mec. hipocalcemia stimuleaza sinteza PTH care favorizeaza mobilizarea calciului din oase si retinerea lui la nivel renal.stimuleaza activarea fosfatazei alcaline intracelulare 2. se normalizeaza calciul cu demineralizare osoasa si hipofosfatemie.

efect sinergic cu PTH. Interactioneaza cu sistemul imun. Stimuleaza reabsorbtia renala a calciului. a fost semnalata asocierea frecventa a deficitului de vitD (rahitismul) cu procese infectioase.4. . 1.25 OHD3 inhiba prin efect feed-back negativ mecanismul propriei sale activari renale. 5. In exces.

Efectele PTH-ului.se remarc asupra osului. tractului digestiv.Parathormonul Este secretat de glandele paratiroide. fie prin efecte directe. pre-pro-hormon (115 aminoacizi). Metabolizarea lui se face în celulele Kupfer din ficat. paratiroid . prin proteoliz . care este procesat în reticulul endoplasmatic pân la un prohormon (90 aminoacizi) i apoi în aparatul Golgi pân la hormonul propriu zis (84 aminoacizi). Este secretat prin exocitoz i circul liber în plasm . provine dintr-un precursor. fie prin efectele vitaminei D a c rei sintez o controleaz . rezultând un peptid C-terminal inactiv i un peptid N-terminal biologic activ. Fragmentele peptidice sunt supuse proteolizei maui departe sub ac iunea proteazelor tisulare pân la inactivare. Nivelul circulant variaz între 10-15 pg/ml i are un timp de îngum t ire de 20 minute. rinichi. . rinichiului. este un polipeptid cu GM=9500D.

cu cre terea cantit ii de enzime lizozomale. efectul este realizat în dou faze: 1. cu reducerea relativ a num rului de osteoblaste. favorizând transportul ionului de calciu dinspre os spre spa iul extracelular. 2. Compozi ia celular a osului devine favorabil resorb iei osoase în dauna form rii i calcific rii matricei osoase. proces denumit-osteit fibrochistic . cu formarea de chiste multiple. tot la nivelul membranei exist i o pomp de calciu care realizeaz transportul dinspre fluidul osos spre spa iul extracelular. . prin sistemul membranei osteocitice. esutul osos este înlocuit cu esut fibros. Studii histologice arat c mobilizarea calciului se face în vecin tatea osteocitelor.Faza rapid -se instaleaz la intervale de minute.1. Prima dat are loc activarea osteoclastelor deja existente. acestea prezint numeroase prelungiri care vin în contact cu o mare suprafa a osului. PTH-ul activeaz aceast pomp . urmeaz apoi formarea de noi osteoclaste din celulele progenitoare. s rurile de calciu fiind absorbite di os. Sistemul osos PTH cre te mobilizarea calciului din oase. Faza tardiv -apare în zile sau s pt mâni. se produce osteoliza osteocitic . Între aceast membran i osul propriu zis se g se te o mic cantitate de fluid osos. se datoreaz ac iunii PTH asupra osteocitelor i se produce mobilizarea calciului din depozitele u or mobilizabile. Astfel celulele nediferen iate se transform în osteocite i osteoclaste.

.

intensific reabsorb ia tubular a ionilor de Mg2+ i H+ . La nivel renal cre te eliminarea urinar a fosfa ilor (hiperfosfaturie). acid oxalic. sub controlul vitaminei D . Na+ i a unor aminoacizi. inhib reabsorb ia de K+. 3.La nivelul tractului digestiv-absoarbe activ calciul în func ie de con inutul dietei în fosfa i. acid fitic.2. cre te reabsorb ia tubular a calciului în nefronul distal (hipocalciurie).

Reglarea sintezei de PTH Se face în general prin mecanisme de feed-back i mecanisme asociate dup cum urmeaz : -mecanism de feed-back negativ cu bucl scurt .stimularea beta-receptorilor adrenergici determin cre terea secre iei de PTH.25 dihidroxicolecalciferol asupra celulelor parotidiene: excesul de Vitamin D3 inhib formarea ARNm necesar sintezei de pre-proPTH i invers.hipomagnezemia inhib secre ia de PTH i invers. . -mecanisme asociate.feed-back negativ exercitat de 1.care controleaz direct celulele secretoare de PTH cu nivelul calciului ionic. -interrela ii cu receptorii adrenergici. hipercalcemia inhib secre ia de PTH i invers. -feed-back negativ exercitat de Mg2+ circulant. promtitudinea r spunsului este de ordinul minutelor.

calcitonina utilizeaz AMPc ca mesager secund. katacalcina. deplasând spre osteogenez echilibrul proceselor de remaniere osoas . Este metabolizat prin proteoliz i are o semivia de circula ie de 10 minute. Osul r spunde ini ial la ac iunea calcitoninei prin reducerea osteolizei osteocitare. Rezultatul final al efectelor calcitoninei este hipocalcemia.Calcitonina Este secretat ca polipeptid format din 32 aminoacizi cu GM=3500D. Stimulul declan ator al secre iei de calcitonin este hipercalcemia. calcitonina circul liber . . calcitonina determin un efect minor de reducere a reabsorb iei tubulare a calciului. Interac ionând cu receptori specifici în os i epiteliul tubular al nefronului. proces vizibil în special în organismele tinere. Secretat prin exocitoz . Rinichiul nu este un organ int esen ial pentru calcitonin . Ulterior calcitonina determin stimularea osteoblastelor i apoi inhib formarea de osteoclaste noi din celule progenitoare. Calcitonina inhib efectele resorbtive ale PTH asupra osului. provine dintr-un pre-pro-hormon din care rezult pe lâng calcitonin i un peptid izolat din circula ie cu rol neclarificat. O cre tere de 10% a calcemiei este urmat de cre terea de câteva ori a nivelului circulant calcitoninei.

Calcitonina ac ioneaz prompt i pe termen scurt iar PTH are o laten mare i asigur un mecanism reglator pe termen lung. în protec ia organismului matern împotriva pierderilor de calciu în timpul sarcinii. I se atribuie calcitoninei un rol în edificarea organismelor tinere.Reglarea secre iei de calcitonin se face prin bucla scurt de feed-back negativ ce coreleaza nivelul seric al calciului ionic cu celulele secretoare de calcitonin . precum i rolul de revenire al hipercalcemiei postprandiale (gastrina stimuleaz secre ia de calcitonin ). . Dou mecanisme homeostatice controleaz calcemia i sunt controlate de calcemie.

25OHD3.PGE2-un stimulator al resorbtiei osoase STH. datorita inhibitiei immediate a productiei si activitatii osteoclastelor. Procesul de crestere la copilul diabetic este deficitar iar resorbtia osoasa la bolnavii cu DZ netratat este excesiva. Prostaglandinele.determina un bilant pozitiv al calciului si fosfatilor si prin TGF-1 stimuleaza sintezele proteice in os. Insulina. Efectul de lunga durata consta in deprimarea osteogenezei si stimularea resorbtiei osoase.Alti hormoni care influenteaza echilibrul fosfo-calcic: Estrogenii.calcemia scade dupa administrarea lor. datorat unei hipofunctii osteoblastice si a unui deficit de matrice organica. Estrogenii stimuleaza si secretia de PTH deoarece administrarea de estrogeni in doze de substitutie fiziologice in perioada menopauzei determina cresterea nivelului circulant al PTH. calcemiei si 1.stimuleaza procesul de crestere si anabolismul proteic in sistemul osos.deficitul lor este asociat cu scaderea rezistentei osoase. Glucocorticoizii. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful