Tesuturi vegetale si animale Tesutul vegetal

Tesuturile embrionare

Tesutul animal
Tesuturile epiteliale Tesuturi conjunctive Tesuturi musculare
Neuroni Celule gliale

Tesuturile definitive

Tesutul nervos

Tesuturi de aparare Tesuturi fundamentale Tesuturi conducatoare Tesuturi mecanice Tesuturi secretoare

Epiteliile de acoperire Epitelii secretoare Epitelii senzoriale

Tesuturile conjunctive moi Tesutul conjunctiv semidur Tesutul conjunctiv dur

Tesutul muscular striat Tesutul muscular neted Tesutul muscular cardiac

La organismele unicelulare,celula indeplineste toate celulele necesare vietii: hranire, respiratie, reproducere; La organismele pluricelulare, celulele se specializeaza, fiecare pentru o anumita functie, fiecare celula avand forma si structura corespunzatoare acelei functii.Astfel apar tesuturile.Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie. Tesuturile sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi origine, forma, structura si functie.Tesuturile se grupeaza la randul lor, formand organe. Dupa forma celulelor,tesuturile pot fi: -parenchimatice; -prozenchimatice. Tesuturile parenchimatice sunt alcatuite din celule izodiametrice,la care cele trei diametre sunt egale; Tesuturile prozenchimatice sunt alcatuite din celule heterodiametrice la care diametrul longitudinal este mai mare decat cel orizontal.

celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea de diviziune si astfel apar maristeme secundare. Acestea sunt situte in afara axului organelor (de aceea sunt meristeme laterale). In unele cazuri. Celulele meristematice sunt mici. care se diferentiaza ulteriuor. deasupra intercalare. nodurilor tulpinii. Pe primordial. cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii. cu un inceput de diferentiere. Denumirea de meristeme apicale indica pozitia lor in varfurile de crestere. La unele familii (graminee) exista meristeme primare intercalare. . masura ce plantuta se dezvolta. cu pereti subtiri. Se formeaza astfel celule noi. pe doua laterale). majoritatea celulelor se specializeaza si nu se mai divid. Raman cateva celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor. rotunjite. care asigura primare. Din ele deriva meristeme primare. cresterea in lungime. Embrionul este format la inceput numai din meristem primordial. specializandu-se si specializandugenerand tesuturi definitive. Meristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celule aflate in diferite faze ale mitozei. fara spatii libere intre ele. Sintetizeaza intens substante organice.Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid.

Elementele in forma de inele. determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. Observati in sectiune in tuberculul de cartof tesutul fundamental de depozitare. 3. . Tesuturile conducatoare transporta seva. Vasele se grupeaza. Deci. La plantele cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere.Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. ele produc prin fotosinteza substante organice. El produce tesut liberian spre exterior si libero-lemnos. Prin ele circula seva elaborata. Tesutul conducator contine celule alungite care formeaza doua feluri de vase: a. Unele tesuturi fundamentale depoziteaza apa ² tesuturi acvifere (la plante din zone secetoase) sau aer ² tesuturi aerifere (la plante acvatice). Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. formata de epiderma. Vati observa ca intre epiderma intrsuperioara si cea inferioara se afla mai ales celule cu cloroplaste. Prin ele circula seva bruta. dispuse cap la cap. Celulele cilindrice. Tesuturi de aparare formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. El functioneaza diferit primavara si toamna. Observati la microscop o sectiune intr-o frunza. formand fascicule. spirale sau retea nu sunt ornamente. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma. dintr2. si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere. isi pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi. regula dintr-un singur strat de celule. lemnos spre interior. b. ci ingrosari ale peretelui celular menite sa-i dea sarezistenta. Ele pot fi: 1. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Tesuturile fundamentale produc sau depoziteaza substante.

5.4. in conditiile actiunii unor forte externe. Tesuturile secretoare sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante . Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim. Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati. iar cel la colenchim. careingrosarea este uniforma se numeste schelerenchim. Tesuturile mecanice dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp.

muscular si nervos. Celulele animale. la animale se diferentiaza patru tipuri de tesuturi: epiteliale.De aceea se recomanda ca. nu au perete celular. . conjunctive.Tesutul animal reprezinta o grupare de celule strans unite intre ele care au aceeasi forma si structura si indeplinesc aceeasi functie.mai ales daca ele sunt alaturate.Conturul lor este greu de observat cu ajutorul microscopului optic scolar. In cursul dezvoltarii embrionare. spre deosebire de cele vegetale. trebuie sa incercam sa conturam celulele in functie de numarul si forma nucleilor. acolo unde este posibil.

In zona de legatura cu tesutul conjunctiv. si fundamentala. celulele epiteliale sunt asezate pe o membrana bazala. Legatura dintre celule se realizeaza cu ajutorul tonofibrilelor sau desmozomilor (se considera a fi prelungiri ale reticulului endoplasmatic). Printre celulele epiteliale se gasesc terminatii nervoase cu rol senzitiv. . formeaza parenchimul glandelor exocrine si endocrine si membranele specializate in receptionarea stimulilor externi. daca se gaseste in cantitati mici. care are rol de suport si de schimb nutritiv cu acest tesut. Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele. schimbul de substante nutritive realizandu-se prin difuzie de la celulele tesutului realizanduconjunctiv care le insotesc intotdeauna. Epiteliile nu au vase de sange. glandulare si senzoriale. printre celule aflandu-se aflanduo substanta numita ciment. captusesc cavitatile organelor interne. Deci. dupa functia pe care o indeplinesc tesuturile epiteliale sunt de mai multe feluri: de acoperire. daca se gaseste in cantitati mari.Tesuturile epiteliale acopera suprafata externa a corpului.

alveolele pulmonare. pluristratificate sau pseudostratificate. fiind inlocuite permanent de celulele din stratul generator. Dupa numarul straturilor de celule pot fi: unistratificate. a) Tesuturile epiteliale de acoperire unistratificate cu celule: -pavimentoase se gasesc in tunica interna a capilarelor sangvine si limfatice. dintrEpiteliile care au celule turtite (pavimentoase) se mai numesc si endotelii. Epiteliile pluristratificate formeaza paturi alcatuite din mai multe straturi. -cubice se gasesc la nivelul bronhiolelor si in canalele unor glande secretorii -cilindrice se gasesc in organele tubului digestiv in regiunea situata intre stomac si rect. In cazul epidermei. nuclei mari. pericardul inimii.Epiteliile de acoperire sunt localizate in piele si mucoasele organelor cavitare. in general. celulele acestui strat se cheratinizeaza si mor (se descuameaza). cilindrice (prismatice) sau turtite (pavimentoase) si au. uretre -cubice se gasesc in canalele glandelor salivare -cilindrice se gasesc la nivelul vezicii urinare. Aceste tesuturi sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule care se sprijina direct pe membrana bazala. Stratul profund se sprijina pe membrana bazala si este format din celule care se inmultesc activ (strat generator). mucoasa nazala si trompei uterine. peritoneu (sustine organele abdominale). Celulele lor sunt cubice. mucoasa esofagiana si bucala. b)Tesuturile epiteliale de acoperire pluristratificate cu celule: -pavimentoase se gasesc in epiderma. ureterelor si mucoasei laringiene si faringiene c)Tesuturile epiteliale de acoperire pseudostratificate se gasesc in trahee si in bronhiile principale. La suprafata acestor epitelii se afla un strat superficial care vine in contact direct cu mediul intern sau extern. . foitele pleurale (plamani).

glandele din mucoasa bucala. . paratiroida. ovarul). Ele alcatuiesc parenchimul glandular care se asociaza cu tesut conjunctiv. insule. Acestea pot fi: -exocrine ² produsul de secretie este eliminat la exterior printr-un canal (glandele printrsudoripare si sebacee) sau in cavitati (glandele salivare si gastrice) -endocrine ² produsul de secretie ² hormonii ² este eliminat direct in sange. ovale sau sfericesi au numeroase mitocondrii si un aparat Golgi foarte dezvoltat. ramificata sau de ciorchine (acinoase) (exemplu. toate inconjurate de o bogata retea de vase sangvine. glandele salivare). din epiteliul arborelui respirator etc. cordoane.Epiteliile glandulare produc substante de secretie. in general. Alte glande exocrine sunt pluricelulare. Ele au o parte secretorie celulara si un canal excretor care poate fi simplu sau ramificat. din epiteliul intestinal. Unele glande exocrine sunt unicelulare (exemplu.). limfatice si nervi si formeaza glandele secretoare. Acestea au. glandele suprarenale etc. intestinale). testiculul. forma unui caliciu (de unde si numele de glande caliciforme) si secreta mucus. vase de sange. Acestea au forma tubulara (glandele gastrice. nu au canal excretor (tiroida. Celulele lor sunt de obicei. Glandele endocrine au celule secretoare grupate in foliculi.) -mixte au dubla secretie (hormoni si alti produsi) (pancreasul.

Rolul acestor epitelii senzoriale este foarte important pentru integrarea organismului in mediu. . gustative (mugurii gustativi din epiteliul mucoasei bucale). Ele sunt formate din celule senzoriale si celule de sustinere. Aceste excitatii sunt trransformate in influx nervos si transmise terminatiilor nevoase ale neuronilor senzitivi cu care vin in contact prin polul bazal. Celulele senzoriale au fie 2 prelungiri (una apicala si alta bazala). fie numai una apicala cu rol in receptionarea excitatiilor din mediu.Epiteliile senzoriale sunt specializate in receptionarea diferitilor stimuli din mediu. celulele cu conuri si bastonase din retina etc. auditive (epiteliul organului Corti din urechea interna). Celulele senzoriale sunt tactile (in epiderm). olfactive (epiteliul mucoasei nazale).

. Este alcatuit din: celule conjunctive. Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile conjunctive. Substanta fundamentala este produsul celulelor si are rolul de a le separa. Celulele conjunctive provin din celulele mezoblastice embrionare. ganglionii limfatici. Ele sunt caracteristice fiecarui tesut conjunctiv. organice (mai ales proteine) si apa. elastice si de reticulina. fibrele se inmultesc si se impregneaza cu substante minerale si organice (colesterol). Ele sunt mai subtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate. ficat. Majoritatea au forma stelata sau fusiforma si prezinta prelungiri care le pun in legatura unelel cu celelalte. In functie de consistenta substantei fundamentale. tesuturile conjunctive se clasifica in: moi. fibre conjunctive si substanta fundamentala. acesta da gelatina prin fierbere. dura. prin fierbere elastina nu da gelatina. cu deosebire in alcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Fibrele elastice au o compozitie asemanatoare cu colagenul. in functie de acestea substanta fundamentala poate fi: fluida. precum si dintre componentele acestora. semi-dure semisi dure. Ele sunt foarte rezistente pentru ca contin colagen. Tesutul conjunctiv contine apoximativ 1/3 din cantitatea totala de apa a corpului omenesc. In functie de aceasta proteina. Fibrele de reticulina se gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare: splina.Tesutul conjunctiv. proces numit sclerozare. maduva rosie. Ea contine in proportii diferite substante minerale. substanta asemanatoare colagenului. moale. face legatura dintre diferitele organe. consistenta. Fibrele elastice contin elastina. Ele contin reticulina. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. o proteina elastica. dupa cum spune si numele. ele pot fi: de colagen. dar cu varsta. Fibrele conjunctive sunt de natura proteica. Colagenul se reinoieste incet.

Prezinta numeroase fibre de reticulina care sunt dispuse sub forma de retea. aparare si hranire.Au rol de apronevroze. apronevroze. Predomina fibrele elastice. care are rol in distrugerea substantelor electronegative. cavitatile unor organe.Tesutul lax Celulele au forma stelata.Are rol de aparare (fagocitoza).Are rol de sustinere. Tesutul elastic Celulele si substanta se fla in cantitati mici. plamani si corzi vocale. tractiune si presiune. maduva rosie. Celulele. tendoane. care au nucleul inpins spre periferie si prezinta o picatura mare de grasime. Tesutul fibros Celulele si substanta sunt putine.Se afla in ligamente. . fibrele si substanta fundamentala se afla in proportii aproximativ egale. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite). ficat. protectie in locurile de frecare.Au rol de izolant termic si antisoc. In ochiurile retelei se afla multa substanta fundamentala. fasciile musculare.. trofic. ganglionii limfatici. duramater.. Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse paralel.Se afla in jurul organelor viscerale. El umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare. Celule fixe sunt: fibrocitul si histiocitul. hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care fixeaza organele abdominale (digestive) de peretele posterior al cavitatii abdominale). Tesutul reticulat Are celule cu prelungiri ramificate. Tesutul adipos Prezinta numeroase celule adipoase.Se afla in tunica medie a venelor si arterelor.Este cel mai raspandit tesut conjunctiv.Se gaseste in organele hematoformatoare si limfopoietice: spilna. legatura.

Tesutul cartilaginos hialin Predomina substanta fundamentala.Se gaseste in epiglota. adulte). mai ales cele de Na (95%). simfiza pubiana. meniscurile articulare.Se gaseste in inele intervertebrale. cartilaje costale si laringiene. legaturile dintre tendoane si oase. Tesutul cartilaginos elastic Predomina fibrele elastice. care ii da aspectul de cartilaj. .Nu sunt vascularizate.Se afla fibre de colagen si elastice. Tesutul cartilaginos fibros Predomina fibrele de colagen. care se afla in niste cavitati numite condroplaste.Se afla in inele cartilaginoale traheale. din care vor lua nastere condrocitele (celulele mature. legaturile cartilaginoase dintre oase.Substanta fundamental contine o proteina numita condrina. Celule conjunctive sunt reprezentate de condroblaste (celulele tinere). si multe saruri minerale. pavilionul urechii si conductul auditiv extern. in afla scheletul embrionului. Celulele sunt protejate in partea superioara de mai multe straturi de celule ce formeaza pericondrul.

Tesutul osos compact Unitatea anatomofunctionala este osteonul format dintr-un canal Hawers inconjurat de dintrlamele osoase dispuse concentrice ce contin osteocite dispuse in osteoplaste si un vas de sange. in epifizele oaselor lungi. Au numai fibre de colagen. Pe langa acestea se mai gasesc si osteoclastele. Tesutul osos spongios Are areole (cavitati) pline cu maduva rosie. Osteoblastele depoziteaza substante fosfocalcice. ele comunica intre ele fara a avea continuitate.Substanta fundamentala este structura in lamele osoase formate dintr-o proteina (oseina) si dintrimpregnate cu saruri fosfocalcice. Aceasta este singura parte a osului care are senzatii . iar in nouadolescenta in oasele scheletului axial se inlocuieste cu maduva galbena care este mai putin activa. in oasele lungi si diafiza.Celule sunt reprezentate de osteoblaste (celulele tinere) din care vor rezulta osteocitle (celulele mature) si care se gasesc in niste cavitati numite osteoplaste. Lamelele osoase sunt sub forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta osului.Maduva rosie se gaseste la nou-nascut in toate oasele acestuia. celule multinucleare (care contin enzime) cu rol in ´reparareaµ fracturilor si formarea canalului medular (canalul Hawers). prin care trec vase de sange.Se gasesc in oasele late si scurte. protectoare si nutritiva numita periost. Sunt tesuturi vascularizate.Oasele sunt inconjurate de o membrana rezistenta. Activitatea celulelor este controlata de numerosi hormoni precum cei de crestere: testosteronul si estrogen. iar osteoclastele le folosesc in regenerarea oaselor fracturate.Se gasesc in lama externa a oaselor late.

Acestia formeaza un strat superficial sub care se gasesc straturi musculare intermediare. localizare sau natura fibrelor se disting trei tipuri de muschi: netezi. Sub acestea din urma. muschii profunzi se afla în contact direct cu oasele scheletului. . care reprezinta 40% din masa corpului. Examenul detaliat al particularitatilor muschilor permite sa se înteleaga rolul lor în functionarea corpului uman. striati si cardiac. Dupa functie.Corpul uman are aproximativ 700 de muschi. Muschii denumiti aparenti sunt vizibili sub piele. în special la culturisti.

pentru ca sunt legati direct de oase prin tendoane ² o structura de asemenea fibroasa. . Impulsul nervos transmis la fibrele musculare antreneaza o cascada de reactii chimice care produce contractia muschiului. pentru a se decontracta. aflându-se sub controlul constient al aflânducreierului. Aceasta stare le permite sa reactioneze foarte rapid la ordinele date de sistemul nervos.Muschii striati sunt cei mai numerosi: peste 600. Ei sunt mentinuti constant la un nivel minimal de contractie. Cu toate ca sunt rapizi si vigurosi. denumit tonusul muscular. Toti acesti muschi consuma energie în timpul contractiilor. Fiecare fibra musculara este conectata la creier prin intermediul unui nerv. Este încalzirea musculara. Capacitatea lor de a alterna cu rapiditate contractia si relaxarea le permite realizarea de miscari multiple. Acesti muschi sunt denumiti scheletici. rezista la întinderi ² care pun în actiune articulatiile. Termenul striat provine din aspectul zebrat. al fasciculelor de fibre musculare. Acest tip muscular este denumit si voluntar. la microscop. O parte din aceasta energie este transformata si se va disipa în cursul contractiilor musculare. muschii striati au nevoie de repaus dupa orice activitate. iar comenzile acestuia sunt transmise prin influxuri nervoase.

. vezica urinara sau vasele sanguine. diafragma. laringe. Intra in alcatuirea muschilor netezi. Acesti muschi sunt în mare parte controlati de creier. contractiile exercita presiuni asupra organului si asigura astfel progresia substantelor pe care acesta le contine. miscarea diafragmei. Majoritatea muschilor netezi sunt localizati în peretii organelor cavitare ca stomacul. faringe. Alti muschi netezi controleaza diametrul pupilei. Întrerupte de relaxari. Spre deosebire de muschii scheletici. în mod constient.. nu necesita nici un repaus. .Tesutul neted este alcatuit din celule fuziforme care au un singur nucleu. spre deosebire de muschi scheletici. ei sunt numisi involuntari. fibrele lor nu sunt striate. Contractiile lor lente si regulate. prima parte a esofagului. deci a peretilor unor organe interne precum: limba.

constituite din structuri fibroase foarte rezistente fixate pe schelet. Muschiul cardiac alcatuieste peretii inimii. de astfel. strâns legate între ele. Muschii implicati în miscarile voluntare au un punct comun: aproape toti se termina prin tendoane. Acest muschi este compus din fibre striate deosebite.Tesutul muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu central. Muschiul se contracta sau se relaxeaza. sa se contracte în afara oricarei stimulari nervoase. ale caror contractii ritmeaza bataile inimii. osul jucând rolul unei pârghii. Numit si miocard are nevoie de o alimentare sanguina importanta care este asigurata de arterele coronare. Miocardul apartine categoriei muschilor involuntari si poate. .

prelucreaza.intra in alcatuirea nervilor si a substantei albe. iar prelungirile -fibre nervoasenervoase. transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul unor substante numite mediatori chimici. .Ei primesc. Neuronii comunica atat intre ei cat si cu celule efectoare (musculare sau glandulare) prin structuri numite sinapse. -celule gliale. Neuronii sunt celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase. Corpii neuronilor formeaza substanta cenusie a sistemului nervos. Dentritele conduc impulsul nervos spre corpul celular iar axonii de la corpul celular spre terminatiile dilatate ale acestora (butoni terminali).Un neuron este format din corp celular si doua feluri de prelungiri: una sau mai multe dendrite si un singur axon. Aici. memoreaza si transmit informatii.Tesutul nervos este format din: -neuroni. In momentul in care impulsul nervos ajunge la butonul terminal mediatorul chimic este eliberat in fanta sinaptica (spatiu sinaptic) si actioneaza asupra membranei neuronului urmator (postsinaptic).

d). . labilitatea este capacitatea neuronului de a r spunde la un anumit num r de stimuli pe unitatea de timp. cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric). timpul util reprezint timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos. membranar. brusche ea reprezint rapiditatea cu care ac ioneaz stimulul. Se caracterizeaz prin: a). având o intensitate dubl fa de reobaz . iar cei cu intensitate superioar pragului se numesc supraliminari i au acela i efect ca i cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea "tot sau nimic"). în timpul unui r spuns la un stimul anterior. pentru a produce un influx nervos. perioada refractar este proprietatea neuronului de a nu r spunde la un stimul nou. intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezint intensitatea necesar unui stimul pentru a produce un influx nervos. Suportul fizico-chimic al excitabilit ii i al conductabilit ii este poten ialul fizicoelecteric membranar. f). CONDUCTIBILITATEA reprezint capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector. Stimulii cu intensitate inferioar pragului se numesc subliminari i nu produc influx nervos. e). c).Propriet ile neuronilor: generarea influxului nervos (excitabilitatea) conducerea influxului nervos (conductabilitatea) EXCITABILITATEA reprezint capacitatea materiei vii de a r spunde prin manifest ri specifice la ac iunea stimulilor. b).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful