tefan Bârs nescu

06.03.1895 s-a n scut, la Vipere ti, jud. Buz u. Fiul lui tefan i Maria, urmeaz coala primar în comuna natal , iar preg tirea secundar i-o face la Buz u i la Seminarul Sf. Andrei din Gala i. Urmeaz cursurile Universit ii din Ia i, luându- i licen a în drept 1919 i filosofie 1921, apoi ob ine capacitatea în pedagogie. Doctor în filosofie i pedagogie în anul 1952, î i des vâr e te preg tirea audiind cursurile unor savan i de prestigiu de la universit ile din Berlin, München, Jena, ob inând titlul de doctor cu teza ³Emil Boutroux, via a, opera i filozofia sa´. Profesor la Liceul Internat i Liceul Na ional din Ia i, director al colii Normale Vasile Lupu, asistent, apoi profesor universitar la Ia i din 1933 catedra de pedagogie. A elaborat studii, manuale, a întreprins cercet ri privind istoria colii i a ideilor privind educa ia. Între scrierile sale amintim : Pedagogia (1932), Didactica (1935), Tehnologia didactic (1939), Pedagogia practic (1946). Este autorul primului studiu comparativ privind politicile culturale : Politica culturii în România contemporan (1937), reeditat în 2004 la Editura Polirom din Ia i. În calitate de istoric al înv mântului i institu iilor sale a publicat : Istoria pedagogiei române ti (1941), coala latin de la Cotnari (1957), Academia domneasc din Ia i (1962), Schola Greca e Latina din Târgovi te (1966). În anul 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Moare la 6 nov. 1984, la Ia i.

tefan Bârsãnescu întemeietorul politicii educa iei ca domeniu de cercetare. în România academician membru corespondent al Academiei Române pedagog i eseist român Opera sa tiin ificã însumeazã peste 30 de volume articole publicate în arã i peste hotare. i peste 500 de .

care ne-ar fi fost fatal . oferindu-ne rarit i ce cu greu lear fi v zut oricine în alte împrejur ri.Ca o r splat a str duin ei la înv tur . am întâlnit pe mo tenitorul tronului (Mihai I) c lare pe un ponei..ORFAN DE R ZBOI . . o excursie mare prin ar . s-au tras i legat plutele la mal. Am vizitat Castelul Pele camer cu camer . Ne-a trezit gornistul nostru care suna adunarea la malul Bistri ei. parcul ora ului cu un ceas enorm. cei doi prieteni. împreun cu un num r de profesori. Toat ziua. cârmaciul si d lc u ul fiec rei plute fiind adev ra i me teri în conducerea plutelor. ce-a de a doua. directorul colii Normale. acas la acesta din urm . am c l torit cu plutele pân la Piatra-Neam . la Sinaia. Plecând spre Vatra-Dornei cu dou vagoane rezervate pentru noi. ³col ul Acrei´. Tat l s u era plecat din ar . La coborârea spre poart . Am putut vedea aici sta iunea balneoclimateric . ³Toancele´ i alte frumuse i ale naturii au produs asupra noastr o puternic impresie. Am luat iar i locurile în vagoane i am ajuns pe la amiaz pe valea Prahovei. la care luau parte elevii cei mai buni din clasele mari. alb . Diferitele aspecte ale muntilor împ duri i cu brazi. iar noi..PETRU MATECIUC . organizeaz în vara anului când am trecut în clasa a asea. C tre sear am ajuns la Borca. Ceilal i elevi i profesori au fost g zdui i la coal . tefan Bârs nescu. înso it de un majordom. ne-am oprit pentru a vizita acest ora de munte.. Într-o diminea ne-am îmbarcat pe dou plute i am pornit-o pe Bistri a la vale. având cifrele i cadranul construit din flori. ferindu-ne de pericolul unei eventuale sc p ri a cârmei din mân . coturile Bistri ei unde apa se izbea vijelioas în maluri. cu p l ria moale. Monarhul se afla bolnav într-un cort din spatele Castelului Pele .

ca i în anul trecut. . cu implica ii mai multe i ca materii de studiu specifice profesiei.Am continuat excursia pe la Buz u i ne-am oprit la Br ila. În to i anii de curs ob inusem premiul întâi. Aici ne-am îmbarcat pe un vapor i am c l torit pe Dun re spre Gala i i Bechet. care m cuno tea înc din timpul excursiei ce o f cusem în ar . cu care puteam spune c m pot mândri´. Ultima parte a excursiei a fost linia ferat Gala i ± Bârlad ± Ia i. iar acum eram promovat tot primul din clas . tefan Bârs nescu.ultimul an de coal . a chemat un croitor din ora i a dat ordin s mi se fac un costum de elev. Aveam deci un costum pe m sur ca i în clasa a cincea. devenind eful de internat al colii. Directorul colii.

. sociologie.. Cei care au r mas nu aveau nici o vin pentru aceste elimin ri decise în ultim instan de sovietici. la un semnal venit de la Moscova. Acela i lucru. mai ales de filosofie. aveam s aflu mai târziu. întreaga echip de eminen i profesori de nivel european pe care i-a avut Facultatea de Filosofie din Ia i la: istoria filosofiei antice.. istoria filosofiei moderne. psihologie. Nicolae Bagdasar. Petre Botezatu. Unii dintre cei elimina i au f cut i un stagiu la Canal: Alecsandru Claudian. Vasile Uglea. Micul lui cabinet era mereu plin de profesori care veneau pentru a-l consulta sau invita la cursuri. care aveau . etic . au fost elimina i un mare num r de profesori i asisten i.. tefan Bârs nescu a lucrat o perioad ca laborant la catedra profesorului Iorgu Alecsa de la Politehnic . se inea i un curs de psihologie a handicapa ilor i un altul de psihologie animal . Elena Irion (etic ). de la filosofie au fost elimina i Dan B d r u. La Ia i. În toamna anului 1948. tefan Bârs nescu a ocupat prin concurs Catedra de pedagogie la Universitatea din Ia i în perioada interbelic . Victor Iancu (estetic ).consilieri ³ peste tot. între anii 1945 i 1948. estetic . drept i literatur .Vasile Lupu´. î i inea cursurile a a cum o f cuse i în perioada interbelic . Alecsandru Claudian. . unde fusese director. Am prins.venind de la prestigioasa coal Normal . pedagogie. Petre Botezatu. tefan Bârs nescu. logic . s-a petrecut în toate rile controlate de sovietici. Ion Didilescu i Ion Curievici. Vasile Uglea. Dup al doilea r zboi mondial.

A. Cred c am a teptat dou -trei ore. Univ. de la Boto ani i Suceava pân la Br ila i F urei. Am intrat la ministrul Ilie Murgulescu care. ne-a întrebat de pedagogul tefan Bârs nescu. dar am fost încuraja i chiar de ministru s nu plec m f r ordin. Bucure ti. de care s-a interesat când a fost la Moscova pre edintele Academiei de tiin e Pedagogice I. De a doua zi tefan Bârs nescu a început s lucreze la Institutul de perfec ionare. concepute ca unit i de înv mânt superior: Ia i. Kairov. În toamna anului 1955. dactilografiat i înregistrat. de unde. m aflam împreun cu directorul D. peste unul sau doi ani.´ Prof. în una figurând i tefan Bârs nescu. Universitatea l-a reluat. dup ce ne-a felicitat pentru rezultatele ob inute. George V ideanu . Condus de universitarul D-tru Gafi eanu.Dup anul 1953 s-au constituit în România patru institute regionale pentru perfec ionarea personalului didactic. Gafi eanu la Minister pentru încadr ri (care pe atunci se f ceau în fiecare an). În eleptul director D. Institutul din Ia i a dobândit prestigiu i era solicitat pentru conferin e i consulta ii în multe ora e. Gafi eanu preg tise dou liste de profesori ai institutului. a vorbit cu cineva la telefon i apoi ne-a spus s a tept m ca s lu m numirile. Cluj. m-a îndemnat i pe mine s vorbesc ca fost student. Timi oara. coleg de genera ie cu tefan Bârs nescu. dr. Eram eful Catedrei de pedagogie. Am a teptat mult i în timpul acesta secretara ministrului a ie it de trei ±patru ori în c utarea ordinului redactat. Dup ce i-a r spuns ministrului c îl cunoa te i îl apreciaz . care se ocupa i de perfec ionarea directorilor. fost ministru i autor al manualului de pedagogie tradus la noi. Ministrul Ilie Murgulescu a cerut lista cu propuneri în care figura i tefan Bârs nescu.

Sinteza doctrinar . Ia i.Note i impresii. 1933 Curs de pedagogie general . 1932 Teoria categoriilor. 1934 Didactica. 1928 Registrul individualit ii colarilor. Craiova. Foerster.W. Ia i. Ia i. 1935 Unitatea pedagogiei contemporane ca tiin . Ia i. Craiova. Ia i. 1935 . 1930 Pedagogia pentru colile normale . Ia i. 1926 Clasa de elevi.LUCR RI Fr. 1928 Misionarism i concep ia despre lume la elevul seminarelor i colilor normale . Contribu ii la evolu ia sistemelor de categorii. Ia i. 1933 coala german .

1946 Pedagogie agricol român. Biblioteca de curte Despot-Vod . Bucure ti. 1957 i proiectul de academie a lui Academia domneasc din Ia i( 1714-1821). Bucure ti. Ia i. 1941 Psihologie(manual de liceu). Bucure ti. Ia i. 1939 Înv torul român contemporan i destinul neamului. 1942 Pedagogie practic . Ia i. 1948 Schola latina de la Cotnari. 1962 . Craiova. 1947 Pedagogia marilor filosofi i litera i contemporani.Politica culturii în România contemporan -studiu de pedagogie. Ia i. 1939 Istoria pedagogiei române ti. 1946 ± cu privire special asupra educa iei agricole a poporului Pedagogie profesional . 1937 Tehnologia didactic -prelegeri universitare.Craiova.

1983 Profesorul tefan Bârs nescu a avut o activitate publicistic bogat . De asemenea. Bucure ti. însumând 30 de volume i peste 500 de studii. 1968 Dic ionar de pedagogie contemporan . gândirea pedagogic din România. Bucure ti. înv Bucure ti. Medalioane pentru pedagogia modelelor . 1962 Istoria pedagogiei universale i române ti. precum i 17 manuale colare pentru înv mântul primar. a fost coordonator al periodicelor Ethos i Cercet ri pedagogice(Buletinul Seminarului pedagogic universitar din Ia i). conferin e pentru cadrele didactice. Bucure ti. 1971 Dic ionar cronologic. 1978 mântul.Educa ie estetic (coautor cu G. A publicat articole în reviste de specialitate din ar i str in tate. 1969 Pagini nescrise din istoria culturii i a institu iilor instructiv-educative române ti .Educa ia. Bucure ti. gimnazial i liceal. Activitatea sa în domeniul educa iei include recenzii i note în diverse periodice. precum i emisiuni de radio pe teme educa ionale. V ideanu). .

.

.

.

Licee pedagogice . Manual pentru anul V.Istoria pedagogiei.

.

.

cursurile gimnaziale i liceale de 8 ani. la 3 ani.1%) fapt ce reprezenta pentru acest nivel de înv mânt împlinirea unui deziderat istoric ± colarizarea integral a tuturor copiilor de vârst colar . r mas în vigoare cu unele modific ri ulterioare pân în anul 1968(pag. Bucure ti. din 3 august 1948. prin Decretul nr. a totalit ii copiilor de vârst colar . sunt reduse.147). universit i. ce dura 4 ani. din 1925. pedagogice.În condi iile în care. Totu i. Anterior reformei. Corespunz tor. între 2 i 5 ani(pag. organizase un înv mânt superior constituit din: facult i. agricole. practic. prin legea înv mântului primar. între 7±11 ani (deja. dup 1948. un fapt pozitiv. din 1948. în 1951.56/1951. l-a reprezentat încadrarea. care absolvir cursurile colii primare de 4 ani. înv mântul. înregistrat. printre primele m suri adoptate de instituire a unui control total asupra statului i popula iei. existau 1 507 clase de gimnaziu cu aproximativ 50 000 elevi(pag. în anul colar 1948/1949. redus apoi. Reforma înv mântului. la 23 martie 1945. Editura tiin ific i Enciclopedic . În anul colar 1945/1946. fusese colarizat în aceast categorie un procent de circa 92. Dic ionar Cronologic.. s-a num rat i Legea de Reform a Înv mântului. i care înlocuia astfel. se trecuse la gimnaziul unic de 4 ani. cursul supraprimar de 3 ani instituit. deschis tuturor copiilor. deja.Prof. 1978 .146). industriale. Educa ia. institute de înv mânt superior tehnice. în înv mântul elementar (primar). artistice. noua conducere politic i-a instaurat controlul deplin la Bucure ti la 30 decembrie 1947. gândirea pedagogic din România. la o coal medie. în decurs. sub umbrela Moscovei. . tefan Bârs nescu. cu o durat . ca în URSS. tot dup modelul sovietic. de câ iva ani.144).

dintre cele mai alarmante. au fost înfiin ate Institutul de Construc ii Bucure ti. la 7 ani. înv mântul profesional i tehnic. la 12 ani. fusese reorganizat în coli de ucenici de 2±4 ani. o serie de modific ri legislative având drept scop optimizarea organiz rii i func ion rii colii române ti. a sporit. s-au organizat. deja. Caragiale´ Bucure ti. coli de mai tri pentru absolven ii colilor de ucenici cu minim 3 ani practic în produc ie i. cum s-a ar tat. în decembrie 1953. Institutul de Art Teatral i Cinematografic ÄI. în vederea ridic rii nivelului de cuno tin e generale al personalului economic i administrativ(pag. respectiv. consecin ele reformei înv mântului din 1948 erau. s-au operat. Ulterior.i îns .L.În anul 1948 au fost constituite unit i de înv mânt special pentru copiii cu handicap psihic i locomotor i.152).158). a colii medii la 11 ani. în 1961(ca înainte de 1948) p strându.168). pe 18 iulie 1956. în 1959. cursuri serale de nivel mediu i superior. erau colariza i în unit i de înv mânt pre colar ±gr dini e cu orar zilnic.152). tot în 1948. Deja. sau unor unit i administrativ economice(pag. din 1948(pag. . apoi. în 1961(pag. iar.158). într-o adev rat re ea na ional subordonat colilor elementare. coli tehnice pentru absolven ii colilor medii(pag. durata colii elementare a fost sporit . Durata colii elementare a sporit. coala medie (liceul). Întrucât. Astfel. ca durat . sezonier ± organizate.160).152) Copiii. organizate pe dou profile ± real i uman(pag. Institutul de Petrol i Gaze Bucure ti i Institutul de Mine din Petro ani(pag. la 8 ani. pentru evolu ia general a sistemului. între 3 i 7 ani. în timp. s pt mânal. În mod similar. din teritoriul de re edin . pentru salaria i. titulatura stabilit de reforma stalinist .

Spre exemplu. respectiv. în 1974(pag. Craiova. Cluj. pentru promovarea accesului la educa ie generalizarea colii elementare la toate nivelele. evident dotarea lor corespunz toare. se înfiin eaz la Bucure ti. Baia Mare. ultimele frecventate de un num r de 371 724 elevi(pag. la Oradea. se înfiin eaz alte institute. în România anterior anului 1948. la care se adaug . în 1968(pag.în ceea ce prive te baza material efectivele cadrelor didactice dar. în 1948 i. dup 1948. construirea unui mai mare num r de localuri de coal i de s li de clas . Pe 17 septembrie 1962.Bra ov(pag. Gala i.În 1959. destinate preg tirii profesorilor. în 1938. Ia i. Câteva date statistice sunt ilustrative. efectivele elevilor din clasele 5±8 sporesc. Universitatea Craiova. în 1971 i de Universitatea Gala i. La fel. de la 299 unit i colare. Arad. pe 27 august 1965. care predau la clasele 5±7 (5±8). în 1965(pag. respectiv. în 1938. eradicarea analfabetismului. Institute Pedagogice. 1 434 750. politicile de promovare a accesului la educa ie au înregistrat succese însemnate .160). la 589 unit i de profil în 1965.în ciuda orient rilor eronate rezultate din copierea modelului educa ional sovietic total str in tradi iilor europene acumulate. în acest sens. la 284 450. Constan a i. la Bac u.20). concluziona ca. Timi oara. de la 119 119. În 1961. în înv mântul mediu (liceal) se înregistreaz evolu ii ascendente.161).161). mai ales efectivele colarizate de elevi i studen i. iar. urmate de Universitatea Bra ov. se înfiin eaz Universitatea Timi oara. reclamat de exigen ele înv mântului modern Se poate. De o real importan s-au dovedit a fi. de trei ani. .161). de acest gen.

din România erau înregistra i circa. la 137 974.162). la 86 490 în 1948/1949 apoi. . în ceea ce prive te cifrele de colarizare. de asemenea. evolu ii ascendente. în 1938/1939.´ i. Spre exemplu. efectivele personalului didactic din România au putut spori. 85 000 elevi. func ionau 7 637 gr dini e de copii.638 unit i colare. Înv mântul superior înregistreaz .162). în anul 1956. în înv mântul general i mediu teoretic erau înregistrate 15. muzical ) cu 1 372 cadre didactice i 17 204 elevi(pag.162). de la 55 215. respectiv. în 1960/1961 respectiv. De aceea. între 3±6 ani. iar. erau înregistrate 601 coli profesionale cu 8 594 cadre didactice i 159 732 elevi i 32 coli pedagogice (pentru preg tirea educatorilor i înv torilor) cu 642 cadre didactice i 9 267 elevi i. în compara ie cu anul 1938 (28 700 studen i) ajungânduse. coregrafie.. la 209 300. la un num r de 62 700 studen i(pag.5). în România.Era un spor remarcabil dac de ine seama c în 1956. deservite de 13 142 educatoare i având 375 667 copii. în care func ionau 110 787 cadre didactice. pentru preg tirea unui num r de 2 808 239 elevi.161). un num r de 282 coli tehnice i de mai tri cu 3 054 cadre didactice i 46 954 elevi(pag. în 1970/1971(pag. în colile medii. Înv mântul superior era în 1961/1962 structurat pe 151 unit i de profil deservite de 10 360 cadre didactice i în care func ionau 83 749 studen i români i 741 studen i str ini(pag. la care se ad ugau alte 47 coli cu profile artistice (arte plastice. Tot. în anul colar 1961/1962. în acel an colar.

. discipol al lui Eduard Spranger.crearea valorilor spirituale i constituirea a ceea ce el a numit . Din aceast perspectiv .ca ansamblu al valorilor de adev r. potrivit concep iei sale. În 1941 publicã ÄIstoria pedagogiei românesti´. ³Politica culturii în România contemporan ´ ± 1937. caracterizat de st pânirea unui cerc larg de cuno tin e. Adev rul. pedagogia culturii. ³Unitatea pedagogiei contemporane ca tiin ´ ± 1936. ÄIstoria pedagogiei române ti´ ± 1941). conducând la înf ptuirea . spiritului subiectiv´ ± individual. util i divin -propagarea acestor valori în spiritele genera iilor tinere. Consider cã popoarele se prezintã în arena mondialã prin calitatea studiilor istorice. . bine. scopul educa iei este personalitatea cultural . Conceptul de personalitate cultural îl includea pe cel de personalitate moral . frumos. spiritul obiectiv´. prima sintezã a istoriei pedagogiei din România. Stefan Bârsãnescu a fost si a rãmas cel mai remarcabil istoric al educatiei si pedagogiei. drept.Lucr rile tiin ifice ale lui tefan Bârs nescu acoper tematici fundamentale în tiin ele educa iei ± pedagogie general . .. care sunt o mãrturie a nivelului cultural atins de o colectivitate umanã Pedagogia culturii are în tefan Bârs nescu. frumosului i de a crea valori culturale. Ed.via a culturii´ se desf oar în dou planuri: . cel mai important reprezentant român. istoria pedagogiei. adev rului. ÄDidactica´ ± 1935. dincolo de timp i spa iu. Spranger(1882-1963) s-a remarcat i în plan pedagogic. epistemologie pedagogic (ÄPedagogia pentru colile normale´ ± 1932. de capacitatea omului de a se devota binelui. binele i frumosul sunt valori eterne..

Stefan Barsanescu. sporirea valorilor obiective i de a face pe individ s se preocupe. estetism. trebuie sa intrebi ce valoare suprema apreciaza acea epoca. Încrezându-se în faptul c Äaceast via are pre prin ceea ce cre m în domeniul culturii" (p. vibrarea afectiv a spiritului subiectiv în contact cu aceste valori -crearea unor noi valori culturale. ajunge la urmatoarele constatari (p. exista atatea scopuri ale educatiei cate genuri de societati sau culturi exista. in Cursul de pedagogie (predat in anii 1933-1934 si 1934-1935). eclectism. ba chiar ele reprezinta copia" valorii supreme a unei epoci. dogmatism. pragmatism). eticism. biologism. . idealurile educative sunt inrudite cu valoarea suprema a unei epoci. în opinia sa oferea posibilitatea unei noi i pertinente explic ri a fenomenului educa ional . 223): a. teleologie. c. 223). logicianism. Evidentiind o serie de caracteristici ale unor curente de gandire asupra finalitatilor (istorism. s vibreze pentru valorile subiective i s poarte grija de a le p stra i spori. Educa ia este un act de cultur i presupune trei aspecte: -receptarea valorilor culturii -tr irea.Conform concep iei lui Spranger educa ia este actul prin care valorile obiective se transform în valori subiective. b. precum i a dep irii unor tendin e care se confruntau în prima jum tate a secolului trecut. tefan Bârs nescu a aderat la aceast orientare pedagogic . tefan Bârs nescu ajunge la concluzia c scopul educa iei este de a lucra pentru p strarea. daca vrei sa afli idealul educativ al unei epoci. psihologism.

³Unitatea pedagogiei contemporane ca tiin ´ este o lucrare care pune bazele epistemologiei pedagogice române ti.teorie a cunoa terii tiin ifice. Tinde s devin o metateorie sau tiin despre metodologia cunoa terii tiin ifice. specificului i valorii de adev r al acesteia. la care ne raliem. episteme² tiin i logos ² studii).În gnoseologie ar trebui s se includ nu numai schemele generice i obiectivate ale cunoa terii. . disciplin filosofic efectuând studiul critic al principiilor. ipotezelor i rezultatelor cunoa terii tiin ifice în vederea stabilirii structurii logice. ci i psihologia proceselor cognitive. Sens apropiat. dup unele opinii. oferind o ampl sintez a tr s turilor dominante i a tendin elor din mi carea pedagogic mondial i na ional EPISTEMOLOGIE (gr. de cel al gnoseologiei dar.

i domina impulsurile i pornirile -cultivarea-ce are i ea dou direc ii: -îmbog irea vie ii spirituale(informarea) -ordonarea i fortificarea activit ilor psihice. Astfel. lucru eviden iat în Pedagogia i Didactica(1932) i în Tehnologia didactic (1939). pedagogia culturii este capabil s dep easc unilateralitatea pedagogiei individualiste i a celei sociale.. Educa ia este . spre realizarea de sine i cea social ± ce pune în prim plan cerin ele societ ii. un proces de cultivare a valorilor spiritului´.Educa ia a ap rut din necesitatea de a . tefan Bârs nescu afirmând faptul c se disting trei func ii ale educa iei: -îngrijirea ± ca educa ie a s n t ii -îndrumarea sau conducerea copilului pentru a.fortificarea vie ii psihice´ prin fortificarea activit ilor psihice ale individului. Foarte important este aspectul cultiv rii. Pedagogia culturii permite dep irea unor teorii opuse asupra educa iei. . prin asimilarea valorilor culturale ale societ ii. tefan Bârs nescu aprecia c pedagogia culturii prin idealul educa ional personalitatea cultural ±face posibil dep irea acestei opozi ii. .transplanta cultura´ de la o genera ie la alta.. ce asimileaz valorile culturale cât i a socialului ce ofer valorile. deoarece realizarea idealului angajeaz atât participarea individului cu poten ialul nativ. cea individualist ± ce acorda prioritate individului în raport cu societatea.. omul formându-se prin i pentru societate.

311) .În planul didacticii se confruntau alte dou teorii: -teoria intelectualist .planuri de lec ie´: -lec ii în care accentual cade pe primirea i transmitera culturii .lec ii în care se urm re te formarea capacit ii de lucru a colarilor în vederea unei crea ii culturale de valoare( tefan Bârs nescu . tefan Bârs nescu introduce ideea unor moduri diferite de organizare a activit ii didactice.lec ii în care nota dominant este dat de tr irea.. sub forma a trei tipuri de . pag. Practica colii române ti cuno tea un singur model de structurare a lec iei. reducea procesul de instruire la predare i asimilare -pedagogia voluntarist (activist ) potrivit c reia activitatea elevului era momentul central al educa iei. 1942. vibrarea i admira ia pentru anumite idei i valori spirituale . cea herbiatanist ce punea accentul pe receptare. cel herbatian.

tefan Bârs nescu în . eclectism. exist atâtea scopuri ale educa iei câte genuri de societ i sau culturi exist . estetism. teleologie. trebuie s intrebi ce valoare suprem apreciaz acea epoc . care ne intereseaz ´. Studiu de pedagogie ³ scris în perioada interbelic se dovede te de o mare actualitate în stabilirea unui profil tiin ific al politicii culturale. Eviden iind o serie de caracteristici ale unor curente de gândire asupra finalit ilor (istorism. idealurile educative sunt înrudite cu valoarea suprem a unei epoci. Nevoia de modele de comportare social i. eticism. dogmatism.în Cursul de pedagogie (predat în anii 1933-1934 i 1934-1935). ci s-a i constituit într-un firesc model de magistru. o analizeaz i ofer solu ii de rezolvare ± dup cum m rturise te tefan Bârs nescu ± pentru Äfondul teoretic al problemelor culturale i a contribui în acela i timp în mod real la dep irea provizoratului sistematic în domeniul cultural. ba chiar ele reprezint Äcopia" valorii supreme a unei epoci. dac vrei s afli idealul educativ al unei epoci. .Astfel educa ia devine un proces de dezvoltare a omului în general. prin acuitatea cu care autorul stabile te problematica. .Prof. 223): a. Politica culturii. implicit. pragmatism)..educa ia permanent . biologism.. cel care nu a impus doar teoretic o pedagogie a modelelor. c.Dic ionarul de Pedagogie Contemporan ´ precizeaz c pedagogia actual l rgeste atât sfera educa iei.cât i con inutul ei. profesional ne trimite c tre op iunea exprimat la mijloc de secol de c tre tefan Bârs nescu. b. psihologism. ajunge la urm toarele constat ri (p. tefan Bârs nescu. logicianism.

Educa ia. de îndrumare i de cultivare în direc ia cre rii valorilor culturale i a sensibiliz rii individului fa de acestea.. Dic ionar cronologic.´ (Bârs nescu. înv gândirea pedagogic din România) mântul..Educa ia este activitatea con tient de a-l influen a pe om printr-o tripl ac iune: de îngrijire. . tefan.

a unui om de cultur care se conduce dup valori superioare: adev rul i tiin a.organizat sistematic pentru a conduce i cultiva evolu ia copilului de la via a instinctiv la via a unei personalit i..tefan Bârs nescu aprecia educa ia ca fiind . binele i morala. frumosul i arta.´ .un proces complex.

1978 mântul. Craiova. Bucure ti. gândirea pedagogic din . 1939 Dic ionar de pedagogie contemporan . 1932 Curs de pedagogie general . Bucure ti. Ia i.Educa ia. înv România. Craiova. 1969 Dic ionar cronologic. Ia i. 1934 Didactica. 1935 Tehnologia didactic -prelegeri universitare. 1935 Unitatea pedagogiei contemporane ca tiin .BIBLIOGRAFIE tefan Bârs nescu Pedagogia pentru colile normale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful