ECONOMIE

1. Introducere în studiul
economiei
1.1. Economia ± form a ac iunii umane 1.2. tiin a economic : domeniu, scop i metod

2. Comportamentul consumatorului
2.1. Utilitatea economic 2.2. Preferin ele i alegerea consumatorului 2.3. Echilibrul consumatorului 2.4. Cererea. Elasticitatea cererii

3. Comportamentul produc torului. Teoria produc iei
3.1. Factorii de produc ie 3.2. Func ia de produc ie. Analiza pe termen scurt 3.3. Echilibrul produc torului 3.4.Randamentul de scar i problema dimensiunii firmei

4. Comportamentul producatorului. Costul i oferta
4.1. Costul de produc ie 4.2. Pragul de rentabilitate i determinarea ofertei produc torului 4.3. Evolu ia costului pe termen lung 4.4. Oferta. Elasticitatea ofertei

5. Pie e, concuren , pre uri
5.1. Structura pie ei i concuren a 5.2. Pre ul: concept, forme i func ii 5.3. Pia a cu concuren perfect i formarea pre ului de echilibru 5.4. Echilibrul firmei pe pia a cu concuren perfect 5.5. Concuren a imperfect

6. Remunerarea factorilor de produc ie. Veniturile
6.1. Reparti ia i formele venitului 6.2. Salariul 6.3. Dobânda 6.4. Renta 6.5. Profitul

7. Venitul, consumul i investi iile
7.1. Venitul i formele lui macroeconomic 7.2. Consumul i economiile 7.3. Investi iile în economie 7.4. Multiplicatorul investi iilor la nivel

8. Cre terea economic dezvoltarea durabil

i

8.1.Con inutul i delimit rile cre terii economice 8.2.Dezvoltarea durabil i dimensiunile ei 8.3.Factorii i tipurile cre terii economice 8.4.Modelarea cre terii economice

9. Infla ia
9.1. Natura i cauzele infla iei 9.2. Formele infla iei i consecin ele sale 9.3. M suri antiinfla ioniste. Instrumente ale politicii monetare

1. Ocuparea i omajul
10. 1. Ocuparea for ei de munc 10.2. omajul: concept, forme, caracterizare 10.3. Formarea i evolu ia omajului

11. Integrarea economic în lumea contemporan
11.1. Interna ionalizare i globalizare 11.2.Integrarea economic interna ional : cauze i forme

ECONOMIA ± FORM A AC IUNII UMANE
1. Nevoile i resursele economice ± definire, caracterizare, clasificare

Nevoile 

-

Caracteristicile nevoilor:
nelimitate ca num r; limitate în capacitatea de satisfacere; concurente; complementare; dinamice; formeaz un sistem.

Resursele economice
Clasificarea resurselor economice: - materiale; - naturale; - umane.  Resursele sunt limitate în raport cu nevoile nelimitate   legea rarit ii resurselor. 

Resursele economice pot exista la un moment dat ca: stoc; ca flux.

Alegerea în economie
NEVOILE
CON TIENTIZAREA NEVOILOR

AC IUNEA UMAN

ACTIVITATEA ECONOMIC

Problema fundamental a economiei
-

ce s produc ? cât s produc ? cum s produc ? pentru cine s produc ?

Costul de oportunitate
CO = - (X / (Y - (X = valoarea bunurilor la care se renun (Y = valoarea bunurilor alese

Pp.: un consumator ce dispune de un venit de 1000 u.m. i dore te s cheltuiasc întreg venitul s u pentru achizi ionarea bunurilor X i Y, pre ul bunului X este 100 u.m., iar pre ul bunului Y este 50 u.m.
X

10 Linia bugetului

Y 20

Frontiera posibilit ilor de produc ie
Ex. pp. un produc tor ce poate realiza prin activitatea economic atât bunul A, cât i bunul B. Variantele de produc ie sunt date, iar pre ul bunului A = pre ul bunului B

Exemplu
Variante de produc ie Bunul A Bunul B Cost de oportunitate

1 2 3 4 5 6 7

0 2 4 6 8 10 12

16 15 13 10 6 1 0

-

A

12

F.P.P.

16

B

1.2. tiin a economic : domeniu, scop i metod
³ economie´ ± consacrat de Antoine de Montchrestien Termenul provine de la ³oikos´ ± gospod rire, ³nomos´ ± lege i ³polis´ ± cetate  

tiin a economic studiaz i exprim tiin ific, prin concepte i instrumente adecvate, motiva ia activit ii economice ± constituindu-se într-o tehnic social . Economia se autonomizeaz în sistemul tiin elor economice mai ales prin modul de abordare a activit ilor economice, prin premisele adoptate i concluziile pe care le formuleaz .

tiin a economic ² este alc tuit de un sistem complex de tiin e i discipline: 

-

economia politic ; istoria economic ; economia întreprinderii, etc.

În calitate de tiin teoretic fundamental este privit sub dou aspecte:
economia pozitiv : cunoa terea i prezentarea realit ilor economice, a ceea ce este; economia normativ : arat cum trebuie s fie economia i cum trebuie s evolueze aceasta.

Activit ile economice contemporane sunt structurate pe urm toarele niveluri: - Microeconomia: analizeaz comportamentele i faptele economice manifestate ca entit i individuale; - Macroeconomia: cerceteaz agregatele macroeconomice i interdependen ele dintre aceste agregate performan ele globale ale economiei unei ri.

Comportamentul consumatorului

1. 2. 3. 4.

Bunurile economice Utilitatea economic Preferin ele i alegerea consumatorului. Echilibrul consumatorului Cererea i elasticitatea cererii

Bunurile economice
satisfactori Dup destina ie prodfactori

BUNURI ECONOMICE

Dup modul în care bunurile circul în economie

bunuri marfare bunuri nonmarfare bunuri mixte

În func ie de leg turile i dependen ele dinte bunuri

bunuri substituibile bunuri complementare

Utilitatea economic

Sens tehnic utilitatea Sens economic

Teoria clasic
Teorii privind utilitatea

Teoria neoclasic

Tipurile utilit ii economice
Utilitatea economic :  unitar  total (UT)  marginal (Umg)

Umg= (UT/(Q

Legea utilit ii marginale descrescânde
-

formulat de Gossen
Cantit i consumate (buc i) Utilitatea total UT Utilitatea marginal Umg

0 1 2 3 4 5 6

0 9 16 21 25 26 26

-

Rela ia dintre utilitatea total marginal

i utilitatea

UT Umg

26 25 21 16 9 7 5 4 1 0 1 2 3 4 5 6 Q

Echilibrul consumatorului
-

analitic:
PX ! U mg Y P Y

U mg x

PX ™ Q X  PY QY ! V

-

grafic: A

E

B 

Echilibrul consumatorului este dinamic pentru c :

-

preferin ele consumatorului se modific permanent; venitul nominal disponibil pentru consum poate cre te sau sc dea; pre urile de pia ale bunurilor x i y cresc sau scad ceea ce modific configura ia liniei bugetului.

Curba venit-consum (curba Engel) venit

Desemneaz achizi iile ce maximizeaz UT când se modific venitul, pre urile unitare i preferin ele consumatorului fiind neschimbate
Y B2 B1 E2 B0 E0 E1

0

A0

A1

A2

X

Efectul de substituire i efectul de venit 

apare ca urmare a modific rii pre ului unui bun. Efectul de substituire: consumatorii substituie în consum bunurile ale c ror pre uri nu s-au modificat, cu un bun al c rui pre a sc zut. Efectul de venit: reflect impactul modific rii pre ului unui bun asupra venitului real al consumatorului.

3. Cererea i elasticitatea cererii
Cererea

individual

pie ei

Rela iile dinte pre ul unitar al unui bun i cererea sa
-

Analiza dependen ei dintre cererea i pre ul unitar al unui bun se face cu ajutorul urm toarelor instrumente i concepte: 

Q

Baremul cererii
8
P

7

5

3

Agentul 1 Agentul 2 Agentul 3 Cererea pie ei

3 1 0 4

5 2 1 8

10 8 2 20

15 12 3 30

Func ia cererii: CX = a ± bPx  Curba sau diagrama cererii: 

P 8 7 5 3 0 4 8 20 30 Q

Legea general a cererii

PX 250

Contrac ia cererii
200 150 100 50

Extinderea cererii
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Q

Paradoxurile cererii Paradoxul Giffen ± bunuri ³giffen´  Paradoxul Veblen ± ³snob effect´  Paradoxul Rugin 

Condi iile cererii 

Desemneaz toate împrejur rile economice i extraeconomice care influen eaz evolu ia cererii atunci când pre ul unitar este neschimbat.

Elasticitatea cererii 

kec/p = (%Q

Q1  Q0 P0 ™ ! P1  P0 Q0 (% P

Comportamentul produc torului
1. 2. 3.

Factorii de produc ie Combinarea i randamentul factorilor de produc ie Costul de produc ie

1. Factorii de produc ie
Primari Deriva i

Natura

Munca

Capitalul

Neofactorii

Natura (p mântul) 
 -

Punctul de pornire al întregii activit i economice Format din: sol: fondul funciar (toate terenurile cuprinse în limita grani elor na ionale); resursele de ap : func ie vital pentru via ; resursele minerale: asigurarea bazei de materii prime i energie pentru desf urarea activit ii economice.

Munca
Factor de produc ie activ i determinant  Popula ia disponibil ocupat 

Capitalul
Capitalul real

Capital fix

Capital circulant

2. Combinarea i randamentul factorilor de produc ie 
-

Propriet i ale factorilor de produc ie: divizibilitatea adaptabilitatea substituibilitatea

Rata marginal de substituire a factorilor de produc ie 

Rms = ±(Y/ (X (Y = factorul substituit (X = factorul cel substituie

Legea productivit ii marginale descrescânde
Termen scurt: factori fic i i factori variabili  ³când se combin un factor fix cu un factor variabil în cre terea produc iei, factorul variabil cre te pân la un anumit nivel de utilizare dup care începe s scad .´  Termen lung: factori variabili   cre tere extensiv i/sau intensiv a produc iei 

Echilibrul produc torului 

Din punct de vedere al posibilit ilor tehnice: ob inerea aceleia i produc ii prin combinarea în propor ii diferite a factorilor de produc ie:
Variant produc ie Munca (L) Capital (K)

A B C D

1 2 3 4

8 5 3 2

K 8 5 3 2 1 2 3 4 L

Izocuanta produc iei 

Din punct de vedere economic combinarea factorilor de produc ie presupune încadrarea costurilor cu factorii de produc ie la un anumit nivel:

pp.: PL= 500; PK= 1000, iar CT = 5000 CT = PL·L + PK·K   5000 = 500·L + 1000 ·K

L=0   K = 5000/1000 = 5
K=0   L = 5000/500 = 10

L
10 Dreapta izocostului

5

K

Combinarea optim este dat de punctul unde linia izocostului este tangent la izocuanta produc iei.  Punctul de optim se poate exprima prin: 

wmg L P L ! Wmg K P K

Veniturile fundamentale
1. 2. 3. 4.

Salariul Profitul Renta Dobanda

1. Salariul 
Teorii 
 

privind salariul:

teoria subzisten ei; teoria productivit ii marginale a salariilor; teoria negocierii. 

Salariul = venit ce recompenseaz munca

depus . 
Forme ale
-

salariului:

salariul nominal; salariul real. 

Sisteme de
-

salarizare:

salarizarea în regie; salarizarea în acord; salarizarea mixt .

2. Profitul 

-

Tipuri de abordare:
³câ tig imoral´ ± profit nelegitim/ilegal; profit legitim. 

-

Caracteristicile profitului:
este un rest; poate fi negativ; fluctueaz ; nu are baz contractual . 

Formele profitului:
Profit contabil Pr= CA - CT Profit economic (CA ± CO)

Brut

Net 

Func
-

iile profitului:

motiveaz desf urarea activit ii economice; surs pentru investi ii; relev eficien a activit ii economice; important func ie social . 

Rentabilitatea firmei:

Masa profitului Rata profitului:
- Rata economic : - Rata comercial : - Rata financiar : - Rata rentabilit ii:

Rpr ! Pr/ AT
R Pr ! Pr/ AP

R Pr ! Pr/ CA

R Pr ! Pr/ CT 

Pragul minim de rentabilitate: punctul dincolo de care nu se mai ob ine profit; Este dat de egalitatea: CA = CT sau P = CTM

Pie e, concuren , pre uri
1. 2. 3.

Pre ul Concuren a Pia a

1. Pre ul 
-

Formele pre ului: absolut relativ 

Func iile pre ului:
- de calcul, de evaluare -

i m surare a activit ii

economice; informare asupra st rii de tensiune dintre resurse i nevoi; puternic înc rc tur informa ional ; instrument de recuperare a cheltuielilor; factor de redistribuire a venitului i patrimoniului.

2. Concuren a
comportament specific interesat al unor subiec i de proprietate  manifestare a liberei ini iative  premisa existen ei concuren ei este libertatea form rii pre ului  

Func iile concuren ei:
- stimuleaz progresul economic; - diferen iaz agen ii economici; - diversific

i diferen iaz oferta; - permite cump r torului s g seasc furnizorul cu marfa cea mai bun i ieftin .

3. Pia a
Locul de întâlnire al cererii cu oferta  Cel mai bun mecanism de reglare economic  Dup modul în care func ioneaz i sunt studiate pot exista: 

- pia a cu concuren

perfect ; - pie e reale, cu concuren imperfect .

Pia a cu concuren 
-

perfect

Model teoretic ce presupune: atomicitatea pietei omogenitatea produselor intrarea/iesirea libera pe/de pe piata mobilitatea factorilor de productie transparenta pietei 

Echilibrul defineste situatia ideala, cand interesele participantilor sunt cel mai bine satisfacute astfel ca surplusul cumparatorului si al producatorului sunt maxime, resursele sunt alocate pe domenii in stricta concordanta cu structura si intensitatea nevoii de consum. 

Exprima aceea situatie care-I permite sa obtina cele mai bune rezultate posibile sintetizate in maximizarea profitului Firma obtine cele mai bune rezultate cand realizeaza si vinde un volum de produse pentru care costul marginal este egal cu pretul pietei: Cmg = P = Vmg

Echilibrul firmei 

Pe termen lung toate costurile sunt variabile, maximizarea profitului realizându-se la produc ia pentru care: P = Cmg = CTM = CVM - pe termen lung firma in concuren perfect ob ine doar profit normal

Infla ia 

Defini ie:
± Infla ia

reprezint un dezechilibru macroeconomic ce afecteaz economiile tuturor rilor; ± Infla ia contemporan se prezint ca o cre tere generalizat i de durat a pre urilor, înso it de sc derea puterii de cump rare a unit ii monetare. 

Cauzele infla iei
± Infla ia prin cerere: se explic prin cre terea

cererii agregate;
IPC C1 C0 P1 P0 0 Q0 Q1 Q O

- infla ia prin costuri, orice cre tere a costurilor duce la cre terea pre urilor; - infla ia prin moned , datorit emisiuni excesive de moned ; - infla ia prin credit, expansiunea creditelor pentru consum i produc ie; 

Pentru m surarea infla iei se folosesc mai mul i indicatori: indicele general al pre ului, dinamica pre urilor bunurilor de consum etc. Pe baza acestor indicatori se stabile te rata infla iei:
Ri = IGP ± 100% 

Formele infla iei:
± infla ia târâtoare,; ± infla ia deschis ; ± infla ia galopant , infla ia cu dou cifre; ± hiperinfla ia. 

Corela iile dintre procesul infla ionist i dinamica economiei sunt eviden iate prin termenii: ± cre tere economic neinfla ionist ; ± cre tere economic infla ionist ; ± stagfla ie; ± slumpfla ie. 

Consecin ele infla iei:
± reduce puterea de cump rare a monedei; ± accentueaz conflictele sociale; ± accentueaz fluctua iile cursului valutar; ± induce instabilitate în mediul de afaceri, ± îi dezavantajeaz

pe cei cu venituri mici i fixe, avantajându-i pe cei cu venituri variabile; ± redistribuie avu ie între agen ii economic ale c ror pre uri relative se reduc i agen ii economici ale c ror pre uri relative cresc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful