Tesuturi vegetale si animale Tesutul vegetal

Tesuturile embrionare

Tesutul animal
Tesuturile epiteliale Tesuturi conjunctive Tesuturi musculare
Neuroni Celule gliale

Tesuturile definitive

Tesutul nervos

Tesuturi de aparare Tesuturi fundamentale Tesuturi conducatoare Tesuturi mecanice Tesuturi secretoare

Epiteliile de acoperire Epitelii secretoare Epitelii senzoriale

Tesuturile conjunctive moi Tesutul conjunctiv semidur Tesutul conjunctiv dur

Tesutul muscular striat Tesutul muscular neted Tesutul muscular cardiac

La organismele unicelulare,celula indeplineste toate celulele necesare vietii: hranire, respiratie, reproducere; La organismele pluricelulare, celulele se specializeaza, fiecare pentru o anumita functie, fiecare celula avand forma si structura corespunzatoare acelei functii.Astfel apar tesuturile.Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie. Tesuturile sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi origine, forma, structura si functie.Tesuturile se grupeaza la randul lor, formand organe. Dupa forma celulelor,tesuturile pot fi: -parenchimatice; -prozenchimatice. Tesuturile parenchimatice sunt alcatuite din celule izodiametrice,la care cele trei diametre sunt egale; Tesuturile prozenchimatice sunt alcatuite din celule heterodiametrice la care diametrul longitudinal este mai mare decat cel orizontal.

cu un inceput de diferentiere. rotunjite.Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid. nodurilor tulpinii. care asigura primare. Embrionul este format la inceput numai din meristem primordial. cu pereti subtiri. majoritatea celulelor se specializeaza si nu se mai divid. fara spatii libere intre ele. Celulele meristematice sunt mici. Din ele deriva meristeme primare. pe doua laterale). specializandu-se si specializandugenerand tesuturi definitive. Sintetizeaza intens substante organice. celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea de diviziune si astfel apar maristeme secundare. cresterea in lungime. . Pe primordial. Se formeaza astfel celule noi. Denumirea de meristeme apicale indica pozitia lor in varfurile de crestere. La unele familii (graminee) exista meristeme primare intercalare. Raman cateva celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor. cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii. care se diferentiaza ulteriuor. masura ce plantuta se dezvolta. Meristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celule aflate in diferite faze ale mitozei. In unele cazuri. Acestea sunt situte in afara axului organelor (de aceea sunt meristeme laterale). deasupra intercalare.

dintr2. . La plantele cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. ci ingrosari ale peretelui celular menite sa-i dea sarezistenta. rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere. Prin ele circula seva bruta. Ele pot fi: 1. Tesuturile fundamentale produc sau depoziteaza substante. Observati la microscop o sectiune intr-o frunza. Tesuturile conducatoare transporta seva. Vasele se grupeaza. formata de epiderma. Vati observa ca intre epiderma intrsuperioara si cea inferioara se afla mai ales celule cu cloroplaste. Prin ele circula seva elaborata. El functioneaza diferit primavara si toamna. dispuse cap la cap. Observati in sectiune in tuberculul de cartof tesutul fundamental de depozitare. regula dintr-un singur strat de celule. Tesuturi de aparare formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. formand fascicule. ele produc prin fotosinteza substante organice.Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. isi pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi. si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere. Tesutul conducator contine celule alungite care formeaza doua feluri de vase: a. spirale sau retea nu sunt ornamente. lemnos spre interior. Deci. Celulele cilindrice. Unele tesuturi fundamentale depoziteaza apa ² tesuturi acvifere (la plante din zone secetoase) sau aer ² tesuturi aerifere (la plante acvatice). Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Elementele in forma de inele. determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. 3. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma. El produce tesut liberian spre exterior si libero-lemnos. b.

Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati.4. Tesuturile mecanice dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp. iar cel la colenchim. careingrosarea este uniforma se numeste schelerenchim. 5. Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim. in conditiile actiunii unor forte externe. Tesuturile secretoare sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante .

In cursul dezvoltarii embrionare. Celulele animale. conjunctive.Conturul lor este greu de observat cu ajutorul microscopului optic scolar. muscular si nervos.Tesutul animal reprezinta o grupare de celule strans unite intre ele care au aceeasi forma si structura si indeplinesc aceeasi functie. acolo unde este posibil. . trebuie sa incercam sa conturam celulele in functie de numarul si forma nucleilor. la animale se diferentiaza patru tipuri de tesuturi: epiteliale.De aceea se recomanda ca. nu au perete celular.mai ales daca ele sunt alaturate. spre deosebire de cele vegetale.

formeaza parenchimul glandelor exocrine si endocrine si membranele specializate in receptionarea stimulilor externi. si fundamentala. Deci. printre celule aflandu-se aflanduo substanta numita ciment. captusesc cavitatile organelor interne. In zona de legatura cu tesutul conjunctiv. daca se gaseste in cantitati mari. Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele. celulele epiteliale sunt asezate pe o membrana bazala.Tesuturile epiteliale acopera suprafata externa a corpului. Epiteliile nu au vase de sange. glandulare si senzoriale. dupa functia pe care o indeplinesc tesuturile epiteliale sunt de mai multe feluri: de acoperire. schimbul de substante nutritive realizandu-se prin difuzie de la celulele tesutului realizanduconjunctiv care le insotesc intotdeauna. Printre celulele epiteliale se gasesc terminatii nervoase cu rol senzitiv. Legatura dintre celule se realizeaza cu ajutorul tonofibrilelor sau desmozomilor (se considera a fi prelungiri ale reticulului endoplasmatic). . daca se gaseste in cantitati mici. care are rol de suport si de schimb nutritiv cu acest tesut.

Celulele lor sunt cubice. mucoasa nazala si trompei uterine. ureterelor si mucoasei laringiene si faringiene c)Tesuturile epiteliale de acoperire pseudostratificate se gasesc in trahee si in bronhiile principale. Stratul profund se sprijina pe membrana bazala si este format din celule care se inmultesc activ (strat generator). in general. mucoasa esofagiana si bucala. Dupa numarul straturilor de celule pot fi: unistratificate. -cubice se gasesc la nivelul bronhiolelor si in canalele unor glande secretorii -cilindrice se gasesc in organele tubului digestiv in regiunea situata intre stomac si rect. Aceste tesuturi sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule care se sprijina direct pe membrana bazala. dintrEpiteliile care au celule turtite (pavimentoase) se mai numesc si endotelii. a) Tesuturile epiteliale de acoperire unistratificate cu celule: -pavimentoase se gasesc in tunica interna a capilarelor sangvine si limfatice. alveolele pulmonare. In cazul epidermei. cilindrice (prismatice) sau turtite (pavimentoase) si au. b)Tesuturile epiteliale de acoperire pluristratificate cu celule: -pavimentoase se gasesc in epiderma. La suprafata acestor epitelii se afla un strat superficial care vine in contact direct cu mediul intern sau extern. pericardul inimii. fiind inlocuite permanent de celulele din stratul generator. Epiteliile pluristratificate formeaza paturi alcatuite din mai multe straturi. nuclei mari. pluristratificate sau pseudostratificate.Epiteliile de acoperire sunt localizate in piele si mucoasele organelor cavitare. uretre -cubice se gasesc in canalele glandelor salivare -cilindrice se gasesc la nivelul vezicii urinare. foitele pleurale (plamani). celulele acestui strat se cheratinizeaza si mor (se descuameaza). peritoneu (sustine organele abdominale). .

Acestea au. ovarul). toate inconjurate de o bogata retea de vase sangvine. limfatice si nervi si formeaza glandele secretoare. in general. glandele suprarenale etc. Ele alcatuiesc parenchimul glandular care se asociaza cu tesut conjunctiv.) -mixte au dubla secretie (hormoni si alti produsi) (pancreasul. testiculul. paratiroida. glandele din mucoasa bucala. Celulele lor sunt de obicei. Alte glande exocrine sunt pluricelulare.). Acestea pot fi: -exocrine ² produsul de secretie este eliminat la exterior printr-un canal (glandele printrsudoripare si sebacee) sau in cavitati (glandele salivare si gastrice) -endocrine ² produsul de secretie ² hormonii ² este eliminat direct in sange. insule. din epiteliul intestinal. Glandele endocrine au celule secretoare grupate in foliculi. forma unui caliciu (de unde si numele de glande caliciforme) si secreta mucus. . Ele au o parte secretorie celulara si un canal excretor care poate fi simplu sau ramificat. intestinale). ovale sau sfericesi au numeroase mitocondrii si un aparat Golgi foarte dezvoltat. nu au canal excretor (tiroida. ramificata sau de ciorchine (acinoase) (exemplu. din epiteliul arborelui respirator etc. vase de sange. glandele salivare).Epiteliile glandulare produc substante de secretie. Unele glande exocrine sunt unicelulare (exemplu. cordoane. Acestea au forma tubulara (glandele gastrice.

Rolul acestor epitelii senzoriale este foarte important pentru integrarea organismului in mediu. fie numai una apicala cu rol in receptionarea excitatiilor din mediu. Aceste excitatii sunt trransformate in influx nervos si transmise terminatiilor nevoase ale neuronilor senzitivi cu care vin in contact prin polul bazal. olfactive (epiteliul mucoasei nazale). celulele cu conuri si bastonase din retina etc. gustative (mugurii gustativi din epiteliul mucoasei bucale). . auditive (epiteliul organului Corti din urechea interna). Celulele senzoriale au fie 2 prelungiri (una apicala si alta bazala).Epiteliile senzoriale sunt specializate in receptionarea diferitilor stimuli din mediu. Ele sunt formate din celule senzoriale si celule de sustinere. Celulele senzoriale sunt tactile (in epiderm).

dura. Ele sunt foarte rezistente pentru ca contin colagen. ele pot fi: de colagen. Fibrele conjunctive sunt de natura proteica. moale. In functie de consistenta substantei fundamentale. maduva rosie. Colagenul se reinoieste incet. elastice si de reticulina. dupa cum spune si numele. acesta da gelatina prin fierbere. face legatura dintre diferitele organe. Ele sunt mai subtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate. Fibrele elastice au o compozitie asemanatoare cu colagenul.Tesutul conjunctiv. dar cu varsta. precum si dintre componentele acestora. fibre conjunctive si substanta fundamentala. Fibrele elastice contin elastina. o proteina elastica. Este alcatuit din: celule conjunctive. Ea contine in proportii diferite substante minerale. Celulele conjunctive provin din celulele mezoblastice embrionare. . Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. tesuturile conjunctive se clasifica in: moi. Majoritatea au forma stelata sau fusiforma si prezinta prelungiri care le pun in legatura unelel cu celelalte. cu deosebire in alcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Substanta fundamentala este produsul celulelor si are rolul de a le separa. Ele contin reticulina. prin fierbere elastina nu da gelatina. proces numit sclerozare. consistenta. semi-dure semisi dure. Ele sunt caracteristice fiecarui tesut conjunctiv. fibrele se inmultesc si se impregneaza cu substante minerale si organice (colesterol). ficat. In functie de aceasta proteina. substanta asemanatoare colagenului. in functie de acestea substanta fundamentala poate fi: fluida. Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile conjunctive. Fibrele de reticulina se gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare: splina. Tesutul conjunctiv contine apoximativ 1/3 din cantitatea totala de apa a corpului omenesc. organice (mai ales proteine) si apa. ganglionii limfatici.

plamani si corzi vocale. tendoane. Tesutul reticulat Are celule cu prelungiri ramificate. Tesutul fibros Celulele si substanta sunt putine. ganglionii limfatici. legatura. protectie in locurile de frecare.. duramater.Tesutul lax Celulele au forma stelata.Se afla in tunica medie a venelor si arterelor. tractiune si presiune.Se gaseste in organele hematoformatoare si limfopoietice: spilna.Au rol de apronevroze. care au nucleul inpins spre periferie si prezinta o picatura mare de grasime. Tesutul adipos Prezinta numeroase celule adipoase. . fasciile musculare. Tesutul elastic Celulele si substanta se fla in cantitati mici. aparare si hranire.Se afla in jurul organelor viscerale. In ochiurile retelei se afla multa substanta fundamentala. Prezinta numeroase fibre de reticulina care sunt dispuse sub forma de retea.Are rol de aparare (fagocitoza).. ficat.Este cel mai raspandit tesut conjunctiv.Au rol de izolant termic si antisoc. cavitatile unor organe. care are rol in distrugerea substantelor electronegative. fibrele si substanta fundamentala se afla in proportii aproximativ egale. Predomina fibrele elastice. apronevroze. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite). hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care fixeaza organele abdominale (digestive) de peretele posterior al cavitatii abdominale). El umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare.Are rol de sustinere. Celulele. Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse paralel. Celule fixe sunt: fibrocitul si histiocitul. trofic.Se afla in ligamente. maduva rosie.

si multe saruri minerale. Tesutul cartilaginos elastic Predomina fibrele elastice. mai ales cele de Na (95%). meniscurile articulare. simfiza pubiana. Tesutul cartilaginos fibros Predomina fibrele de colagen. legaturile dintre tendoane si oase. pavilionul urechii si conductul auditiv extern. .Nu sunt vascularizate.Se gaseste in inele intervertebrale. legaturile cartilaginoase dintre oase.Se afla in inele cartilaginoale traheale. din care vor lua nastere condrocitele (celulele mature. cartilaje costale si laringiene. Tesutul cartilaginos hialin Predomina substanta fundamentala.Se afla fibre de colagen si elastice. care se afla in niste cavitati numite condroplaste. Celule conjunctive sunt reprezentate de condroblaste (celulele tinere). care ii da aspectul de cartilaj.Se gaseste in epiglota.Substanta fundamental contine o proteina numita condrina. in afla scheletul embrionului. adulte). Celulele sunt protejate in partea superioara de mai multe straturi de celule ce formeaza pericondrul.

Se gasesc in oasele late si scurte. protectoare si nutritiva numita periost. Activitatea celulelor este controlata de numerosi hormoni precum cei de crestere: testosteronul si estrogen. iar osteoclastele le folosesc in regenerarea oaselor fracturate. iar in nouadolescenta in oasele scheletului axial se inlocuieste cu maduva galbena care este mai putin activa. prin care trec vase de sange.Oasele sunt inconjurate de o membrana rezistenta. Osteoblastele depoziteaza substante fosfocalcice. Aceasta este singura parte a osului care are senzatii . Tesutul osos spongios Are areole (cavitati) pline cu maduva rosie. Lamelele osoase sunt sub forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta osului.Maduva rosie se gaseste la nou-nascut in toate oasele acestuia. celule multinucleare (care contin enzime) cu rol in ´reparareaµ fracturilor si formarea canalului medular (canalul Hawers). in oasele lungi si diafiza.Celule sunt reprezentate de osteoblaste (celulele tinere) din care vor rezulta osteocitle (celulele mature) si care se gasesc in niste cavitati numite osteoplaste. in epifizele oaselor lungi. Au numai fibre de colagen. Sunt tesuturi vascularizate. Pe langa acestea se mai gasesc si osteoclastele. ele comunica intre ele fara a avea continuitate.Substanta fundamentala este structura in lamele osoase formate dintr-o proteina (oseina) si dintrimpregnate cu saruri fosfocalcice.Se gasesc in lama externa a oaselor late. Tesutul osos compact Unitatea anatomofunctionala este osteonul format dintr-un canal Hawers inconjurat de dintrlamele osoase dispuse concentrice ce contin osteocite dispuse in osteoplaste si un vas de sange.

Sub acestea din urma. care reprezinta 40% din masa corpului. Dupa functie. muschii profunzi se afla în contact direct cu oasele scheletului.Corpul uman are aproximativ 700 de muschi. . localizare sau natura fibrelor se disting trei tipuri de muschi: netezi. Examenul detaliat al particularitatilor muschilor permite sa se înteleaga rolul lor în functionarea corpului uman. Muschii denumiti aparenti sunt vizibili sub piele. striati si cardiac. Acestia formeaza un strat superficial sub care se gasesc straturi musculare intermediare. în special la culturisti.

Fiecare fibra musculara este conectata la creier prin intermediul unui nerv. Cu toate ca sunt rapizi si vigurosi. Este încalzirea musculara. Aceasta stare le permite sa reactioneze foarte rapid la ordinele date de sistemul nervos. Capacitatea lor de a alterna cu rapiditate contractia si relaxarea le permite realizarea de miscari multiple. la microscop. pentru ca sunt legati direct de oase prin tendoane ² o structura de asemenea fibroasa. . Toti acesti muschi consuma energie în timpul contractiilor.Muschii striati sunt cei mai numerosi: peste 600. Acest tip muscular este denumit si voluntar. denumit tonusul muscular. O parte din aceasta energie este transformata si se va disipa în cursul contractiilor musculare. Termenul striat provine din aspectul zebrat. muschii striati au nevoie de repaus dupa orice activitate. pentru a se decontracta. Ei sunt mentinuti constant la un nivel minimal de contractie. al fasciculelor de fibre musculare. iar comenzile acestuia sunt transmise prin influxuri nervoase. rezista la întinderi ² care pun în actiune articulatiile. Acesti muschi sunt denumiti scheletici. Impulsul nervos transmis la fibrele musculare antreneaza o cascada de reactii chimice care produce contractia muschiului. aflându-se sub controlul constient al aflânducreierului.

Alti muschi netezi controleaza diametrul pupilei.. Acesti muschi sunt în mare parte controlati de creier. Spre deosebire de muschii scheletici. faringe. Contractiile lor lente si regulate. ei sunt numisi involuntari. contractiile exercita presiuni asupra organului si asigura astfel progresia substantelor pe care acesta le contine. nu necesita nici un repaus. Intra in alcatuirea muschilor netezi. laringe. vezica urinara sau vasele sanguine. . în mod constient. deci a peretilor unor organe interne precum: limba. Majoritatea muschilor netezi sunt localizati în peretii organelor cavitare ca stomacul. fibrele lor nu sunt striate. prima parte a esofagului.. miscarea diafragmei. Întrerupte de relaxari. diafragma. spre deosebire de muschi scheletici.Tesutul neted este alcatuit din celule fuziforme care au un singur nucleu.

constituite din structuri fibroase foarte rezistente fixate pe schelet. strâns legate între ele. Muschiul se contracta sau se relaxeaza.Tesutul muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu central. Muschii implicati în miscarile voluntare au un punct comun: aproape toti se termina prin tendoane. de astfel. Acest muschi este compus din fibre striate deosebite. Miocardul apartine categoriei muschilor involuntari si poate. Muschiul cardiac alcatuieste peretii inimii. osul jucând rolul unei pârghii. ale caror contractii ritmeaza bataile inimii. sa se contracte în afara oricarei stimulari nervoase. . Numit si miocard are nevoie de o alimentare sanguina importanta care este asigurata de arterele coronare.

prelucreaza. Neuronii comunica atat intre ei cat si cu celule efectoare (musculare sau glandulare) prin structuri numite sinapse. Corpii neuronilor formeaza substanta cenusie a sistemului nervos.Ei primesc. -celule gliale. iar prelungirile -fibre nervoasenervoase. Neuronii sunt celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase. Dentritele conduc impulsul nervos spre corpul celular iar axonii de la corpul celular spre terminatiile dilatate ale acestora (butoni terminali). Aici.intra in alcatuirea nervilor si a substantei albe.Un neuron este format din corp celular si doua feluri de prelungiri: una sau mai multe dendrite si un singur axon. . memoreaza si transmit informatii. transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul unor substante numite mediatori chimici.Tesutul nervos este format din: -neuroni. In momentul in care impulsul nervos ajunge la butonul terminal mediatorul chimic este eliberat in fanta sinaptica (spatiu sinaptic) si actioneaza asupra membranei neuronului urmator (postsinaptic).

având o intensitate dubl fa de reobaz . timpul util reprezint timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos. în timpul unui r spuns la un stimul anterior. Se caracterizeaz prin: a). perioada refractar este proprietatea neuronului de a nu r spunde la un stimul nou. labilitatea este capacitatea neuronului de a r spunde la un anumit num r de stimuli pe unitatea de timp. b). membranar. intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezint intensitatea necesar unui stimul pentru a produce un influx nervos. f). e). brusche ea reprezint rapiditatea cu care ac ioneaz stimulul. d). iar cei cu intensitate superioar pragului se numesc supraliminari i au acela i efect ca i cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea "tot sau nimic"). Suportul fizico-chimic al excitabilit ii i al conductabilit ii este poten ialul fizicoelecteric membranar. pentru a produce un influx nervos.Propriet ile neuronilor: generarea influxului nervos (excitabilitatea) conducerea influxului nervos (conductabilitatea) EXCITABILITATEA reprezint capacitatea materiei vii de a r spunde prin manifest ri specifice la ac iunea stimulilor. . cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric). CONDUCTIBILITATEA reprezint capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector. Stimulii cu intensitate inferioar pragului se numesc subliminari i nu produc influx nervos. c).