. TULPINA . Tulpina este cel de-al doilea organ vegetativ al plantei care se dezvolt din embrionul semin ei.

In majoritatea cazurilor este un organ aerian, cu simetrie radiar , pozi ie ortotrop i geotropism negativ. Tulpina este cea care stabile te leg tura morfologic i fiziologic între r d cin i frunze (principalele organe ale nutri iei). Tulpina are ca func ii specifice: sus inerea ramurilor pe care se dezvolt frunzele, florile i fructele, precum i func ia de conducere a sevei brute, de la r d cin spre frunze i a sevei elaborate, de la frunze c tre r d cin i la celelalte organe de cre tere precum i în cele de depozitare. În unele cazuri ea îndepline te i alte func ii: de asimila ie clorofilian (la plantele ierboase), de depozitare a substan elor de rezerv (rizomi, tuberculi, bulbi), de ap rare (spini), unele tulpini având i rol în înmul irea vegetativ .Tulpina împreun cu frunzele formeaz l starul. . MORFOLOGIA TULPINII . P r ile componente ale tulpinii. Tulpina ia na tere în timpul dezvolt rii embrionare i are mai multe p r i componente: coletul (zon de tranzi ie cu r d cina, care se poate vedea cu ochiul liber), axa hipocotil (gr. hypo - sub; kotiledon - cotiledon), reprezentat prin partea de tulpin situat între colet i cotiledoane (frunzi oarele embrionului), axa epicotil (gr. epi - pe) care este partea situat 1 între cotiledoane i primele frunze asimilatoare (protofilele).

2

. Din aceast ax se va diferen ia tulpina principal a plantei. Tulpinile, în majoritatea cazurilor, sunt împ r ite în noduri i internoduri care se succed regulat. . Cre terea în lungime a tulpinii. Cre terea în lungime a tulpinii se face terminal datorit înmul irii celulelor din meristemul apical, fiind o cre tere nelimitat . Mai exist i o cre tere intercalar , determinat de meristemele intercalare, care se g sesc deasupra nodurilor. Alungirea tulpinii are loc i prin întinderea celulelor formate deasupra nodurilor. În acest fel, cre terea în lungime a tulpinii este mult mai mare decât cea de cre tere din vârful r d cinii. Dup un timp, îns , cre terea intercalar este oprit , pentru c meristemele intercalare se transform în esuturi definitive. În clima temperat , cre terea începe prim vara i înceteaz toamna. Tulpina cre te tot timpul vie ii plantei, deci, esuturile din vârful tulpinii au În permanen un caracter meristematic.

3

‡ RAMIFICAREA TULPINII ‡ Majoritatea tulpinilor sunt ramificate. Exist îns i tulpini care nu se ramific , cum sunt palmierii i o serie de plante monocotiledonate. Tipurile de ramifica ii mai des întâlnite sunt: ‡ a) ramifica ia dichotomic este terminal i const în bifurcarea vârfului vegetativ, care va da na tere la dou ramuri care, la rândul lor, se pot bifurca din nou. Dup lungimea ramurilor bifurcare, ramifica ia dicotomic poate fi: izotom (monopodial ), când ramurile sunt egale, cum întâlnim la speciile genurilor Marchantia i Riccia (dintre mu chii hepatici) i la specia de Lycopodium selaga (dintre pteridofite) sau anizotom (simpodial ) când ramurile sunt inegale, cum are Selaginella helvetica sau specii de Lycopodium. ‡ b) ramifica ia lateral , cea mai des întâlnit , se caracterizeaz prin faptul c de pe axa principal pornesc ramuri laterale din mugurii axilari. Ea poate fi la rândul ei: monopodial , simpodial , rar mixt . ‡ - Ramifica ia monopodial . Axul principal este mai lung i mai gros, crescând în lungime, în mod continuu, prin mugurele terminal. Pe axul principal din mugurii axilari se dezvolt ramuri laterale de ordinul II, pe acestea cele de ordinul III, etc. Formarea ramurilor laterale se face de la baz spre vârf (acropetal). A ezarea ramurilor pe axul principal poate fi: altern , opus sau verticilat . Acest ultim tip de ramifica ie 4 caracterizeaz tulpina coniferelor, dar i a altor copaci cum sunt: fagul, stejarul, etc.

5 .

deoarece mugurele terminal se distruge sau se transform în cârcei. la care axul principal i termina iile inferioare se ramific monopodial.a.‡ . În acest caz este o ramifica ie lateral care genereaz dou axe secundare. Acest tip de ramifica ie se mai nume te i ramifica ie în zigzag. Aceast ramur se comport la fel. arbu ti (vi -de.vie) sau plante de cultur (tomate.). cartof etc. Este o ramifica ie a tulpinii foarte r spândit atât la arbori (tei i mesteac n). ce dau aparen a unei dichotomii. din cauza axului principal care î i înceteaz cre terea în lungime. imediat urm tor (subterminal).Ramifica ia simpodial este ramifica ia la care tulpina principal are o cre tere limitat . continuându-se. cum se poate observa la liliac (Syringa 6 vulgaris). apoi cre terea cu o ramur de ordinul III . i la pomi fructiferi (cire i prun).Ramifica ia mixt este rar întâlnit . Cre terea în lungime este asigurat de mugurele axilar.d. de exemplu la tulpina de bumbac (Gossypium hirsutum).m. ‡ Exist i o ramifica ie de tip dihotomie fals . în timp ce restul ramurilor se ramific simpodial. ramura care este de ordinul II î i continu cre terea având o mic deviere vizibil sub forma unei îndoituri. . floare sau inflorescen . ‡ .

care tr iesc în zone aride. ‡ ‡ Dup consisten . tulpinile sunt: aeriene. lemnoase. ‡ c) Tulpinile c rnoase sunt alc tuite din esuturi parenchimatice moi. formate din celule suculente ce con in mult ap . subterane i acvatice. ‡ a) Tulpinile ierboase sunt verzi iar la sfâr itul perioadei de vegeta ie se usuc i plantele mor. tulpinile aeriene sunt: ierboase. organizare. orientarea lor în spa iu etc. ‡ Tulpinile aeriene.‡ TIPURI MORFOLOGICE DE TULPINI ‡ În func ie de mediul în care tr iesc. Ele pot fi anuale. arbu ti i subarbu ti. form . ‡ b) Tulpinile lemnoase sunt caracteristice pentru arbori. semilemnoase i c rnoase. A a sunt tulpinile reprezentan ilor genului Sedum i tuturor cactaceelelor. A a sunt tulpinile majorit ii angiospermelor. Clasificarea lor ine seama de mai multe criterii: consisten . 7 . bianuale sau perene.

Frunzele sunt situate la baza tulpinii ca la: rogoz (Carex sp.m. prezint noduri proeminente i pline iar internodurile sunt goale.d. ‡ Caulisul este o tulpin ierboas articulat . calamusul. Acest tip de tulpin este. Ele sunt tulpini anuale. deobicei. p tlagin (Plantago sp. anuale sau bienale.a.) i rugin (Juncus sp. Aceste sunt: culmul. . care la sfâr itul perioadei de vegeta ie se lignific . cu noduri pu in proeminente i mai înguste ca restul tulpinii iar ultimul nod se prelunge te mult terminându-se cu o inflorescen . Acest tip de tulpin se întâlne te la plantele ierboase. Frunzele la scap sunt bazale 8 asezate în rozet . foarte scurte) i un internod terminal lung care poart în vârf floarea sau inflorescen a. floareasoarelui (Helianthus annuus. s.). ce con ine o m duv spongioas . ‡ Scapul este o tulpin articulat alc tuit dintr-un singur nod (sau mai multe internodii bazale. neramificat .este o tulpin neramificat . b nu ei (Bellis perennis). ‡ Calamusul . ca la p p die (Taraxacum officinale). cu internodii pline sau fistuloase (goale). tulpinile aeriene normale sunt de dou tipuri: articulate i nearticulate. ‡ a) Tulpinile articulate sunt prev zute cu noduri i internoduri.). ‡ Culmul (paiu1) este specific plantelor din familia Poaceae.‡ ‡ Dup organizarea lor. cum sunt cele de la dovleac (Cucurbita pepo). caulisul i scapul.

C ± caulis la Curcubita pepo.Tipuri morfologice de tulpini: A ± culmul la Horendum vulgare.B ± calamus la Juncus sp. 9 .

10 . E ± caudex la Saxifraga paniculata.Tipuri morfologice de tulpini (continuare): D ± scap la Taraxacum officinale. F ± stipes la Phoenix dactylifera.

Tulpinile goale pe din untru se numesc fistuloase (la speciile genului Allium). parc . pentagonal (dovleac). chiar o smgur data în via a. ‡ Caudex este o tulpina scurt . ele pot fi: 11 tomentoase (cu peri) i glabre (lipsite de peri). cum se întâlne te la to i reprezentantii familiei Palmae (palmierii). neramificat . acoperit cu resturi ale pe iolului frunzelor din anii anteriori (care au c zut). aripate (Genista sagittalis). cu sec iune patrulater (labiate). Axa lor florifer este articulata (Aloe sp. din acela i loc (internodii foarte scurte). În general plantele cu astfel de tulpini tr iesc mul i ani i înfloresc foarte rar.. striate (prezint dungi fine longitudinale). Agave sp. uneori.. prismatice. etc. tulpinile pot fi: cilindrice (paiul).). Saxifraga sp. c rnoas i neramificat iar frunzele pornesc. ‡ Stipes (caudex columnaris) este o tulpin lung de forma unei coloane (columnar ). sulcate (unele ferigi). ‡ ‡ Dup forma pe care o au.‡ b) Tulpinile nearticulate sunt caudex i stipes. de obicei. În vârful acestei coloane se afla un buchet de frunze. . ca la coada calului (Equisetum arvense). ‡ ‡Dup prezenta sau absen a perilor de pe tulpina.

de la baz pân în vârf (tulpinile majorit ii plantelor).‡ ‡ Dup orientarea lor în spa iu tulpinile aeriene pot fi: ortotrope i plagiotrope. ‡ A) Tulpinile ortotrope sunt tulpini aeriene care au geotropism negativ. ele se subîmpart în tulpini drepte i tulpini urc toare. La rândul lor. ‡ b) Tulpinile urc toare sunt cele care nu au un stereom suficient dezvoltat i la rândul lor pot fi: ag toare care pentru a. tulpina î i apleac vârful (Silene nutans. 1). geniculate.i men ine o pozi ie cât mai aproape de vertical . când pozi ia tulpinii este perfect dreapt . cum se observ la fasole (Phoseolus vulgaris). Acestea din urm au un stereom mai slab dezvoltat dar suficient pentru a. Salvia nutans). Aceste tulpini au un esut mecanic foarte bine dezvoltat. volbura zorelele etc. 186. ‡ a) Tulpinile drepte sunt cele care au o pozi ie vertical . cu peri orii ca la dr gaic (Galium aparine) sau cu r d cinile adventive (Hedera helix) i volubile. o tulpin cre te drept în sus (Alopecurus geniculatus). Ele pot fi: erecte.) (Fig. 12 . nutant . la cap t. maz re (Pisum sativum). de la un nod. cu vârful îndreptat spre suprafa a p mântului. când. la care tulpina este pu in orizontal la baz iar. Ele se învârtesc cu totul în jurul altor plante sau suporturi (liane.i men ine pozi ia vertical se aga de alte plante cu ajutorul cârceilor.

B ± nutant la Silene nutans 13 .Tulpini ortotrope drepte: A ± erect .

D ± geniculat la Alopecurus geniculatus 14 .Tulpini ortotrope drepte (continuare):C ± nutant la Salvia nutants.

Tulpini ortotrope ag toare cu cârcei la Phaseolum vulgaris i Pisum sativum 15 .

Tulpini ortotrope urc toare cu peri ori la Galium aparine. cu r d cini adventive la Hedera helix i tulpini volubile la Ipomaea purpurea. 16 .

ce au parenchimuri acvifere dezvoltate. Din acest categorie fac parte: ‡ a) Tulpinile asimilatoare sunt cele care îndeplinesc procesul de fotosintez .la specii de Acacia sp. coada calului . .). pentru c nu au un esut mecanic puternic dezvoltat i nici organe pentru ag are.cu aspect de nuielu e verzi (pipirig ± Juncus sp.Equisetum sp. ‡ filocladii . Acestea sunt de mai multe feluri: ‡ virgate .‡ B) Tulpinile plagiotrope sunt acelea care cresc orizontal sau oblic fa de sol.ramuri l ite de forma frunzelor (ghimpe-Ruscus aculeatus) 17 ‡ filodii . ‡ suculente (c rnoase) . ‡ cladodii . ca la Veronica prestrata i Lysimachia nummularia) iar de la nodurile lor pornesc r d cini adventive. au suferit modific ri morfo-anatomice. ‡ C) Tulpinile aeriene metamorfozate reprezint o categorie aparte de tulpini aeriene adaptate la îndeplinirea altor func ii (decât cele spcifice tulpinii) i.care sunt tulpini l ite prev zute cu aripi laterale. Unele dintre ele sunt culcate pe sol (tulpini prostrate. ca urmare. . cu aspect de frunze (grozam . cu frunze reduse i transformate în spini (cactacee).pe iolul frunzelor l it cu rol asimilator.Genista sagittalis).

18 .Tulpini plagiotrope la Veronica prostrata i Lysimachia nummularia. Tulpini cu stoloni la Fragaria sp.

Tulpini asimilatoare: virgate la Equisetum sp. 19 .. suculente la Organpipe cactus i la Alluaudia procera.

20 . filodiu la Acacia collinsi.Tulpini asimilatoare: cladodiu la Genista sagittalis. filocladiu la Ruscus aculeatus.

Bulbilele sunt muguri axiali (Lilium bulbiferum. la care frunzi oarele mugurelui se încarc cu substan e de rezerv . porumbar (Prunus spinosa). vor germina în prim vara urm toare. Bulbii se pot desprinde i pot germina pe sol în anul urm tor. ‡ c) Tulpini (ramuri) transformate în spini. ‡ d) Tulpini transformate în cârcei cu care plantele se aga de suporturi. care au c zut de pe frunze. cu rol de ap rare. gongyloides) se tuberizeaz internodurile tulpinii. înc rcându-se cu substan e de rezerv (au aspect de tuberculi). cum se întâlnesc la gl di sau ro covul s lbatic (Gleditschia triacanthos).) ale c ror axe se îngroa mult. iar la palmierul Metroxylon sp. la orhidee se tuberizeaz un singur internod. Tuberulele sunt muguri axiali(Ranunculus ficaria) sau florali (Polygonatum sp. Din aceast categorie fac parte tulpinile cu tuberule i cu bulbile. Astfel. se tuberizeaz tot trunchiul tulpinii. Mugurii. . Dentaria bulbifera) sau florali (Poa bulbosa). ‡ e) Tulpini adaptate la înmul irea vegetativ .‡ b) Tulpinile tuberizate sunt adaptate pentru depozitarea substan elor de rezerv prin dezvoltarea exagerat a esutului parenchimatic. Plantele care formeaz tuberule 21 i bulbile se numesc vivipare. la gulie (Brassica oleracea var. ca la vi a-de-vie (Vitis vinifera.

22 .Tulpini adaptate la înmul irea vegetativ : tuberule la Ranunculus ficaria i bulbile la Dentaria bulbifera.

sau transformate în cârcei la Vitis vinifera. gongylodes.Tulpini: tuberizate la Brassica oleracea var. tulpini (ramuri) transformate în spini la Prunus spinosa. 23 .

Exist mai multe tipuri de tulpini subterane: ‡ a) bulbii sunt tulpini subterane care au forma unui disc. Frunzele c rnoase pot acoperi bulbul. aceste tulpini se confund cu r d cinile. dinspre exterior. se numesc tunica i. În acela i timp. fiind organe modificate. Aceste tulpini sunt adaptate la func ia de depozitare a substan elor de rezerv i înmul irii vegetative. incomplet unele pe altele iar bulbii sunt lipsi i de tunici. secet . în totalitate (narcis . se golesc de substan ele de rezerv . iar bulbii sunt acoperi i de catafile. Dac frunzele se acoper . Frunzele c rnoase ale bulbului. mugurele de înlocuire va da na tere la un nou bulb. specifice mediului subteran. Frunzele. Aceast tulpin disciform . cum întâlnim la ceap (Allium cepa). ei se numesc scvamo i 24 sau solzo i (ca la crin .Lilium candidum).Lilium eandidum). Apari ia lor este un mod de ap rare la condi iile nefavorabile de mediu (ger. protejând frunzele c rnoase i tulpina.‡ Tulpinile subterane sunt în totalitate metamorfozate.Narcissus poeticus. . se zbârcesc i se distrug. pe m sur ce se dezvolt tulpina aerian . la zambil (Hyaeinthus orientalis) i la ghioeel (Galanthus nivalis). Ca aspect. ceap Allium cepa). Dac frunzele bulbului se acoper unele pe altele complet. etc. sunt sub iri. sau par ial (crin . pieloase i au o culoare brun închis. este învelit de ni te frunze c rnoase pline cu substan e nutritive. la usturoi (Allium sativum).). Din mugurele terminal va lua na tere tulpina aerian .

25 Tulpini subterane: bulb la Allium cepa i rizom la Primula officinalis .

m. Rizomii pot avea cre tere nelimitat (nedefinit ) sau cre tere definit . c rnoase.d. La cartof (Solanum tuberosum).‡ b) rizomii sunt tulpini subterane. Frunzele de pe ele se reduc la ni te solzi sau scvame iar la sub ioara lor au un mugure axilar din care se formeaz l stari aerieni. la o ramur sau la un mugur.Primula officinalis. ‡ c) tuberculii sunt tulpini subterane scurte. La genul Corydalis tuberculii provin din axa hipocotil care se îngroa . Tuberculii pot avea forme variate: globuloas . cilindrici. groase. tuberizarea se produce la un mugur din vârful 26 unui stolon subteran. stânjenel-Iris germanica. microblaste în care se depun substan e de rezerv . comprimat . Ei sunt forma i din noduri i internoduri scurte. care pot fi microblaste (ramuri scurte care s-au tuberizat) i mai rar macroblaste (ramuri lungi). care cresc orizontal. cu forme exterioare variate.a. pecetea lui Solomon Polygonatum sp. Tuberizarea se manifest pe o por iune din tulpin . Pe tuberculi se g sesc frunze rudimemtare sub form de solzi la sub ioara c rora se dezvolt mugurii axilari numi i "ochi". Cre terea în grosime se datoreaz apari iei unor zone generatoare secundare (parenchim secundar). Plantele care au tulpini subterane sub form de rizomi se înmul esc repede. pe cale vegetativ . filiformi .). i se r spândesc pe suprafe e mari într-un timp scurt. alungit . Din rizomi se dezvolt r d cini adventive iar din muguri iau na tere l stari aerieni care vor forma frunze (la ferigi) sau flori (ciubo ica cucului . . ovoid .

27 Tuberculi la Solanum tuberosum i bulbo tuberculi la Crocus sativus .

Maximum de reducere a tulpinii îl g sim la 28 Wolffia arrhiza. Prim vara dau na tere la tulpini aeriene florifere. Ceratophyllum sp. etc. ‡ Tulpinile acvatice sunt acele tulpini care se dezvolt în ap (submerse). etc. ca la otr elul de balt (Utricularia vesiculosa).). Unele plante acvatice petrec perioada de iarn sub form de muguri hibernali (hibernacule). Multe plante plutesc pe suprafa a apei . Sagittaria sagittifolia. Astfel de tulpini sunt la ofran (Crocus sativus) sau la gladiol (Gladiolus sp. dar care sunt. esutul conducator i cel mecanic sunt reduse. .2-3 mm lungime).‡ d) bulbo-tuberculii sunt tuberculi scur i (microblaste îngro ate). Sunt i tulpini amfibii care por tr i atât pe uscat cât i în ap . tulpinile se reduc foarte mult. A a sunt Ranunculus aquatilis. Epiderma este slab dezvoltat . lungime. acoperi i cu frunze pergamentoase (tunici). a c rei tulpin nu dep e te 1 mm.plante natante . linti a.. etc. cum este pe ti oara (Salvinia natans) i linti a (Lemna sp. Alisma plantagoaquatica. . cu dimensiuni reduse. Zestera marina. pe tisoara.). lipsit de stomate iar celulele sale (bogate în cloroplaste) nu au pere ii externi cutiniza i.precum speciile de nufar. compac i. În parenchimul cortical se gasesc esuturi aerifere (aerenchimuri). La altele. Unele dintre ele tr iesc numai în masa apei (Elodea canadensis.

Lemna gibba. Wolffia arrhiza. 29 .Tulpini acvatice natante: Nymphaea alba.

Tulpini acvatice amfibii: la Ranunculus aquatilis i la Sagittaria sagittifolia 30 .

31 Tulpini acvatice submerse la Elodea canadensis i Zostera marina .

la exterior. varia i ca num r i ca form . structura primar a tulpinii. Unele dintre celulele epidermei sunt transformate în stomate. scoar a i cilindrul central. altele sunt transformate în peri. mineralizare. cu pere ii externi îngro a i. esut format dintr-un singur strat de celule prozenchimatice vii. strâns unite între ele. Ea variaz la cele patru mari grupe de plante. prin cutinizare. 32 . generate de meristernele primare terminale. În structura primar a tulpinii dicotiledonatelor i a gimnospermelor. nici substan e de rezerv . pe o sec iune transversal prin tulpin . cerificare. din vârful vegetativ (mugurele terminal). Celulele epidermei nu con in cloroplaste (excep ie fac plantele ombrofile i de ap . ‡ Epiderma este un esut de ap rare care protejeaz . etc. distingem de la exterior spre interior trei zone concentrice i anume: epiderma. bomba i i modifica i secundar.‡ STRUCTURA PRIMAR A TULPINII ‡ Structura anatomic primar a tulpinii reprezint totalitatea esuturilor primare. submerse). astfel structura dicotiledonatelor i gimnospermelor difer de structura monocotiledonatelor i a ferigilor. sau în alte forma iuni epidermice .

33 . înf i ând diferitele stadii de diferen iere a esuturilor.Sec iune longitudinal i sec iuni transversale ale diferitelor zone din vârful tulpinii.

sub epiderm i este ac tuit dintr-un num r variabil de straturi de celule parenchimatice. în celulele scoar ei. apar celule de tipul sclereidelor. colenchimul. ca la tulpina de Ficus elastica. Elementele mecanice apar sub form de fibre mecanice cu aspect de inel continuu sau de fâ ii separare prin parenchim cortical. se diferen iaz o mul ime de elemente histologice particulare. mai reduse ca în scoar a r d cinii. se g sesc cloroplaste (ca exemplu: piciorul coco ului . imediat.‡ Scoar a (parenchimul cortical .Rubus idaeus).). vase laticifere (Euphorbiaceae). celulozici care las între ele spa ii intercelulare. În scoar . 34 .Ranunculus sp. La unele specii structurile externe ale scoar ei pot contribui la formarea spinilor (ca la zmeur . celulele mai profunde ale scoar ei au rol de depozitare a substan elor de rezerv .cortex) tulpinii este situat . cum sunt cele ale esutului mecanic (de sus inere). canale secretoare (conifere). In unele cazuri. În alte cazuri.format din mai multe straturi de celule dispuse în grup sau sub form de inel continuu (la dicotiledonate) sau elemente de sclerenchim (la monocotiledonate. cu pere i sub iri. dinspre epiderm . în zonele externe. mai ales sub epiderm ). Pot exista i celule izolate sau cavit i mucilaginoase. În scoar se întâlnesc i elemente ale esutului secretor sub form de celule secretoare. In celulele din straturile interne ale scoar ei se depoziteaz substan ele de rezerv . Rar.

ep ± epiderm . ca . lb ± liber. lm ± lemn. cb ± cambiu intrafascicular. (d. mx ± metaxilem. st ± stomate. 1 ± sector cu structur celular . Grin escu).sec iune transversal într-un stolon. . px ± protoxilem. 35 pa ± parenchim. lmd ± lacun medular .celule anexe. fll ± fascicul liberolemnos. 2 ± fascicul libero-lemnos.Ranunculus repens .

Structura tulpinii la Zea mays (monocotiledonate) 36 .

ci sunt fascicule mixte (libero-lemnoase) în care esutul liberian se g se te spre exteriorul organului (spre epiderm ) iar esutul lemnos spre interiorul s u. lipse te. sau plante submerse). de obicei. parenchim medular i raze medulare. Fasciculele conduc toare. În unele cazuri. în jurul cilindru lui central. celulele sale pot fi sclerificate (Cucurbita pepo) dar sclerificarea nu se întâlne te niciodat la celulele periciclului situate în dreptul fasciculelor conduc toare. ‡ Cilindrul central (stelul) reprezint totalitatea esuturilor situate în interiorul endodermului (în mijlocul tulpinii) fiind format din mai multe tipuri de esuturi. Cilindrul central este alc tuit din fascicule conduc toare. ca în r d cin . El este. în periciclu apar canale secretoare sau laticifere. 37 . iar la unele plante (monocotiledonate i. Endodermul. din tulpin . endodermul. începutul cilindrului central este marcat aici de apari ia fasciculelor conduc toare. în structura primar a tulpinii este mai pu in distinct ca în r d cin . Uneori. nu mai sunt fascicule simple i nedispuse alternativ. unistratificat. la monocotiledonate i la unele dicotiledonate lipse te.‡ Cel mai profund strat al scoar ei formeaz . fapt pentru care se mai nume te i teac amilifer . La tulpinile subterane endodermul este alc tuit din mai multe straturi de celule. chiar dicotiledonate. ca i endodermul. având celulele bogate în amidon. Periciclul.

fll ± fascicul libero-lemnos. flm ± fascicul conduc tor lemnos. cb ± cambiu libero-lemnos. cm ± canal medular. (sus) Curcubita pepo ± structura primar a tulpinii. sc ± scoar a.Curcubita pepo ± schema structurii interne a tulpini. px ± protoxilem. x ± xilem. mx ± metaxilem. pe ± p r epidermic. fle ± floem extern. per ± periciclu. ph ± phloem. fli ± floem intern. pr ± periciclu.Oroianu) (dreapta) 38 . pa ± esut parenchimatic. tuburi ciuruite. (d. ed ± endoderma. sc ± scoar a. pf ± protofloem. Iep ± epiderma.

Structura tulpinii la dicotiledonate 39 .

‡ -Dup dispozi ia liberului fa de lemn în tulpin se disting mai multe tipuri de fascicule conduc toare libero-lemnoase (mixte) i anume: concentrice. mai rare i mai mari spre centrul cilindrului central. fie invers: leptocentrice ca la l cr mioar . . generând o structur eustelic pe un cerc sau pe mai multe cercuri concentrice separate de raze medulare. Între xilemul i floemul fasciculului mixt (colateral) se pot g si straturi de celule cu caracter 40 embrionar. Apari ia fasciculelor conduc toare marcheaz diferen ierea stelului. monocotiledonatelor i gimnospermelor. ‡ La monocotiledonate. La majoritatea dicotiledonatelor. fasciculele vasculare sunt împr tiate neregulat În parenchimul fundamental. ca la ferigi. stelul fiind un eustel.cambiu intrafascicular. ‡ La cormofitele inferioare (ferigi i unele monocotiledonate)fasciculele conduc toare sunt concentrice.‡ Fasciculele vasculare la dicotileclonate i gimnosperme se dispun ordonat în cercuri concentrice. Aici fasciculele sunt mai mici i mai numeroase spre exteriorul stelului. esutul liberian i cel lemnos formeaz fascicule libero-lemnoase colaterale. fie cu lemnul situat la interior înconjurat de liber . stelul fiind un atactostel. colaterale. La tulpin esutul conduc tor liberian se g se te dispus spre cap tul extern al fasciculului iar esutul lemnos spre cel intern.hadrocentrice. bicolaterale i radiale.

. A ± schema structurii. ep ± epiderma. sc ± scoar a.f.lib ± fascicul liberian. st . lf ± lacun fascicular . scl ± sclerenchim. px ± protoxilem. B ± sector de structur . f. mx ± metaxilem.Zea mays ± structura de tip monocotiledonat la tupin .stomat . hip ± hipoderm . pc ±parenchim cortical.lm fascicul de 41 lemn.

Razele medulare primare sunt reprezentate prin benzi de esut parenchimatic. celulele meristematice cambiale lipsesc. alteori îngro a i sau chiar sclerifica i. respectiv de liber i le întalnim la dicotile.‡ Aceste fascicule colaterale se numesc deschise. din fasciculul colateral. Triticum. Pere ii celulelor acestui parenchim sunt uneori sub iri. Cambiul intrafascicular este situat intre liberul extern i lemn ca în tulpina de dovleac (Cucurbita pepo). deoarece nu mai are posibilitatea s dea na tere altor elemente histologice. Sunt i cazuri în care m duva se resoarbe iar în mijlocul tulpinii r mâne o lacun medular ca la genurile Ranunculus. . Când între esuturile conduc toare. pentru c ele pot produce elemente histologice de lemn. el se nume te fascicul colateral închis. fasciculele de lemn i liber fiind separate (genul Lycopodium sp. Fasciculele radiale sunt mai rar întâlnite în tulpina plantelor (cazul unor ferigil. situate între fasciculele conduc toare din 42 centrul stelului i pan la periciclu. ‡ Parencnimul medular ocup centrul tulpinii.). ‡ La fasciculele bicolaterale esutul lemnos este situat la mijlocul fasciculului iar la cele dou capete ale sale se g se te esutul liberian (liber extern i liber intern). etc. a a cum g sim la monocotile.

dintre fascicule. la care între liber i lemn exist un cambiul intrafascicular. formând un strat continuu. Por iuni de raze medulare. . cambiul ia na tere din periciclu (o zon foarte activ ). esuturile secundare. La plantele lemnoase ca i la multe alte dicotiledonate perene. se suprapun peste esuturile primare ale tulpinii. dobândesc proprietatea de a se divide i se transform i ele în arcuri de cambiu. Aceast ad ugare de esuturi se face treptat (de-a lungul anilor). cu nucleu mare dispus central i43 ine pu vacuole. care are forma unui cilindru. ce î i recap t proprietatea de a se divide. Celulele cambiale au forma unei prisme hexagonale. Când zona de cambiu este situat în exteriorul fasciculului.‡ STRUCTURA SECUNDAR A TUlPINII ‡ Structura secundar a tulpinii este legat de cre terea în grosime a tulpinii la plantele perene.). care se unesc cu cele ale cambiului intrafascicular. cu pere i sub iri. cum este cazul fasciculelor colaterale deschise ale tulpinii la piciorul coco ului (Ranunculus sp. pe care aceste meristeme secundare le produc. cambiul este extrafascicular i rezult din "întinerirea" unor celule din parenchimul medular. datorit apari iei i ac iunii celor dou zone meristematice secundare: cambiul (zona generatoare libero-lemnoas ) ce apare i ac ioneaz în cilindrul central i felogenul care este zona generatoare subero-felodermic de la nivelul scoar ei. ‡ Cambiul este zona generatoare libero-lemnoas care apare În fasciculele conduc toare ale tulpinii între lemn i liber. ceea ce duce la îngro area tulpinii i la înlocuirea func ional a esuturilor primare existente în structura tulpinii.

formate din mai multe iruri de celule. decât de liber secundar. unor cordoane de celule alungite. spre interior sau spre exterior. astfel. dispuse radial. ‡ In dreptul liberului. Rolul razelor medulare este de a conduce de la elementele liberului spre centru. pe m sur ce tulpina se îngroa . formând razele medulare lemnoase i liberiene primare (biseriate sau multiseriate) i secundare (uniseriate). aerul ajunge la celulele vii situate profund în tulpin . razele medulare primare. prozenchimatice.‡ Celulele cresc în sens radial i se divid tangen ial. care. care se g sesc între fasciculele libero-lemnoase vor da na tere. se l rgesc alc tuind un parenchim de dilatare cu rol de a m ri circumferin a liberului. la straturile de lemn sau de liber secundar. în sens radial. ‡ Lemnul i liberul secundar se dispun ca dou man oane de o parte i de alta a cambiului. gr simi i ap pentru nutri ia esuturilor vii. glucide. 44 . ocup circumferin e tot mai mari. din razele medulare. producând. Una din celulele rezultate prin diviziune î i p streaz însu irea de a se divide iar cealalt se al tur alternativ. Lemnul secundar împinge lemnul primar c tre centrul organului iar liberul secundar împinge liberul primar în scoar ‡ Celulele cambiului. Celulele cambiale se divid mai activ spre interior decât spre exterior. Prin spa iile intercelulare. o cantitate mai mare de lemn secundar. dar i pentru depozitarea acestora. prin diviziune.

este în cantitate mult mai mare prim vara. decât toamna (când activitatea fiziologic se reduce foarte mult). parenchim liberian i fibre liberiene. etc. au lumenul mai mare decât cele care se formeaz toamna.‡ Lemnul secundar este reprezentat de: vase lemnoase (la angiosperme de tip trahee iar la plantele inferioare traheide. parenchimul lemnos). În zonele cu clima temperat . ca la ferigi i gimnosperme). cambiul func ioneaz în perioada cald a anului. datorit faptului c seva brut . fructele i semni ele. cum sunt vasele laticifere pline cu latex (ca la Ficus sp. plantele î i formeaz frunzele. care circul prin aceste vase. din prim var pân toamna. Prim vara. care se formeaz prim vara. Vasele lemnoase. celule anexe (la angiosperme). celule de parenchim lemnos i fibre mecanice lemnoase. florile.). ‡ Liberul secundar este alc tuit din: vase liberiene. deci. în condi iile climei temperate. canale (cavit i) secretoare (la Brassicaceae). . Dup ce s-au format semin ele (plantele s-au înmul it) i activitatea fiziologic se reduce. dar pot apare alte elemente histologice: vase laticifere. Unele elemente histologice lemn oase pot lipsi (de exemplu la gimnosperme lipsesc fibrele lemnoase i. uneori. când el î i înceteaz activitatea pân în prim vara urm toare. Celulele anexe i fibrele liberiene pot lipsi la ferigi i gimnosperme dar pot apare alte elemente histologice. este necesar o cantitate 45 sporit de hran . ‡ Îngro area tulpinii.

‡ Diferen a între cele dou tipuri de vase (de toamn i din prim vara urm toare) determin limita anual . iar dac acesta este gros anul a fost ploios). din prim var pân În toamn ). indicând vârsta arborilor dar i evenimentele deosebite pe care le-a trecut arborele respectiv. Prin activitatea zonei de cambiu se produc celule care duc la cre tera în grosime a tulpinii. 46 . Dup grosimea inelelor anuale se poate aprecia clima din acel an (dac inelul anual este îngust a fost un an secetos. În cursul unei perioade de vegeta ie (adic tot ce produce cambiul Într-an. În zonele cu climat tropical. cambiul func ioneaz permanent iar inelele anuale nu mai sunt diferen iate. care se dispune concentric peste cel din anul precedent. În fiecare an se formeaz câte un inel lemnos. ‡ Elementele de lemn generate de cambiu. formeaz un inel anual (activitate anual ). Astfel. num rul inelelor anuale este egal cu num rul anilor în care a vegetat planta.

lb. ± celule cu tanin.sec ± raze liberiene secundare. r.Tilia cordata ± structura secundar a unei ramuri de tei.pr. ± scoar primar (teac amelifer ). f. c. lb.pr.c ± inele anuale de cre tere.lb ± fibre liberiene. cb ± cambiu. cm ± cristale minerale (ursini). fld ± feloderm.sec.pr ± liber primar. r. lemn primar.a. ± raze lemnoase 47 primare. m d ± m duv . i.pr. lm.tan.dil ± parenchim de dilatare.lm. v. sub ± suber.lm ± vase lemnoase. p. pc ± periciclu. r. ep ± epiderma. ca ± celule anexe.raze lemnoase secundare.lm. p. fg ± felogen. . tc ± tuburi ciuruite.lm ± parenchim lemnos. . sc.

Uneori. produc la exterior celule care nu se impregneaz cu suberin i r mân cu pere ij sub iri celulozici ( esutul se nume te feloid). . În unele cazuri felogenul func ioneaz numai pe o singur latur . suber secundar spre exterior. prin diviziuni tangen iale. generate de ultimul felogen. Odat formate. la exterior i pe cele de sub ele. producând. numai.‡ Felogenul reprezint a doua zon generatoare care. spre interior. esuturile. la paltin i la pin sub form de pl ci. denumit popular scoar de copac. La unii arbori poate s alterneze straturi de suber secundar i feloid. celulele felogenului genereaz . nu mai pot fi hr nite i mor formându-se un complex heterogen de esuturi moarte. Felogenul apare ca un strat de celule meristematice dispuse sub forma unui inel. Suberul. felogenul i felodermul formeaz împreun peridermul tulpinii. suber secundar iar spre interior feloderm (scoar a secundar ). numit ritidom. generate de felogen. etc. La mesteac n ritidomul se exfoliaz sub form de 48 inele. fie mai poate apare i profund în endoderm sau chiar în periciclu (la vi a de vie i la coac z). Celulele sale se divizd tangen ial i cresc radial. la exterior. celulele suberului. aflate la exteriorul suberului secundar. esuturile. fie se poate forma în primul strat al scoar ei. forma iunea numindu-se felem. Activitatea felogenului începe prim vara i se încheie toamna. suprapuneri de periderme. împing pe cele situate deasupra lor. fiind izolate de esuturile interne. Ritidomul poate fi persistent sau se poate exfolia (ritidom trec tor ca la mesteac n).

‡ Felogenul func ioneaz numai un sezon de vegeta ie. care formeaz parenchimul de umplutur . mai rar câ iva ani dup care moare. locuri in care suberul este Întrerupt i în care apar celule rotund-ovale i ele suberificate. fiind un esut mort i impermeabil pentru ap i gaze. prin intermediul lenticelelor se realizeaz comunicarea esuturilor interne cu exteriorul. Felogenul d na tere spre exterior. ar izola esuturile tulpinii de mediul extern (acest lucru fiind în dezavantajul bunei dezvolt ri a plantei) ins . la lenticele (deobicei sub fostele stomate). Suberul. din loc În loc. Noul felogen apare mai profund ajungând. pân aproape de cilindrul central. în final. 49 .