Poluarea Apelor

Proiect realizat de: Soare Simona Gr. 3313

‡ Poluarea reprezint introducerea direct sau indirect , ca rezultat al unei activita ii desfa urate de om, de substan e, de vibra ii, de c ldura i/sau de zgomot în aer, în ap ori în sol, care pot aduce prejudicii s n ta ii umane sau calita ii mediului, care pot d una bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utiliz rii mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime.

‡

Sub impactul dezvolt rii economice au fost poluate, mai mult sau mai pu in grav solul, apa i aerul, au disp rut sau sunt pe cale de dispari ie multe specii de plante i animale, iar omul este confruntat la rândul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde ast zi toate rile i continentele.

cauze ‡ Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. . chimic si bacteriologic. Fara apa nu poate exista viata.Poluarea apei . Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile.

Din jumatatea de pahar ramasa. 69% este repartizat agricultirii. Din consumul mondial de apa. 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel. .‡ Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa. mare parte este inglobata fie in gheturile polare.

care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita. -Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica. -Deseurile si reziduurile menajere. mai ales produse petroliere. . -Depunerile de poluanti din atmosfera. -Sarea presarata in timpul iernii pe sosele. dar si deversari deliberate a unor poluanti. -Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane. ploile acide.Cauzele poluarii apei: -Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici. -Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice.

-deseuri radioactive. facand-o daunatoare sanatatii. . lichida sau gazoasa.‡ Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida. -lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo ± electrice. ‡ Clasificarea poluantilor: Poluanti de natura fizica: -depunerile radioactive. in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei. -ape termale. -ape folosite in uzine atomice.

-ingerarea accidentala de compusi anorganici. -deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din: -deseuri industriale. . -inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente.

. Cadminiul provenit din: -ape in care s-au deversat reziduuri de cadminiu. -aerosoli. -detergenti.Azotatii proveniti din: -ingrasaminte chimice. -pesticide organofosforice.

-dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase. din deseuri sau scapari industriale . -ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele). -gazele de esapament ale autovehiculelor. Zincul provenit din: -apa sau bauturi cu continut de zinc. -manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.Plumbul provenit din: -evacuarile uzinelor industriale.

Pesticidele. . petrol si gaze naturale). arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni. detergenti. tutunul). insecticidele. spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate.Hidrocarburile provenite din: gazele de esapament ale autovehiculelor. pulverizarile aeriene. fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare. fumul de tigara. scurgerile de titei. arderea incompleta a biomasei (lemnul.

-substantele organice fermentescibile. .Poluanti de natura biologica: -microorganismele patogene.

fructelor sau a zarzavaturilor. .Consecintele poluarii: ‡ Asupra mediului: -posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice. -distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat. -contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor.

giardiaza. boli parazitare:dizenteria. boli virotive: poliomielita. Boli infectioase: boli microbiene: febra tifoida. . hepatita epidemica.‡ Asupra sanatati: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati. dizenteria. holeria. I.

-tulburari vizuale. ‡ Intoxicatia cu mercur: -dureri de cap. provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii. . -afectiuni ale rinichilor. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic: ‡ Intoxicatia cu plumb (saturnism). -afecteaza sistemul nervis central. vasele sanguine. se manifesta prin: -oboseala nejustificata.‡ II. -afectiuni ale sistemului nervos. oboseala. -afecteaza globulele rosii. ameteli. insomnie.

fetei. agitatia pana la convulsii. . encefalopatii. malformatii congenitale. greata. narilor.‡ ‡ Intoxicatia cu azotati si fosfati: invinetirea buzelor. ‡ Intoxicatia cu pesticide: alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice. cefalee.

Cu cat apa contine mai multe substante organice. un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa. in 24 de ore. apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.‡ Asupra calitatii apelor: In viata colectivitatilor umane. ‡ . al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere. In medie.

‡ Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel: apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier. apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza. ionii de cupru confera apei o culoare albastra. ionii de fier dau apelor o culoare galbena. apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra. . apele care contin argila coloidala au o culoare galbenbruna.

faunei i florei acvatice sunt deosebit de nocive i durabile. cât i pe cele subterane. Consecin ele ei asupra proprieta ilor organoleptice ale apei. Afecteaz atât apele de suprafat . .Poluarea apei cu reziduuri petroliere Aceasta reprezint o problem deosebit de important i greu de prevenit i remediat.

om i animale.‡ Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de ap prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafin rii i alte instala ii de prelucrare a i eilui. Aceste reziduuri conduc la cre terea temperaturii i turbidita ii. toxice în anumite concentra ii. la formarea unei pelicule de petrol la suprafa a apei i la schimbarea compozi iei apei. . prin dizolvarea în aceasta a substan elor petroliere solubile. pentru organismele acvatice.

25 milioane tone de de euri petroliere se scurg în m ri i oceane. provocând numeroase daune. aceast cantitate p trunde în p mânt. Nu se poate vorbi de o reciclare a petrolului. Anual.‡ Un litru de petrol scurs în ap se poate întinde pe o suprafa a dubl decât cea a unui teren de fotbal. De multe ori. bazinele riviere i sistemele de canalizare. dar exist tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate. aproximativ 1. .

persist timp îndelungat în regiunile infectate. Asimila ia clorofilian i respira ia organismelor sunt împiedicate. Aliment de baza al vie ii marine. .‡ Poluarea cu petrol a oceanelor a atins propor ii critice iar frecven a i scara manifest rilor a crescut rapid. algele i planctonul înceteaz s prolifereze. Fiind rezistente la anc iunea bacterilor. care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. În prezent hidrocarburile reprezint întradev r principalii agen i poluan i ai m rilor. Ca urmare se îngreuneaz fotosinteza fitoplanctonului. formând o pelicul superficial care împiedic difuzarea oxigenului în ap .

Poluarea determinat de extrac ie i transport vizeaz îndeosebi mediul marin.‡ Compu ii fenolici i aromatici au ac iune toxic asupra vie uitoarelor acvatice. . Hidrocarburile cancerigene concentrate în organismul animalelor acvatice comestibile. ci i s n t ii omului. ajung în alimenta ia omului. A adar poluarea cu petrol d o lovitur puternic nu numai echilibrului marin.

din cauza defec iunii technice sau din cauza unor erori de pilotaj.‡ Devers rile în Marea Nordului. avarile cât i opera iile de între inere completeaz cantitatea petrolului irosit anual în mare. În prezent. genereaz cele mai grave accidente ecologice. E uarea acestor vase în timp de furtun . . peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transport cu ajutorul tancurilor petroliere uria e unele având peste 320 m lungime i o capacitate de peste 2 milioane brarili. calculat la peste 12 milioane tone. Golful Mexic. Golful Persic. ‡ Riscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situa ia existent cu câteva decenii în urma.

ale societ ii. Analiza acestora presupune o clasificare a lor în func ie de mediul poluat.Polu ri accidentale i polu ri asociate cu unele infrac iuni ‡ Polu rile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc în toate structurile acestuia i din motive foarte complexe. ecologic i economic. . produsul poluant i cauzele producerii fenomenului. pentru prevenirea lor i pentru interven iile imediate în vederea reducerii i elimin rii pagubelor produse. La fel de importante sunt preocup rile omului. ‡ În toate cazurile urm rile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social. i mai ales ale speciali tilor din domeniu.

‡ În anul 2007 pe teritoriul României au avut loc 855 de polu ri accidentale datorate în principal neglijen elor în exploatarea utilajelor. nesupravegherii acestora. utiliz rii unor instala ii vechi uzate fizic i moral dar i lipsei unui control exigent din partea conducerii societ ilor i a forurilor superioare acestora i nu în ultimul rând. Totu i de i num rul polu rilor accidentale este mare. acestea sunt într-o cre tere îngrijor toare. a instala iilor tehnologice. . cele cu consecin e grave sunt reduse. dar statistic. în anumite jude e a slabei activit i a inspectorilor de mediu si ape.

prin spargerea conductelor de transport a acestor produse. -polu ri accidentale ale localita ilor i terenurilor. cu produse petroliere. -polu ri accidentale datorate accidentelor de circula ie. -polu ri accidentale cauzate de factori naturali. .Polu rile accidentale pot fi: -polu ri accidentale produse din cauze tehnologice i neglijen e umane.

mor mai multe animale i p s ri decât în momentul în care se produc catastrofele ecologice. Unele studii au demonstrat faptul c . furtunile au împiedicat opera iunile de salvare. de cele mai multe ori.METODE DE CUR ARE FOLOSITE ÎN CAZUL DEVERS RII I EIULUI ± Metode de cur are Metodele de cur are folosite în cazul rev rs rii i eiului în m ri i oceane au evoluat dar. în timp. Poluarea cu petrol afecteaz în mod deosebit specii ca p s rile mari i mamiferele acvatice. care traiesc la suprafa a apei. provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. Devers rile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine. ‡ . ca urmare a expunerii organismelor vii la compu ii chimici.

. care sunt împr tiate din elicopter pe suprafe ele afectate. denumite solven i. Ace ti solven i sunt destina i sp l rii apelor. care este insolubil în ap i mult mai u or decât aceasta.i eiul las urme care nu pot fi terse ani în ir. nu poate fi strâns. speciali tii apeleaz tot la substan e chimice. Petrolul. Pentru a cur a apele de petrolul deversat în urma accidentelor. dar la rândul lor. prima masura care poate fi luat este izolarea zonei cu ajutorul ambarca iunilor de salvare. m resc efectele polu rii i nici nu pot fi împra tia i uniform pe suprafe ele afectate de devers rile accidentale de petrol. De cele mai multe ori.

Exper ii în domeniu au observat c aceste vie uitoare minuscule.Se estimeaz c anual. aflate în ecosistemul marin. Cantit i i mai mari provin în urma proceselor de extrac ie. în urma devers rilor petroliere accidentale. . pot degrada în mod natural compu ii petrolului. transport i prelucrare. ‡ O echipa de cercet tori de la Institutul de Cercetari tiintifice din Spania a descoperit c anumite bacterii de pe coasta Gali iei sunt capabile s elimine în mod natural petrolul deversat în timpul naufragiilor. în oceane p trund pân la 200 000 de tone de i ei. .

Metode de analiz ‡ Determinarea produselor petroliere din ap se bazeaz pe principiul c acestea se extrag cu eter de petrol sau sulfuri. iar dup evaporarea solventului se cânt resc. . Reactivii folosi i la determinare sunt : ‡ eter etilic sau eter de petrol . ‡ clorur de calciu proasp t calcinat la ro u sau sulfat de sodiu.

-prin reactii chimice de oxidare. . viteza de scurgere a apei etc.Protectia apelor: ‡ Autopurificarea apelor: Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si biochimice. care este influentata de temperatura. Acestea constau in: -sedimentarea materilor mai grele. sedimentare. -prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene. reducere. neutralizare care au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata.

Astfel. ducand in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare. . germenii propii apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti.Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa.

. Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare. comunale si industriale. in primul rand. sanatatii umane si bunurilor materiale: Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si. a apelor reziduale.Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice: Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect. mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului.

. abatoarele. unitatile industriei carnii. Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale).‡ Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa. Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale.

‡ Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice. astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane. . Controlul depozitarii deseurilor solide.

gandul.http://andreeaoprea.ro.wordpress.com.info‡ ‡ ‡ ‡ ‡ http://www.eco magazin.Bibliografie ‡ Mediafax.org .info/international/grava-poluare-cupetrol-in-statele-unite-6069691 Wordpress. Poluareaapei.ro ‡ Gandul. Controlul poluarii. Poluarea apei.com/2011/06/12/22/ Imagini google.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful