APLICATIILE LASERILOR IN MEDICINA

LASER (Light Amplification by Stimulated Emision)
Spectrul electromagnetic reprezint totalitatea radia iilor electromagnetice existente în univers. Aceste radia ii au frecven e cuprinse între aproximativ 1023 herìi i la 0 herìi. Nu exist totu i o delimitare teoretic exact a acestui spectru, întrucât practic lungimea de und poate avea orice valoare, valoarea maxim fiind dimensiunea universului. În func ie de utilitatea radia iei electromagnetice, spectrul electromagnetic este împ rìit în mai multe regiuni, dintre care de importan deosebit pentru noi este regiunea spectrului vizibil (între 400 i 700 nanometri) REGIUNILE SPECTRULUI ELECTROMAGNETIC Undele radio: lungime de und între 10 cm i 10 km. Sunt folosite în transmisiile radio ori de c tre radarele civile i militare. Microundele: lungime de und între 1 mm i 1 m. Sunt folosite, de pild , de cuptoarele cu microunde. Infraro ii: lungime de und între 0.7 i 300 µm. În aceast gam intr radia ia corpului uman. Prin captarea acestei radia ii de c tre dispozitive speciale este posibil detectarea prezen ei organismelor vii chiar i în condi ii de vizibilitate zero. Spectrul vizibil: lungime de und între 400 nm (violet) i 700 nm (ro u). (Cât de mare este un nanometru? 1 mm = 1.000.000 nm;

Culorile fundamentale se g sesc între urm toarele valori de frecven : Ro u: 610 - 700 nm Portocaliu: 590 - 610 nm Galben: 570 - 590 nm Verde: 500 - 570 nm Albastru: 450 - 500 nm Indigo: 430 - 450 nm Violet: 400 - 430 nm Ultraviolet: lungime de und între 3 i 400 nm. Folosite ca germicid (substan e folosite pentru distrugerea germenilor) ori pentru bronzarea artificial Raze X: 0,001-0,1nm folosite pentru radiografii medicale i ind,ustriale Raze gama: 10 e-16 - 10 e-11 m; folosite în tratarea cancerului

.

.

phos. a adar. prin intermediul unor tehnici si produse precum laserii. respectiv radiatiile ultraviolete si infrarosii.Fotonica (gr. ajuta la rezolvarea problemelor fundamentale si clinice in numeroqase aplicatii. Prin extensie. spectroscopia. photos ±lumina) este stiinta radiatiei luminoase. biofotonica (gr. biofotonica mai poate fi numita tiin a aplic rii luminii în slujba vie ii. A adar. aplicata in stiintele medicale si biologice. fotonica se ocupa si de radiatiile din afara spectrului vizibil. care folose te tehnologia fotonica în proceduri i produse cu aplicabilitate în medicin i biologie. microscopia. biofotonica mai poate fi numita tiin a aplic rii luminii în slujba vie ii . imagistica si fibrele optice.viat ) este o tiin multidisciplinar . care. bios .

proprietate care poate fi utilizat pentru focalizarea fasciculelor laser i producerea de intensit i ridicate. . Utilizarea laserilor in medicina s-a bazat pe abilitatea fasciculelor laser focalizate de a coagula vasele sangvine din retin i de a sec iona esutul. i în consecin cerin ele instala iilor medicale cu laseri nu sunt atât de stringente ca în cazul spectroscopiei laser. folosite pentru înc lzirea local .Primul laser cu rubin a fost pus în func iune în anul 1960 (Maiman 1960). de exemplu. monocromaticitatea. Majoritatea aplica iilor medicale nu utilizeaz o proprietate important a laserilor. Laserii medicali folosesc cu preponderent str lucirea intens a radia iei laser.

Fibre optice -fibrele optice au majorat semnificativ num rul aplica iilor medicale ale laserilor. pentru îndep rtarea pl cii ce obtureaz arterele. în pl mâni sau alte organe interne. -ca surs de excitare în studiul fluorescentei unor esuturi din interiorul corpului. precum i pentru transmiterea semnalului de fluorescent spre sistemele optice i electronice de analiz . atunci multe organe interne devin accesibile chirurgiei laser. Posibilitatea de focalizare a radia iei iaser în fibre optice cu diametrul de 100-1000 Qm este extrem de tentant pentru tratarea organelor interne . .încorporate în sisteme rigide sau flexibile de vizualizare endoscopic . -ghidarea fasciculului laser. care confer medicului accesul pe traiectul gastrointestinaî. -sistem de diagnosticare pentru a distinge segmentele normale de cele bolnave ale arterelor.Pe de alta parte utilizarea laserilor pentru sec ionarea sau perforarea celulelor i a structurilor lor cu precizie submicronic apeleaz la capacitatea de focalizare extrem a fasciculelor laser.

‡ laserii permit interac ia f r contact cu esutul. -investigarea biologiei form rii cataractei. . exemplu tipic în oftalmologie tratarea cauzelor ce conduc la pierderea vederii: -degradarea macular accentuat de vârst . -in boala retiniana indus de diabet i glaucomul.

-o parte din radia ia poate fi transmis . conduce la distrugeri ale esutului în regiuni mult mai îndep rtate. .cromofori -hemoglobina i melanin ). în unele cazuri.poate fi absorbit în volumul esutului (de c tre apa din esut. putând. de alti absorbanti. . .o parte din radia ie poate fi transmis prin esut. -o alt parte din radia ia transmis este împr tiat în esut. în special în cazul unor grosimi mici.Interactia radiatiei laser cu tesuturile Radia ia laser inciden pe esut poate suferi patru procese importante: -poate fi reflectat de suprafa .

Aceste procese.radiatii din spectrul vizibil sau ultraviolet. . care pot excita st ri electronice din molecule i pot ap rea efecte foto biologice specifice datorit excit rii cromoforilor (endogeni sau exogeni) din celule. formeaz baza chirurgiei laser -implic . ‡ .Efecte de -radia ia este absorbit . Aceast grup de efecte st la baza fotobiologiei moleculare i a fotomedicinii. reflectat putere mare radia ie laser de mare putere care afecteaz esutul prin distrugeri termice sau hidromecanice. observate rar cu surse de radia ie necoerent .Efectrele interactiei laser cu tesutul -Efecte de putere mica: sau reiradiat (prin fluorescent ) de c tre substan astfel încât nu apar nici un fel de modific ri. Aceste interac ii formeaz baza diagnosticului laser (diagnosticul spectral al moleculelor i macro-diagnosticul la nivel de esut).

und i particul . ‡ . considerat a fi constituit din particule prin excelen . vitez i celelalte caracteristici ale unei particule. De Broglie i-a expus ipoteza într-o formul foarte simpl : ‡ = h/(m x v). studiind ideea c lumina are o dubl natur . având mas . are o dubl natur . m este masa. Electronii erau considera i particule i atât. h este constanta lui Planck cu valoarea 6. ‡ unde este lungimea de und . iar v este viteza.‡ LOUIS DE BROGLIE I DUALITATEA UND PARTICUL A MATERIEI ‡ Louis de Broglie (1892-1987).a avansat ipoteza c poate i materia.63x10-34 Js.

iar orbitalii ocup un spa iu mai mare. pentru un substrat "d". ml: descrie orientarea spa ial a orbitalilor.0. cre te i energia electronului.-1. ‡ Num rul cuantic magnetic. primul ocupant fiind de spin paralel (+1/2).0 sau 1. ms: descrie impulsul propriu de rota ie al electronilor i poate avea valorile +1/2 sau -1/2. în mod obligatoriu. n: acesta descrie apartenen a unui electron la un anumit nivel energetic.ml poate fi -1. iar fiecare valoare a lui ml corespunde uneia din orient rile permise pentru câmpul magnetic asociat orbitalului (pentru un substrat "p" . care identific orbitalii în cadrul substraturilor. Odat cu cre terea num rul cuantic principal. ‡ Num rul cuantic secundar.).1 sau 2 etc.NUMERELE CUANTICE ‡ Num rul cuantic principal. ‡ Num rul cuantic de spin. de spin opus . l: acestea descriu apartenen a electronilor la un anumit subnivel. ml poate fi -2. Poate lua valori de la 1 la infinit. Pe un orbital încap maxim 2 electroni. iar al doilea.

pe primul nivel vom avea maximum 2 electroni. pe subnivelul d avem maximum 10 electroni. a adar. l. pe nivelul 2 vom avea 2x22. ‡ Cum se calculeaz num rul de electroni de pe fiecare nivel energetic? ‡ Num rul maxim de electroni ai unui nivel energetic = 2 x n2. ‡ unde l este num rul cuantic secundar. adic 18 amd. Astfel. pe subnivelul p avem maximum 6 electroni. Rezult . ‡ unde n este num rul nivelului. adic 8. ‡ Formula de calcul a num rului maxim de electroni pe fiecare subnivel este urm toarea: ‡ Num rul maxim de electroni ai unui subnivel=4l + 2. c pe subnivelul s avem maximum 2 electroni. iar pe subnivelul f avem maximum 14 electroni. pe nivelul energetic num rul 3 vom avea 2x32. ‡ Iat acela i lucru pus sub form tabelar : . fiec rui subnivel îi este asociat un anume num r cuantic secundar.‡ Cum se calculeaz num rul de electroni al fiec rui subnivel energetic? ‡ Dup cum am ar tam mai sus.

.

.

.

.

i ‡ Dou sau mai multe oglinzi. care formeaz un rezonator optic .LASERI Un laser este construit din trei p r i principale: ‡ O sursa de energie (de obicei denumit în continuare pompa sau pompa surs ). ‡ Un mediu principal sau mediu laser.

.

.

.

ceea ce duce la fenomenul de câ tig optic. .Mediul activ / mediul laser ‡ Mmediu activ (mediul de amplificare) este factorul determinant major al lungimii de und de func ionare i alte propriet i ale laserului. Mmediu activ cu spectrul larg permite acordarea frecventa laser. sau amplificare. Mediile de amplificare în diferite materiale au spectre liniare sau spectre largi. Câ tigul mediu depinde de sursa de pompare pentru a produce o inversare popula ie. Exist sute de mii de medii active în care câ tig castigul în care in radiatia laser a fost atinsa (a se vedea lista a celor mai importante tipuri de lasere). i câ tig mediu este in emisia spontan i emisia stimulat de fotoni care are loc.

argon. cum ar fi metanol. la care se adaug coloran i chimici. . cum ar fi heliu-neon. Rodamin i fluoresceina. solven i chimice organici. etanol sau etilen glicol. Acestea sunt. Aceste lasere sunt adesea pompate prin descarcari electrice. cum ar fi laserele cu colorant. cum ar fi dioxidul de carbon. cum ar fi cumarin . kripton i amestecuri. Configura ia chimic exact a moleculelor de colorant determin lungimea de und de func ionare a laserului cu coloran i. ‡ Gaze. de obicei.Exemple de medii active ‡ Lichide.

Exemple de medii active din lasere cu corp solid includ Nd: YAG. cristal solid cu distrubution uniforma a dopantului sau materiale cu diferite niveluri de dopant în care mi carea electronilor poate provoca efect laser. dopate cu o impuritate cum ar fi crom. care s le permit s fie utilizate în dispozitive de consum. de obicei. Nd: sticla. Ti: safir.fluorur de litiu). Matricele tipice includ YAG (ytriu aluminiu granat). Materiale solide gazd sunt. Cr: LiSAF (crom-dopat cu litiu stron iu fluorur de aluminiu). cum ar fi CD player-ele .‡ ‡ Solide. ‡ ‡ Semiconductori. un tip de. cunoscut sub numele de rubin). pompate de flashlamps sau lumina de la un alt laser. Laserele semiconductoare sunt de obicei foarte mici. de obicei. Er: YLF. .sticl . Laserele cu corp solid sunt. neodim. si Er . Cr: safir (de obicei. i pot fi pompate cu un curent electric simplu. cum ar fi cristale i sticlele. YLF (ytriu . Sapphire (oxid de aluminiu) i diferite sticle. Erbiu sau ioni de titan.

sau cavitatea optic . Acesta din urm este numit cuplor de ie ire. De obicei una va fi un reflector total.Rezonatorul optic ‡ Rezonatorul optic. deoarece aceasta permite ca o parte din lumina s p r seasc cavitatea pentru a produce fascicul laser de ie ire. . iar ceialaltat va avea o reflectivitate partiala. Oglinzile sunt acoperite optic care determina propriet ile reflectorizante. în forma sa cea mai simpl este formata din dou oglinzi paralele plasate în jurul mediului activ care produce feedback-ul de lumina.

în cazul în care acesta poate fi amplificat prin emisie stimulat .‡ Lumina din mediu activ. este reflectat de oglinzi înapoi în mediu. Proiectarea i alinierea oglinzilor in raport cu mediu este crucial pentru a stabili exact lungimea de und de operare i alte atribute ale sistemului de laser. . produsa de emisia spontan . Lumina poate fi reflecta de oglinzi i. dupa mai multe treceri prin mediul activ sa se obtina câ tiguri demai multe sute de ori inainte de a iesi din cavitatea. În unele lasere complexe sunt folosite configura ii cu patru sau mai multe oglinzi care formeaz cavitatea. astfel.

modulatori. pentru a produce o varietate de efecte asupra producerii efectului de laser laser. filtre i absorban i. . cum ar fi alterarea lungimii de und de func ionare sau de producere de impulsuri de lumin laser.‡ In alte dispozitive optice pot fi introduse în rezonatorul optic diferite elemente cum ar fi oglinzi care se rotesc.

dar cu l ime mare de band . Astfel de lasere se spune c sunt superluminescent. situate in categoria laserelor . adesea. aceste dispozitive nu sunt considerate. Din moment ce ei nu folosesc feedback-ul optic. f r s aib nevoie de feedback-ul din mediul activ . i emit lumin cu un nivel sc zut de coeren . ci se bazeaz pe câ tig optic foarte mare pentru a produce emisie spontane amplificata semnificativ (ASE).‡ Unele lasere nu folosesc o cavitate optic .

.

.

.

.

.

a). Scheme cu trei nivele pentru realizarea inversiei de popula ie prin pompaj optic. . b).

.Diagrama nivelelor energetice ale unui laser cu trei nivele.

‡ Diagrama nivelelor energetice ale unui laser cu patru nivele. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful