Politici educa ionale

Lect.univ.dr. C t lin Glava

Defini ie 

Politici educa ionale: o decizie sau un set de decizii care ghideaz orientarea ulterioar în luarea altor decizii sau în implementarea acestora în sistemul educa ional. Deciziile sunt luate de un guvern sau de c tre un grup de exper i în domeniul educa ional. Politicile se pot elabora global (de exemplu, un guvern decide s practice politica de transparen , ceea ce înseamn c deciziile vor fi f cute publice în mod real, de aici decurgând o norm de care se ine seama în toate ac iunile ulterioare ale respectivului guvern) sau sectoriale (pe diferite nivele de interes: intern, extern, pentru educa ie, pentru s n tate etc.).

Niveluri ale politicilor educa ionale Politicile au mai multe niveluri. implicarea comunit ii. i în politicile educa ionale române ti au început s se vehiculeze ace ti termeni. Nivelul declarativ al unei politici se manifest atunci când anumi i termeni sunt vehicula i frecvent pentru c reprezint o anumit orientare interna ional . de la declara ii pân la realizare. al turi de: anse egale. agendele de lucru. accesul grupurilor defavorizate la educa ie etc. discursurile. Acestea sunt (Cuban. construirea societ ii civile. drepturile copilului. . anun urile. Astfel de termeni des uzita i pân de curând în politicile educa ionale mondiale sunt: educa ia femeilor. 1998):  Nivelul declarativ cuprinde partea de retoric . la care ader un anumit stat. Aceasta se întâmpl mai ales atunci când se urm re te ob inerea unor fonduri. drepturile omului.

ci doar îl preg te te pe aceasta din urm . al propun torilor acesteia. implicit. Nivelul de ac iune al unei politici este cel în care se opera ionalizeaz aceasta. strategiile. Nivelul de ac iune nu este înc cel al aplic rii. ghidurile.Niveluri ale politicilor educa ionale  Nivelul de ac iune cuprinde diferite documente politice. circularele. adic se împarte pe componente: Ce obiective urm rim? Care este justificarea m surilor pe care le propunem? Care sunt liniile de ac iune? Ce ac iuni propunem? Care sunt resursele de care avem nevoie? Ce rezultate a tept m? Care sunt criteriile dup care vom evalua acele rezultate? Dac ghidurile. ace tia reprezentând reperele pe baza c rora se judec succesul unei politici i. ghiduri. documentele intr în aceast categorie. planific ri. decrete. Planurile strategice ale unei institu ii sunt un bun exemplu pentru nivelul de ac iune (vezi Planul Strategic al Universit ii Babe Bolyai pe 2004-2007). Un guvern sau o institu ie î i transpune politica intr-un set de m suri pe care le trimite înspre organismele de implementare. Decretele. . planific rile. Indicii de evaluare a calit ii rezultatelor sunt extrem de importan i. decretele sunt suficient de explicite ele vor putea fi puse în practic ulterior.

condi iile locale fac o politic impracticabil . Când o politic este aplicat apar i anumite modific ri sau adapt ri pe care practica le reclam . uneori adaptarea lor în func ie de condi iile locale. Nivelul de implementare înseamn aplicare. Acesta este promovat la nivel declarativ. se decreteaz c în toate localit ile unde exist atâ ia copii încât s se formeze o clas pentru o anumit minoritate etnic acea clas se va forma. . Un astfel de exemplu îl putem reg si în cazul conceptului Ä anse egale´. de i nivelele anterioare s-au realizat. iar la nivel de implementare se constat c nu exist cadre didactice preg tite s predea la acea clas . Uneori.Niveluri ale politicilor educa ionale  Nivelul de implementare cuprinde modific rile care survin în urma test rii i implement rii politicilor. aplicarea unei politici.

deoarece exper ii locali se confrunt cu problemele concrete ale practicii. dar nu au puterea de a decide modificarea liniilor de politic . O astfel de abordare va duce la e ec.Niveluri ale politicilor educa ionale  Nivelul la care cele mai multe politici e ueaz este cel de implementare. Un fenomen des întâlnit în practica educa ional . este c politicile sunt gândite de un grup de exper i interna ionali. iar partea de implementare revine exper ilor locali. . mai ales în state cu economia în curs de dezvoltare.

Explica i cauzele care au generat lipsa de succes în aplicarea respectivei politici.Sarcina de lucru   G si i exemple de politici care nu au dep it nivelul declarativ în ceea ce prive te sistemul educa ional românesc. Da i exemplu de o politic educa ional e uat la nivel de implementare. .

pentru a se reformula deciziile ini iale:  Analiza situa iei existente  Elaborarea op iunilor politice  Evaluarea op iunilor politice  Adoptarea deciziei politice  Planificarea i implementarea politicii  Evaluarea impactului politicii . iar dup etapa final se revin la prima. în func ie de rezultate.ETAPELE ELABOR RII UNEI POLITICI Elaborarea unei politici educa ionale are un caracter procesual. propunând ase etape (Haddad i colectiv. 1995) care decurg una din cealalt .

De exemplu. Situa ia problem se define te i se se exemplific prin date statistice. social .Analiza situa iei existente  Situa ia curent de la care se porne te pentru a se construi o politic educa ional poate fi analizat pe trei componente: problema. economic. Întrebarea la care se r spunde prin acest demers este urm toarea: care este situa ia problem ? Factorii care genereaz o anumit problem pot fi de natur economic . emigrarea popula iei tinere etc. politic care influen eaz sectorul educa ional: descentralizarea administrativ . economia de pia . dup 1989 în România au avut loc o serie de modific ri ale contextului social. cre terea ratei omajului. informa ii factuale. politic etc. denumirea altor surse care fac referire la acea problem . nivelul sc zut la salariilor în înv mânt. . factorii care au generat acea problem i justificarea importan ei rezolv rii acelei probleme.

De exemplu. Consecin ele posibile sunt cre terea calit ii resurselor umane din înv mânt. pentru rezolvarea problemei referitoare la bugetul sc zut al înv mântului. reducerea ratei omajului i reducerea emigr rii tinerilor absolven i. alocarea procentajului de 4% din produsul intern brut (PIB) cum se va r sfrânge asupra sistemului educa ional? Îmbun t irile care se estimeaz aici vor avea efecte pozitive i asupra altor domenii? Dac un posibil rezultat este cre terea salariilor în înv mânt.Analiza situa iei existente  Întrebarea la care se r spunde prin acest demers este urm toarea: Care sunt factorii care au generat situa ie problem ? Justificarea importan ei rezolv rii problemei identificate presupune identificarea impactului pe care rezultatele estimate în domeniul dat se vor r sfrânge i asupra altor sectoare sociale. Întrebarea la care r spunde acest demers este urm toarea: Care este relevan a rezolv rii acestei probleme asupra sectorului educa ional i a celorlalte sectoare ale societ ii? . aceasta înseamn c mai mul i tineri vor alege aceast profesie. care se va solda cu ridicarea prestigiului socio-economic al profesiei didactice.

Atunci când se opteaz pentru realizarea unor analize comparative. cele din Organiza ia Na iunilor Unite etc. . analiza comparativ a m surilor similare luate în alte ri. cele candidate la accesul în Comunitatea European . De exemplu. cele din blocul fost comunist. Solu iile se pot identifica în grupuri de exper i. rile luate în discu ie trebuie s fie comparabile din punct de vedere socio-economic sau geo-politic. ri cu care România poate fi comparat sunt: cele est-europene. brainstroming cu exper i locali i practicieni etc.Elaborarea op iunilor politice  Aceste op iuni reprezint solu iile posibile pentru rezolvarea situa iei-problem identificat în etapa anterioar . prin interviuri adresate persoanelor relevante pentru subiectul ales.

dac problema este prestigiul sc zut al profesiei didactice. al c ror scop principal este formarea profesorilor? M rirea num rului de ore alocat modulului psihopedagogic Diversificarea cursurilor oferite de Departamentul pentru Preg tirea Personalului Didactic (DPPD) Reformarea preg tirii continue a cadrelor didactice Crearea unui organism de acreditare a programelor de fomare continu Deschiderea pie ei ofertan ilor i c tre ONG-uri Formarea managerilor colari pe domeniul atragerii de fonduri: scriere de proiecte. solu ii posibile sunt: Cre terea salariilor în înv mânt Salariul unui cadru didactic ar trebui s fie de 3. .5 mai mare decât salariul mediu (statistici din alte ri) Atragerea unui cuantum mai mare din bugetul de stat Cre terea autonomiei institu ionale în gestionarea i atragerea fondurilor Atragerea de fonduri extrabugetare Reformarea preg tirii ini iale a cadrelor didactice Cadrele didactice sunt preg tite i prin înv mânt mediu sau doar prin înv mânt superior? Se vor crea universit i pedagogice.Elaborarea op iunilor politice  De exemplu. gestionare eficient a fondurilor Cre terea calit ii pred rii i înv rii Asigurarea sprijinului institu ional pentru dezvoltarea profesional continu etc.

. eficien a pe termen scurt. Pentru fiecare dintre aceste criterii se stabile te o scal a fezabilit ii. unde treapta 1 reprezint cel mai sc zut grad de fezabilitate al criteriului respectiv. iar cele cu punctaj sc zut vor fi eliminate. sprijinul politic etc. Dup notarea fiec rei solu ii din perspectiva tuturor criteriilor. sustenabilitatea financiar . se întreprind anumite investiga ii (în domeniul costurilor estimate. solu iile se vor ierarhiza. efecte pozitive pe termen lung. capacitatea local de implementare a m surilor propuse. cu 3-5 trepte. sprijinul public. Astfel de criterii pot fi: raportul cost-calitate. se încearc planificarea ac iunilor necesare) i se aplic criteriile asupra tuturor solu iilor identificate în etapa anterioar . cele care ating un punctaj mediu vor fi inute în rezerv . Cele care au cel mai mare punctaj vor fi aplicate. iar treapta 3(5) reprezint cel mai ridicat grad de fezabilitate al acelui criteriu.Evaluarea op iunilor politice  În aceast etap se definesc criteriile de evaluare.

Institutul de tiin e ale Educa iei (I E) a organizat. pe date concrete extinse. odat cu adoptarea deciziei se identific i grupurile de sprijin (stakehoders): asocia iile profesionale. o conferin la care au participat diferite organiza ii non-guvernamentale (ONG-uri). institu ii i organiza ii. e bine ca i ei s fie implica i în decizie. Pentru a primi sprijinul acestora. debutul colarit ii la 6 ani este op ional. pentru decizia asupra debutului colarit ii la 6 ani (care se preconiza s se aplice începând cu toamna 2003). . partidele politice. p rin ii. în mai 2003. De exemplu. Pentru a asigura succesul în implementare al acestei politici. La momentul actual.Adoptarea deciziei politice  Aceast etap este fundamentat pe cercet ri consistente i detaliate.

Planificarea i implementarea politicii  Planificarea i implementarea politicii elaborate înseamn atingerea a dou dintre cele trei nivele ale unei politici educa ionale. . se amelioreaz i se extinde pe scar larg . iar pentru nivelul de implementare se piloteaz respectiva politic . Pentru nivelul de ac iune se elaboreaz strategia de implementare a respectivei politici.

Planificarea i implementarea politicii  Partea de strategie include: Formularea clar a obiectivelor Stabilirea rezultatelor a teptate Alegerea indicatorilor de reu it Planificarea monitoriz rii i evalu rii Planificarea resurselor: buget. acorduri institu ionale na ionale i interna ionale . resurse institu ionale. resurse umane.

Planificarea i implementarea politicii       Partea de pilotare include: Alegerea locurilor în care se va realiza pilotarea Desf urarea proiectului pilot Evaluarea rezultatelor Ameliorarea politicii Extinderea pe scar larg a deciziei .

respectiva politic educa ional este i ea modificat . scopul acesteia fiind de a asigura corela ia între toate cele trei nivele: declarativ. de ac iune i de aplicare. Atunci când practica demonstreaz c este nevoie de reformul ri sau când situa ia problem se modific . O politic educa ional reprezint un punct de referin puternic pentru decizii ulterioare. . dar nu este rigid .Evaluarea impactului politicii  Monitorizarea i evaluarea politicii educa ionale este o activitate permanent .

1991) .Componentele unei politici      Finalit ile Con inutul Mijloacele Rezultatele Stilul (Bennet.

Sarcina de lucru      Identifica i situa ii problem pentru: Situa ia general a înv mântului na ional Formarea ini ial a cadrelor didactice Formarea continu a cadrelor didactice Înv mântul rural Înv mântul minorit ilor Înv mântul superior Aspecte legate de înv mânt pe plan interna ional Întocmi i liste cu solu ii pentru diferitele probleme identificate Formula i criterii pentru analiza solu iilor identificate Evalua i solu iile i propune i o decizie de politic educa ional Preciza i modalit ile de monitorizare i evaluare a implement rii acelei politici educa ionale .