Psihopedagogia invatarii

Disciplina optionala in cadrul modulului de pregatire pentru profesiunea didactica

motto 

³Specializarea noastra ca specie este specializarea in invatare(«), iar educatia, inventie a omului, il face pe cel ce invata sa depaseasca simpla invatare´(J.Bruner, 1970)

Cum devine o teorie a invatarii teorie a instruirii
Tr s turi:  s indice experien ele care prezint cea mai mare eficacitate în s direa, în individ, a unei înclina ii c tre înv are;  s pun în eviden structura optim a unui corp de cuno tin e pentru a fi mai repede în eles;  s determine ordinea în care urmeaz s fie prezentate materialele de înv at;  s sugereze modalit ile de motivare a elevilor (recompense, pedepse).(J.Bruner)

Invatarea-Cadrul European al Calificarilor(EQF)-2005 

Invatarea este un proces cumulativ prin care o persoana asimileaza gradual notiuni din ce in ce mai complexe si abstracte(concepte, categorii si tipuri de comportament sau modele) si/sau dobandeste deprinderi si competente generale. Acest proces se desfasoara in context informal, de exemplu prin activitati recreative, precum si in contexte de invatare formala care includ si locul de munca.

151). 151). . pag.Neacsu instruirea reprezint ³acea zona în care înv area i predarea se întâlnesc în mod planificat i con tient´ (I. Acelasi autor precizeaza ca ³instruirea apare ca un aspect formal al activit ii educa ionale plasate într-o institu ie de tip colar´ (idem. In opinia profesorului I. 1999. Neac u. pag.Raportul instruire-invatare   Instruirea produce invatare.

. Obiectul ei de studiu este modul in care personalitatea educatului se dezvolta si se formeaza prin invatare.Ce este? Psihopedagogia invatarii reprezinta o sinteza stiintifica cu caracter interdisciplinar. pentru a deveni autonoma si creativa. in conditiile educatiei.

credem ca. Natura invatarii. Nu este. Astazi reflectia asupra problematicii invatarii scolare este dominata de cognitivism si constructivism . cognitivismul. procesele implicate scot in evidenta interferente care nu pot fi abordate decat interdisciplinar. definit si coerent. nu numai psihologia si pedagogia. praxiologia. lipsit de importanta sa mentionam inca de la inceput ca principalele explicatii si solutii privind invatarea se regasesc in cadrele unor conceptii si orientari cu larga capacitate de cuprindere a conditiilor existentei si dezvoltarii fiintei umane: behaviorismul. prin raportare la fundamentele ei: filosofice. multiplele interdependente pe care le identificam intre formele. logice si neurofiziologice etc. realismul. orientari care se adauga altora mai vechi: naturalismul. In ceea ce ne priveste. neurofiziologia. psihologice.. constructivismul.fundamente  In studiul invatarii se implica. pragmatismul si existentialismul. pedagogice. Pentru a cuprinde complexitatea este nevoie de un efort rational. sociologice. Multi autori se raporteaza totusi la o stiinta a invatarii. am putea sa ne referim mai degraba la stiintele invatarii. sociologia si lingvistica etc. praxiologice. tipurile. desigur. probabil. ci si axiologia. idealismul. logica.

. confuzii asociate unor secvente curente/tipice de invatare in clasa . prejudecati. Descoperiti elemente comune si diferente semnificative in principalele definitii ale invatarii(pe baza revederii cursului de psihologie a educatiei). Raportati la propria dv. Adaugati reflectii personale in situatii tipice de (auto)invatare. experienta de invatare. Deduceti consecintele unor situatii de invatare formala. Construiti argumente pro si contra invatarii din propria experienta. Identificati idei de baza si idei secundare in principalele teorii ale invatarii studiate.Sarcini de lucru         Elaborati un inventar critic/o lista de erori. Identificati cauzele unor dificultati de invatare si construiti solutii posibile. specific scolara. Comentati asteptarile unor colegi in raport cu propria invatare.

 2. Competen e de comunicare în limba matern i în dou limbi de circula ie interna ional . Competen e fundamentale de matematic . Competen e de expresie cultural .  6. tiin e i tehnologie. Competen e axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activ i responsabil la via a social ).  3. Competen e antreprenoriale.  8. Competen e digitale (de utilizare a tehnologiei informa iei pentru cunoa tere i rezolvarea de probleme).  5.De stiut ! COMPETENTE CHEIE  1. Competen e pentru managementul vie ii personale i al evolu iei în carier .  4. . Competen e de a înv a pe tot parcursul vie ii.  7.

tabele. . de a comunica multifunctional in timp si spatiu. expozitii etc. de a lucra independent si de a se incadra in timp(respectarea termenelor autofixate). sit-uri.Competenta de invatare           de cautare si obtinere a informatiei. fara constrangeri. organigrame si diagrame. de a realiza produse specifice: jurnale. de a crea texte. grafice. rapoarte. de a explora medii virtuale. desene. de utilizare adecvata a bancilor de date existente si a bibliotecii virtuale. rezumate. de a integra fotografii in text. de a lucra in grup. de selectionare si utilizare a unor sit-uri cat mai interesante(capacitati de alegere si de informare). filme video. de a tria si manipula informatii/date si de a concepe in final documente telematice. capacitatea de a realiza simulari.

 Capacitatea de a (de)construi cunostinte perimate.Proiectul devenirii umane prin invatare intr-o societate a cunoasterii si stiintei  Capacitatea de a construi si reconstrui cunostinte. .  Capacitatea de a deosebi ce este esential.

in actualitate     Diversificarea locurilor de invatare. Alternarea formal-nonformal-informal.a strategiilor de ridicare a propriei valori. Importanta strategiilor de prelucrare a informatiilor ori privind resursele de invatare. . Autoresponsabilizarea celui care invata.Invatarea. invatarea autodirijata.

a se adapta( E.Galperin.Allal). a constientiza(J.. a-ti insusi conexiuni.Piaget).F.Durkheim). a face conexiuni(G. a-ti insusi concepte(L. a actiona( P.Bachelard).Richard).) a se comporta( B.Leontiev).. a asculta de reguli. a te lasa condus de un adult mai varstnic si mai intelept. a schimba semnificatia pe care o dam propriei experiente(Chevrier s. a-ti insusi procese cognitive(J.L. a-ti insusi procese mentale superioare(B. partial dezacord.a. total dezacord restul neutre                        A INVATA INSEAMNA: a crea obisnuinte( W.etc. a-ti insusi forme(W.N.F. 1-2 considerate partial neimportante. cu mediul inconjurator. Skinner).Bruner).Kohler).Bloom). a interactiona cu ceilalti. a asertiunilor 1-2 considerate importante.Vigotski). a anticipa si a interioriza(P. partial de acord. a merge la scoala. a fi incadrat intr-un sistem de influente organizate.. a-ti insusi/forma reprezentari(G.S. .Bruner).S. .Tiberghien).1-2 considerate neimportante.Galperin).James). a-ti insusi cunostinte relationale(retele conceptuale) si cunostinte procedurale(scheme de actiune)( J. A. a-ti insusi scheme sau structuri cognitive(J.METODA TRIERII ASERTIUNILOR SAU DEFINITIILOR Aspecte ale definirii notiunilor si problema "conceptiilor": (triere individuala: 1-2 considerate foarte importante-total acord..L. a reusi si a intelege(J.Piaget). cu profesorul( L. a explora medii.

metode si tehnici de invatare apartinand teoriilor behavioriste. Dezvoltarea competentelor investigationale si formarea atitudinilor si convingerilor deontologice specifice carierei didactice. pe baza abordarii interdisciplinare a invatarii . Proiectarea de programe de preventie si interventie in cazuri de nereusita scolara . Aplicarea de strategii. Ilustrarea formelor si tipurilor de invatare in situatii educationale scolare. . a factorilor activitatii de invatare si a motivatiei invatarii la varstele scolare . tendinte si directii de actiune. cognitiviste si constructiviste ale invatarii .Obiectivele disciplinei       Disciplina PSIHOPEDAGOGIA INVATARII urmareste realizarea urmatoarelor obiective: Clarificarea unor notiuni. teorii.

INVATAREA PRIN COOPERARE SI UTILIZAREA CONFLICTULUI SOCIO-COGNITIV  2.PEDAGOGIE CONTRUCTIVISTA: CONSILIEREA PENTRU INVATARE DIFICULTATILE DE INVATARE SI INSTRUIREA DIFERENTIATA  INSTRUIREA DIFERENTIATA.INVATAREA PRIN REZOLVARE DE PROBLEME  3.Analitica temelor INVATAREA SCOLARA. METODE INTERACTIVE DE PREDARE-INVATARE  5. INSTRUMENTE  6.INVATAREA EXPERIENTIALA  4. COLABORAREA PROFESOR-PSIHOLOG/CONSILIER SCOLAR. INVATAREA AUTOORGANIZATA SI CONSTRUCTIA CUNOASTERII: MODELE. FACTORII REUSITEI SCOLARE  STRATEGII DE PROMOVARE A REUSITEI SCOLARE  EDUCATIA INTEGRATA SI SCOALA INCLUSIVA APLICATII : PROGRAME CURRICULARE PENTRU DOTATI . EXPERINTE DESCHISE SI PROVOCARI TEORETICE NOI IN PSIHOPEDAGOGIA INVATARII  1. COPIII DIN MEDII DEFAVORIZATE SI INSTRUIREA LOR  VALORIZAREA MAXIMALA A POTENTIALULUI INDIVIDUAL. TEHNICI. . INTERVENTII MEDIATE (SELF)MANAGEMENTUL INVATARII ADULTUL SI PROBLEMELE INVATARII. -ASPECTUL PROCESUAL SI MOTIVATIONAL -SCHIMBARI DE PARADIGMA TEORII ALE INVATARII.INVATAREA PERMANENTA  APLICATII: INVATAREA INTERACTIVA. CONDITII INTERNE SI EXTERNE. MODELE DE INSTRUIRE DIMENSIUNI ACTUALE. FORMA A INVATARII: -CARACTERISTICI. ELEMENTE DE METODOLOGIE PROFILUL PROFESORULUI CARE INSTRUIESTE PENTRU INVATAREA PERMANENTA .O PROBLEMA DESCHISA  COPIII IN SITUATIE DE RISC.

testare finala. prezentarea portofoliului: 60% .participare la dezbateri. teste pe parcursul anului: 20% . lucrari de seminar:20% .finalizare      Forma de evaluare: COLOCVIU Stabilirea notei finale(procentaje): .proiect.

Gardner. Bucure ti: Editura Sigma. L. Potolea. Arta memoriei. Înv area pe tot parcursul vie ii: contribu ia sistemelor educa ionale în statele membre ale Uniunii Europene. I. R.Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica. Neacsu. Instruirea colar . În: M. Modele de instruire. (2005). Lisabona. . N. I. Bucure ti : Universitatea din Bucure ti. Mintea disciplinat . Laire. R. Dezvoltarea gândirii critice i înv area eficient . Colegiul Universitar ± CREDIS. performan e în înv mânt. Bucure ti: Creative Solutions. Cum s memor m. Ostrander. I. H. tiin a înv rii. (1994). Bucure ti: EDP. I. I. Înv area autodirijat i consilierea pentru înv are. Alternative metodologice interactive. Bucure ti: Editura Tribuna Înv mântului. Faur. S. Structuri. Ia i: Editura Polirom. (2004). Bucure ti: Universitatea din Bucure ti. Invatarea academica independenta. (1999). Neac u.). Oprea. Copiii cu dificultati de invatare(1998). modele. Înv area colar i psihologia cognitiv .bibliografie                             Bernart. În:Curs de pedagogie (Modulul I). Metode i tehnici de înv are eficient . Bucure ti: Editura Teora.(1990). Pedagogie. H. Jinga. E. Ia i: Editura Institutul European. Iucu. Repere ale instruirii. Ionescu(coord. CE. Eurydice (2000).Ghid metodologic. Elemente de psihopedagogie diferentiala. (2000). Negre -Dobridor. Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Negovan. Dumitru. Autonomia în înv area academic ± fundamente i resurse.. Negre . Ch. Timi oara: Editura de Vest. (2005). De la stiluri la strategii: o abordare empiric a comportamentului didactic. Bucure ti: Editura Curtea Veche.Instruire si invatare. Drapeau. I. I. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica Maciuc.(coord. Neac u. Bucure ti: Editis.) (2004). Bucure ti: Editura Amaltea. Cristea. Bucure ti: Editura Militar . (2005).(2002). M..(2000).. mecanisme. Crengu a-L cr mioara. L. orient ri. Ia i: Editura Polirom. Bruxelles. Jinga. Maciuc. Linksman.Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica Maciuc. (2002). Înv area rapid . D. Bucure ti: Editura Militar . Neacsu . I. strategii. Studii de pedagogie diferentiata. Valeria. (2003). *BIBLIOGRAFIE PE SUPORT ELECTRONIC . (2001). S. Tehnici i metode de antrenament pentru o memorie perfect . Ghid practic. I.). Vl sceanu (coord. Schroeder. (1990). Înv area colar ± teorii. (201).(2006). De la teorie la practic . Ungureanu. Ia i: Editura Polirom. O. (1989). Pâni oar . Craiova :Editura Sitech Memorandum supra înv rii permanente Miclea. S. R. Ostrander. I. Înva cum s înve i repede: Tehnici de înv are accelerat . Tehnica înv rii rapide. D.B. Teorii ale înv rii. Educa ia i dinamica ei. Metode i tehnici de înv are eficient . (2003). I. I.A. Cluj-Napoca: Presa Universitar Clujean . Euridice. Înv area eficient . (1998). (2003). In: I. (2000).. Bucure ti: Editura Teora. Siebert. Sylvie (1999). Perspective teoretice i aplicative. (2000)..Bucuresti: Universitatea din Bucuresti. Bucure ti: Editura Academiei.

Intrebari Utile  Ce obiective urm resc in invatare? Ce am f cut pentru a reu i? Ce s-a întâmplat când nu am reu it? Ce a f cut colegul meu pentru a reu i mai bine decât mine? De ce uneori reu esc i alteori nu? În ce categorie de stil cognitiv i/sau de înv are m încadreaz profesorii/colegii mei? tiu s -mi stabilesc priorit ile? Cine tie/invata mai bine decât mine i pe ce se bazeaz acesta în alegerile pe care le face? tiu s anticipez obstacolele? În situa ii limit ori critice iau decizii ra ionale sau m bizui mai mult pe intui ie? Apreciez global sau analitic? De obicei în eleg u or sau am nevoie de explica ii suplimentare? Ce gre eli fac frecvent i care ar putea fi natura lor (gre esc pentru c m gr besc sau pentru c ezit înainte de a ac iona într-un anume fel?). predând altora ceea ce tiu? etc . sprijin profesional?) Comunic u or i bine? Ce ar trebui s fac pentru a-mi îmbun t i rela iile interpersonale. tiu ce s fac cu ceea ce tiu? tiu la cine s apelez atunci când am nevoie de ajutor (surse de documentare/informare. atât pe vertical câr i pe orizontal ? Cum s înv mai mult decât tiu invatand pe altii.

acomodarea. voluntar i relativ interdependent a cuno tin elor. transformarea. ameliorarea. care const în însu irea.Invatarea scolara  Înv area colar este definit ca o ³activitate cu valoare psihologic i pedagogic . . fixarea i reproducerea con tient . progresiv . p. reconstruc ia. priceperilor. Neac u. condus i evaluat în mod direct sau indirect de educator. 24). 1999. deprinderilor i atitudinilor ´(I.

în condi ii concrete. are caracter formativ i informativ. organizat dup o concep ie clar (planuri. programe).Invatarea scolara  Înv area colar este caracterizat de urm toarele elemente (M. . planificat. necesit timp (alocat. cu o rela ionare pe vertical i pe orizontal . necesar. utilizeaz criterii de evaluare i posibilit i de feedback . procedee. gradual . tehnici) specifice. este un demers con tient. I. depinde de motiva ie. având finalit i i o desf urare secven ial . metode. de c tre agen i umani. modalit i de organizare (prin strategii. con inut. consumat). ce tinde s devin autodirijat. 1987. Neac u. are resurse. 1999): este desf urat în cadru institu ionalizat. respect norme psihopedagogice. Zlate. este un proces dirijat din exterior.

1992). se refera la conditiile invatarii).3.. Unitati cunoastere-actiune..). cunostinte declarative( a sti ca. .2. strategice ( a sti cand. a sti sa faca). sinteze teoretico-practice. de ce. instrumente de cunoastere. date si fapte+mijloace.. gestiunea bazei de cunostinte).cun. Tipologie:1.procedurale( a sti cum. cunostinte despre cunostinte.conditionale. Metacunostintele(cunoastere si control.(J.Redefinirea conceptului de cunostinte     Sisteme de informatii.cun.Tardif.

integrarea i reintegrarea de structuri cognitive i opera ionale. . destructurarea i restructurarea.invatarea -este procesul individual care presupune participarea persoanei la construc ia i deconstruc ia.

consecin a încorpor rii noilor achizi ii (cuno tin e. . de transformare a structurilor cognitive ale elevului/studentului.Invatarea interactiv-creativa este un proces de creare de semnifica ii vis-a-vis de noua informare i de cuno tin ele anterioare.Oprea).L. prin angajarea eforturilor intelectuale i psihomotorii de construire a cunoa terii(dupa C. priceperi i deprinderi).

interactivitatea
presupune interrela ionarea, direct sau mediat , cu ceilal i, cu profesorul i colegii i procese de ac iune transformativ asupra materialului de studiu.

Stilul de invatare-abordare empirica 
             

activ, asertiv/ reflectiv profund/ de suprafa independent de câmp/ dependent de câmp implicativ/ neutral analitic/ sintetic holist, global/ serialist teoretic, conceptual/ pragmatic, experen ial verbal/ nonverbal vizual/ auditiv convergent/ divergent mnezic, reproductiv/ imaginativ, constructiv motivat intrinsec/ motivat extrinsec focalizare aten ional larg / focalizare aten ional îngustä organizat, elaborat, predictibil/ dezorganizat, neelaborat, impredictibil func ionalitate laterala dreapt / func ionalitate lateralä stâng

Invatarea experientiala 
                     

Asigur o implicare activ a cursantului (nu este un receptor pasiv) Se bazeaz pe experien ele cursantului Rela ioneaz exerci iile propuse în cadrul programului la experien ele participan ilor, trecute sau poten ial-viitoare. Creeaz o atmosfer de rezolvare a problemelor. Asigur un dialog activ între cursant i trainer. Implic reflec ia activ (înv area este eficient dup ce reflect m asupra situa iei la care am participat) Situa iile/problemele sunt abordate din perspectiva cursantului, nu a trainerului. Înv area este experien ial atunci când experien a uman face parte din procesul de înv are. Înv area începe cu ideile i conceptele cursantului; nu exist un "profesor" care s citeasc din c r i. Experien ele personale i dezvoltarea personal sunt valorizate în sala de curs (laborator). Evaluarea motivelor interne i externe - evaluarea este considerat a fi o experien de înv are pe care cursan ii înva s o aplice pe ei în i i. În elegerea întregului i analiza componentelor - cursan ii vor în elege con inutul prin analiza surselor primare i a experien elor personale, rela ionate la aceste surse. Înv area experien ial este organizat în jurul experien ei - experien ele anterioare ale cursan ilor sunt luate în considerare înc din faza de proiectare a cursului. Este o înv are bazat pe percep ie, nu pe teorie - înv area experien ial stimuleaz abilit ile cursan ilor de a motiva i explica un subiect, din perspectiv proprie, decât s recite "operele" unui expert în domeniu. Înv area este centrat pe fiecare persoan în parte - se pune accentul pe înv area personal în cadrul grupului. Înv area experien ial este înv area prin care cursantul face ceva - nu doar s se gândeasc la ceva. Ciclul de înv are experien ial integreaz urm toarele 4 etape: (dupa DAVID A. KOLB) experien a concret observa ii reflexive cu privire la experien e (observare si reflectare) generaliz ri ca urmare a experien ei tr ite i a observa iilor pe marginea acesteia(formarea conceptelor abstracte) experimentare activ utilizând concepte abstracte(verificarea in situatii noi).(SURSA :1educat.ro, internet) Modelul lui Peter Jarvis(1987,1995) si Modelul lui Anderson din 1998 aduc completari si nuantari necesare, coreland de pilda etapele invatarii cu stilurile cognitive si de comunicare care sunt bazate pe cultura.

Invatarea/instruirea constructivista
1.

Invatare se face prin descoperire si interactiune Rolul greselii devine central / confruntarea diferitelor puncte de vedere; Invatarea conceputa ca un proces recursiv de interpretare si construire de catre persoane active ce interactioneaza cu mediul fizic si social Invatarea este intotdeauna mediata: nu poate fi separata de mediul in care a fost realizata Profesorul porneste de la nevoile spontane si de la interesele firesti ale celui care invata. Construirea cunoasterii si modificarile de atitudine ce determina noi comportamente au loc in principal ca rezultat al actiunii si prin exprimarea reprezentarilor elevului ETAPE IN PEDAGOGIA CONSTRUCTIVISTA evaluarea cunostintelor initiale activitati de invatare de teren autentice implicarea activa a elevilor si impartasirea autoritatii in invatare rezolvarea problemelor prin colaborare prezentarea de informatii sintetice de catre profesor discutarea acestora reflectarea asupra experientei de invatare evaluare continua

scrise si pronuntate sunt retinute în proportie de 70%. procentajul crescând daca sunt scrise de catre receptor. iar cele vazute. vazute. Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informatii decât prin canalul auditiv. sa fie vazute scrise. aproape concomitent. Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si. . cele scrise în proportie de 30%.Recomandari 1     ascultarea (citirea cu voce tare) a informatiei (a cuvântului sau a propozitiei) urmata de reprezentarea grafica a acesteia în urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezinta durata ramânerii cuvântului în memoria de scurta durata). scrise si auzite concomitent ± 30%. sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta. Cuvintele auzite se retin în proportie de 20%. Cuvintele auzite.

Reproduceti textul cu propriile cuvinte. . amintirea punctelor principale. 4. Problematizare. Învatarea cu sens este mai economica decât cea mecanica. recapitularea în gând. 7. citirea textului. Rasfoire. Învatarea analitica. Învatare prin problema-întrebare-raspuns. 2.Metode de invatare        1. Învatarea creativa. 5. RICAR. 3. METICON. Materialul este mic si usor: se citeste si se repeta global. Învatare prin conversatie. secventiala. consemnând cu creionul. METINPROB. întrebari. 6. Mai întâi se învata global si apoi aprofundat. Învatarea sintetica.

aceea a elaborarii in perspective pluri. o adaptare la realitatea multiplicitatii si pluralismului situatiilor ori interpretarilor invatarii.Disciplina de sinteza. cu caracter optional in planul formarii initiale a cadrelor didactice.Parte a curriculum-ului pedagogic Aparitia psihopedagogiei in planul de invatamant al departamentelor de pregatire a profesorilor se subsumeaza unei directii privind curriculum-ul pedagogic. psihopedagogia invatarii are un puternic caracter practic-aplicativ. . presupune o deschidere a teoriei catre realul educativ.si interdisciplinare.

. perfectibila.PSIHOPEDAGOGIA INVATARII Reprezinta un ansamblu de idei cu privire la principiile. o constructie deschisa. tot mai diversificate. modelele si metodele invatarii. un domeniu de studiu orientat spre realitate si spre adaptarea permanenta la contexte teoretice si practice noi. conditiile de optimizare a lor in conditiile schimbarii permanente. Este o stiinta de sinteza si. Poate fi definita ca o interpretare sistematica a unei arii a cunoasterii umane. in acelasi timp.

care opereaza cu enunturi. . descoperirea unor regularitati la nivelul practicii. psihopedagogice. psihopedagogice. oferirea de instrumente utile cadrelor didactice in constructia unor strategii de interventie educationala si de gestionare a situatiilor de instruire. principii. psihopedagogia invatarii are ca tinta prezentarea unor modalitati de aplicabilitate a informatiei de specialitate. Pe baza unor modalitati de investigatie. metode specifice. reguli si un limbaj specifice.DOMENIU DE STUDIU Ca domeniu de studiu interdisciplinar se bizuie pe un discurs psihopedagogic coerent.

dar si in cadrul extracurricular larg.  Intelegerea responsabilitatilor principalilor factori implicati in eficientizarea invatarii scolare.  Identificarea fundamentelor interdisciplinare ale invatarii si a principalelor teorii/modele de invatare.  Utilizarea in contexte variate a modelelor de instruire rezultate din principalele teorii ale invatarii.DISCIPLINA DE PREDARE Ca disciplina de predare in cadrul modulului psihopedagogic universitar.  Asimilarea valorilor. cu aspectele educationale ale invatarii in scoala. propunem viitorilor profesori:  Asimilarea si operarea cu principalele concepte specifice psihopedagogiei invatarii. scopul este acela de a familiariza viitorul profesor cu problematica fundamentala a domeniului psihopedagogiei invatarii. atitudinilor specifice educatorului care invata si sprijina invatarea permanenta. Mai exact. .

idealismul. Astazi reflectia asupra problematicii invatarii scolare este dominata de cognitivism si constructivism . pragmatismul si existentialismul.IN ACTUALITATE Principalele explicatii si solutii privind invatarea se regasesc in cadrele unor conceptii si orientari cu larga capacitate de cuprindere a conditiilor existentei si dezvoltarii fiintei umane: behaviorismul. orientari care se adauga altora mai vechi: naturalismul. cognitivismul. realismul. constructivismul.

principii. Evidentiaza scopuri. punand in valoare esenta si trasaturile fenomenului global care este invatarea. conditiilor si produselor invatarii. un camp in care legitatea si normativitatea au un specific aparte.In sinteza  Psihopedagogia invatarii studiaza corelatia dintre teorie si practicile educative si de invatare. mediul educational scolar. impreuna si complementar legilor invatarii orienteaza constructia si inlantuirea situatiilor de invatare scolara. metodologii. metode si forme de invatare. valori si limite ale invatarii in medii organizate. nonformala si cea informala. Principiile activitatii instructiv-educative genereaza norme si reguli care. Metodele ei specifice de cercetare abordeaza ansamblul experientelor. cu accent pe invatarea scolara. proceselor. . Cadrul specific al aplicarii il reprezinta procesul instructiv-educativ. dar si corelatia dintre invatarea formala. dinamici.

focus group etc. Acestea prescriu moduri de a actiona in efectuarea unei cercetari:  Observatia  Convorbirea  Analiza produselor activitatii  Analiza documentelor scolare  Metoda biografica  Metode sociometrice  Metoda aprecierii obiective a personalitatii  Metoda experimentala  Chestionare/Inventare de personalitate  Teste de personalitate si fise de cunoastere psihopedagogice  Teste de aptitudini si teste de dezvoltare intelectuala etc. psihologice si sociale si se dezvolta pe baza utilizarii unor metode stiintifice de investigare. istorii orale.METODOLOGIE Ca disciplina de sinteza. adaptate la realitatea invatarii scolare.  Metode de cercetare calitativa: studiul de caz. cu statut interdisciplinar. . psihopedagogia invatarii are baze pedagogice. analiza de text.

Situarea in prim plan a abordarii calitativiste este cel mai adesea justificata de cercetatori prin natura complexa a invatarii. . iar cele cantitative creeaza posibilitatea determinarii parametrilor specifici manifestarilor acestora. Strategiile de cercetare implicate in studiul invatarii sunt complementare si a incerca ierarhizarea lor este total neintemeiat.STUDII CALITATIVE  Studiile calitative contribuie la evidentierea naturii fenomenelor. considera specialistii.

cultura invatarii. invatare autoorganizata. situa ie de instruire/invatare. invatare permanenta.invatare interactiva. . autonoma. in principal activitatile extracurriculare.CUVINTE CHEIE  înv are. metode interactive de invatare. la conditiile. invatare prin rezolvare de probleme. evaluare. dificultati de invatare etc. strategie de invatare si strategie de instruire. de educatia nonformala. Prin urmare. vom aborda invatarea in relatie cu principalele no iuni cu care se opereaz în teoria instruirii: instruire. Cursul nostru abordeaza invatarea prin raportarea ei la lumea scolii. invatare creativa. stil de instruire/predare. predare. intr-o oarecare masura. constrangerile si disponibilitatile create de educatia formala si.invatare prin cooperare. stil de invatare. comunicare educa ional /didactic .

. p.a experien ei de via i. Golu.într-o manier activ . constând în dobândirea (recep ionarea. 71). valorizarea intern ) de c tre fiin a vie . în modificarea selectiv i sistematic a conduitei. 1987. în ameliorarea i perfec ionarea ei controlat i continu sub influen a ac iunilor variabile ale mediului ambiant (P. pe aceast baz .Comentati definitii ale invatarii!  INVATAREA un proces evolutiv. explorativ . stocarea. de esen informativformativ .

se transform în surs de dezvoltare . Pe de alt parte. ca fiind circular i progresând în spiral . subiectul asimileaz i monitorizeaz noi tipuri de coordon ri i sisteme de organizare a ac iunii asupra realului. care. un proces care înso e te via a oric rei fiin e. Prin interac iune.Completare sinteza  Inv area reprezint o activitate uman fundamental . Între înv are i dezvoltare se instituie forme de feed-back dinamic. Înv area propune o dialectic a interiorit ii i exteriorit ii cu sens spiralic. reduce nesiguran a comportamentului i asigur adaptarea pe baza perfec ion rii progresive a organiz rilor comportamentale. în dublu sens. iar acestea îi permit s participe la interac iuni sociale tot mai elaborate. Înv area sprijin interac iunea cu mediul. la rândul lor. se poate afirma c se vehiculeaz în lumea speciali tilor o nou în elegere a cauzalit ii interac iunii sociale în cadrul înv rii.

gradualitatea i caracterul rela ional (dimensiunea interac ional ) sunt invocate în mod obi nuit drept caracteristici ce definesc înv area colar . se define te ca fiind construire. Este o înv are predominant cognitiv i atitudinal . experien de tip teoretic i practic. presupune o motiva ie specific i este influen at de factorii de grup (grup socio-educa ional). schimbare (transformare) inten ionat . . înv are de simboluri. cât i ca produs sau ca func ie de anumite condi ii. asimilare de cuno tin e. ca variant a înv rii. în acela i timp. formul ri de finalit i i obiective.Invatarea scolara  Inv area colar . Înv area colar este condi ionat de o tr ire a unei experien e organizate. a personalit ii acestuia. afectiv-atitudinal. interne i externe. saturat de semnifica ii pedagogice. Ea poate fi interpretat atât ca proces. Secven ialitatea. Înv area colar este institu ionalizat . elaborare de sensuri. modific rile putându-se constata în plan cognitiv. direc ionat de societate prin politici educa ionale. ac ional. pozitiv i pe termen lung a comportamentului elevului. condensat în concepte dar i în posibilitatea de a ac iona în diferite situa ii. sistem de evaluare i promovare etc.

 comportament produs si/sau proces  . abilit i i metode care pot fi utilizate potrivit necesit ilor i contextelor . interpretare i reinterpretare a realit ii percepute i procesate în moduri care variaz cu personalitatea actorului care înva . formale i nonformale . aflat în interrela ie cu fenomenele sociale´(Directoratul pentru Educa ie i Cultur .  activitate de realizare a unor seturi noi de semnifica ii i sensuri .DICTIONAR 1 Cultura înv rii semnific Äo reprezentare pozitiv despre înv are asociat cu sistemul de formare profesional . INVATAREA :  un produs cantitativ i calitativ al cunoa terii sistematice. Bruxelles. 2003 ).  un proces de achizi ie de fapte.  capacitate superioar de în elegere.

Minsky. solu ii. numerice. intermediare i de nivel înalt . de dep ire a obstacolelor. consisten a reprezent rilor corecte/imaginilor de referin . a activ rii mecanismelor de tip Älinii de nivel K´ (K. de sus inere a tempoului înv rii prin resurse/impulsori externi i/sau interni. frecven a. spa iale. corect ri. b) episodice/pe termen scurt.Neacsu. de facilitare a internaliz rii valorilor înv rii academice. amelior ri.  (2) Legea conexiunii inverse . interven ii. tipul i natura exerci iilor de reluare/reiterare a înv rii. configurând. temporale etc. specifice: a) proceselor mnezice de baz .  (4) Legea transferului ± aplicabil i explicativ pentru crearea mobilit ii pozitive(specifice versus nespecifice. e ecurilor i erorilor. pe cale de consecin . de ra ionalizare a eforturilor i timpului alocate. 1998). mediu i lung . 1998). prin care punem în mi care strategiile.asigur regularitatea i puterea de ac iune a feedbackului.  (3) Legea repeti iei ± explicativ pentru logica. 2006) Principii/legit i ale invatarii legit i :  (1) Legea motiva iei ± reflect ac iunea generatoare de energie.  .Haase i M. a reu itei versus nerealiz rilor. 1996.Dictionar 2 STILUL DE INVATARE o matrice specific i preferen ial de tratare/procesare/prelucrare a sarcinilor de înv are. de selec ie a priorit ilor. c) topologice. frustr rilor. insatisfac iei i dependen elor.Silberman. adaptându-le la cerin ele unui mediu nou creat(dupa I. 1991. Randall. orizontale vs. verticale). calitatea realiz rii progreselor. a calit ii înv rii transformative sau a celei accelerate (Ross i Nicholl. semantice. barierelor.

efort. înscris în parametrii normali . ‡ starea motiva ional i balan a energetic specific . operatorii . de limbaj. ‡ starea de orientare ± investigare. NEACSU. ‡ starea afectogen i emo ional . ‡ capacitatea comunicativ referen ial /criterial . mnezice. . aten ionale. de reprezentare i imaginare. ‡ starea de veghe sau de con tiin clar . 2006) . dar foarte plastic al circuitelor neuronale complexe prezente în cele dou emisfere cerebrale . ‡ func ionalitatea structurilor integrative perceptiv-cognitive.a.Mecanisme neuropsihologice Mecanismele neuropsihologice esen iale sunt: ‡ func ionalitatea poten ialului relativ asimetric. autocontrol al Eului . receptiv-selectiv i adaptativdiferen ial . deliberativdecizionale.(Dupa I. ‡ calitatea voin ei implicate în disciplin . de gândire.

programate. conduse riguros de profesor sau institutor. înv are planificat . Acesta este în principal sensul înv rii algoritmice. înv are condus prin ac iuni impuse dinafar elevului. a mediului colar specific.  proces de construc ie a cunoa terii prin interac iune i schimb de experien cu al ii (interînv are).Dictionar 3 INSTRUIRE  dirijare a înv rii. capabil s stimuleze dezvoltarea personal continu . pe temeiul ac iunii proprii a elevului.  proces de formare a structurilor mentale.  organizarea de c tre profesor/institutor a condi iilor înv rii.  constructie planificata a dezvoltarii intelectuale.  înv are bazat pe procesarea informa iilor i construc ia intelectual . a structurilor opera ionale i de dezvoltare a capacit ilor intelectuale. .

demersul înv rii. aplicative).Delimitari conceptuale Strategiile de instruire ca interac iuni între strategiile de predare i cele de înv are reprezint moduri integrative de abordare i ac iune. consolidarea. Metodele de instruire se refer atât la metodele de predare. adul i în metode de înv are. con tient i sistematic a unor ac iuni. 2003. 99-122) sunt:     metoda înv rii sintetice (cu urm toarele etape: lectura sintetic .  -o suit de opera ii de sesizare a datelor i de tratare a acestora. inser ia socio-afectiv . motive. aptitudini generale i specifice) cât i prin b) condi ii externe (combina ii de metode. repetarea pe baz de reproducere). revedere).  Metodele de înv are (dup P. Strategiile de înv are sunt definite (apud V. interese. repetarea pe baz de recunoa tere. pag. ca metode de înv are sunt utilizate urm toarele metode pentru fixarea i consolidarea cuno in elor i pentru formarea priceperilor i deprinderilor:  -repetarea (actualizarea cuno tin elor anterioare pentru fixarea. combinare de metode.). îns exist i metode de înv are propriu-zise. mijloace de înv mânt. Cerghit. studen i. 1990. . metoda înv rii progresive cu repet ri recurente. pag. aprofundarea i sistematizarea lor).  -executarea unor lucr ri (de laborator.  -conversa ia de fixare. metoda RICAR (r sfoire. metodele de predare induc i înv area. metoda înv rii analitice sau secven iale (cu etape de: fragmentare a materialului în unit i logice. gradul de coordonare sau directivitate a înv rii. amintire. mijloace. forme de organizare (I. 48-49) ca:  -planuri generale de abordare a sarcinilor de înv are (S. Meirieu. opera ii sau procedee în scopul transform rii lor în deprinderi). aplicare a metodei înv rii sintetice). 1993). materiale. Mure an. întreb ri. Situatia de înv are este definibil atât prin: a) condi ii interne (mecanisme de înv are. structuri procedurale. Strategia con ine: instrumentarul înv rii. citire. Negovan. Metode de predare ale profesorului pot fi convertite de c tre elevi. strategii didactice etc. 2002).  -exerci iul (executarea repetat . gestionarea timpului (Ph. Dintre metodele de înv amant. 1989). Derry. cât i la metodele de înv are. lectura analitic -sintetic i evaluativ sau de consemnare. lectura analitic .

autoobservatie a invatarii si interventia in procesul propriei cunoasteri pentru autoreglarea ei. -constientizarea propriei cunoasteri (I. 1983. Neacsu). -abilitatea de a monitoriza produsele si progresele cunoasterii (E. -cunostinte despre functionarea propriului sistem cognitiv (J.DICTIONAR 4 .metacognitia se refera la mecanismele de reglare sau de control al functionarii cognitive. Metacognitia poate fi inteleasa ca procesul de constientizare a propriei cunoasteri . gandirea despre gandire.       ±cunoasterea cunoasterii (Cardiner). 1987). p. 219) evidentiaza mai multe sensuri pe care metacognitia le imbraca. -gestionare sau autoreglare a proceselor mentale (Flavell). dar si a celuilalt (Brown.In prezent. -evaluarea proprie si managementul propriului sistem cognitiv (Paris si Winograd). Piaget). . Cerghit (2002. I.In faza de inceput a cercetarilor despre metacognitie aceasta insemna cunoastera propriului mod de functionare. Noveanu).

.  factorii sociali. la nivelul clasei cu care se lucreaz sau la care ne raport m.) Motiva ia înv rii colare este considerat de cei mai mul i speciali ti drept unul dintre cei mai importan i factori noncognitivi ai înv rii. in-teresele de cunoa tere i cele profesionale.variabile externe. în principal cognitiv-motiva ionale i o alt categorie de variabile. motiva ia i gradul ei de intensitate. în categoria acestora intrând: vârsta. Motiva ia înv rii poate fi definit ca ansamblul mobilurilor care provoac . voin a. competen a real a profesorului. Condi iile sau factorii externi sunt. cu referire la procesele psihice. nivelul de cultur general i de specialitate etc. regimul alimentar. caracteristici ale clasei (rezultanta calitativ a conlucr rii dintre elevi este denumit sintalitate). caracteristicile dezvolt rii aten iei i capacit ii de comunicare. via a cultural a familiei (vizion ri de spectacole. calitatea instruirii anterioare i gradul de posesie a cuno tin elor prev zute de program . somnul i bioritmul intelectual etc. condi ii biofizice. sus in energetic i declan eaz activitatea de înv are. aspecte legate de logica didactic . de colaborarea dintre profesorii clasei. cartierul din care provin elevii. elemente de ergonomie colar i de timp. factori la care putem ad uga pe aceia ce in de igiena clasei i a colii. la mediul cultural din care provin p rin ii. sociale i contextual-situa ionale:  factori pedagogici. între in i orienteaz . se înregistreaz o permanent interac iune. starea de s n tate. apreciaz speciali tii:  factori biologici. de atmosfera din coal . angajarea sa în activitatea cu elevii. . volitive. sexul. dezvoltarea mecanismelor neuro-di-namice ale înv rii.. socio-organiza ionali ( inând de organizarea colar ): structurarea sistemului de cerin e i organizarea ofertei de informa ie. cognitive. aspecte definitorii ale comunit ii locale.  factori psihologici. Între aceast categorie de variabile interne (a i b). prezen a sau absen a unor aptitudini. culturali. care trebuie s fie cât mai apropiat de logica tiin ei. vizite la muzee etc. condi ii psihoindividuale (factori cognitivi i noncognitivi). în principal sociale i contextual-situa ionale. aspecte ale proceselor de comunicare-codificare a mesajului didactic.Conditiile sau factorii invatarii Factorii de care depinde înv area pot fi împ r i i în dou categorii: factori interni i factori externi. stilul de înv are i cel cognitiv. cele externe. Condi iile externe ale înv rii. afective. cu referire la factorii familiali. factorii s i de personalitate.

Invatarea cognitiva la început. cu un con inut la fel de abstract.  nivelul clasificator. f r a putea s formuleze criteriul i f r a identifica diferen a specific . sunt grupate i regrupate în lan . (L.  nivelul formal este considerat nivelul la care elevul poate oferi o defini ie corect . Formarea no iunilor presupune. prin contingen e spa io-temporare. este vorba de suma ii accidentale i slab organizate.  apare conceptul poten ial. în baza unor rela ii i generaliz ri ce nu sunt înc logice. eticheta verbal ). riguros tiin ific a no iunii i poate opera cu ea în diferite contexte. prin subordonare la o semnifica ie neesen ial (afectiv sau utilitar ). în viziunea lui J. a abstractiz rilor i generaliz rilor progresive. 1972).  obiectele sunt grupate în colec ii destinate unui scop. sunt clasificate dup însu iri difuze i mult prea generale. care nu mai are nevoie de un suport concret i care se va perfec iona în timp.  . în baza unui con inut abstract. ipostaze spa io-temporale).  nivelul identific rii (obiectul este «recunoscut» în diverse contex-te. grup ri complexe. întemeiat pe ra ionament. care conduc treptat la apari ia conceptului propriu-zis. intrând în rela ie cu alte concepte. prin schimbarea criteriilor concrete. este vorba de ceea ce Vîgotski nume te pseudo-concepte. obiectele sunt grupate prin tatonare. când elevul poate grupa obiecte percepute ca asem n tore.  urmeaz sinteze i condens ri ale con inutului.H. un model cu patru niveluri:  nivelul concret (simpla denumire a obiectului. astfel. S. se alc tuiesc. Vîgotski. Klausmeier (1976).

 aplicarea i transferul. rela ionale. caracterul dinamic al form rii i utiliz rii lor. S men ion m faptul c aptitudinea de a forma i integra concepte este o caracteristic definitorie a conduitei inteligente umane.  inductiv sau deductiv. Trebuie f cut precizarea c dac orientarea empirist în formarea conceptelor (orientare c reia i se subsumeaza mare parte dintre afirma iile noastre anterioare) este valabil în cazul conceptelor a a numite artificiale (formate pe cale experimental ) sau în cazul celor spontane. în ceea ce prive te conceptele tiin ifice. din aceea i categorie no ional . leg turile dintre concepte. . se rememoreaz atributele i denumirea conceptului. orientarea ra ionalist (pentru care conceptele sunt entit i mintale prezumate în vederea explic rii i ac iunii) se dovede te mult superioar prin modelele pe care le propune. Pentru ra ionali ti. în formarea conceptelor sunt implicate articula ii i puneri în coresponden între:  ansamblul situa iilor de referin care dau sens conceptelor. probând însu irea lui.  ansamblul invarian ilor operatori constitutivi conceptelor. Vergnaud. 1998.Formarea notiunilor Didactic. utilizarea conceptului în diverse situa ii. a obiectelor ce fac parte din aceea i clas . atributele realit ii.  sistemele simbolice implicate (Weil-Barais. calit ile.  urmeaz generalizarea a dou sau mai multe exemple echivalente care apar in aceleia i clase de obiecte. traseul parcurs este urm torul:  contactul cu tr s turile.  discriminarea de alt realitate i re inerea realit ii discriminate. 1987).  Cercet rile de dat recent în domeniu pun în eviden rela iile.

metacognitia echivaleaza cu invatarea invatarii (learning to learn). .procesele prin care elevii sunt invatati cum sa invete. In acest sens instruirea metacognitiva ar insemna invatarea sub indrumare a metacognitiei. deci o indrumare din partea profesorilor privind invatarea invatarii de catre elevi si studenti. Instruirea metacognitiva include asadar atat predarea cat si invatarea strategice.Invatarea invatarii    In plan pedagogic. cum sa prelucreze influentele si cum sa gandeasca independent si eficient.

scopurile sunt stabilite impreuna (elevi si profesori). Maciuc. 44). . iar profesorul este mai mult un monitor. la reflectie´(I. un facilitator al invatarii de catre elevi.Instruirea metacognitiva  In invatarea de tip metacognitiv din noile orientari in materie de invatare sunt incurajate reprezentarile si perspectivele multiple. p. 2002. ³Constructivismul contemporan abordeaza dezvoltarea cognitiva a elevilor la nivelul medierii realizate de educatorul profesionist care structureaza mediul pentru ca cel care invata sa aiba acces la sensuri.

realizarea adnotarilor. prelucrarea grafica a informatiilor. aplicarea in situatii similare. verificarea prin parafrazare. materiale pentru aplicare. jurnalul. Confruntarea cu sine insusi se poate realiza prin : monologuri interioare. autopersuaiuneaa. Elevii/ studentii pot fi initiati in folosirea unor metode generale de autoeducatie: autoobservarea . verificarea intelegerii lectiilor. nevoia de cercetare. formularea dee intrebari. Interactiunile cu ceilalti elevi ajuta la o mai buna reglare a invatarii in cadrul invatarii pe perechi. aprofundare. gandirea cu voce tare. tabele de analiza a erorilor. sarcini de invatare pentru fiecare elev. propuneri sau ipoteze care sa stimuleze curiozitateaa elevilor. utilizarea unor fise de analiza. autoaprecierea. tehnici de invatare si construirea unui stil de invatare propriu. . schimbului de roluri. interaprecierii sau instruirii asistate de calculator. exercitii model. rezolvarea de probleme. autoanaliza. proiecte personale de studiu. descoperirea unor metode. invatarii in echipa. recuperare. verificarea solutiilor. spontan sau intentionat studentii/elevii recurg la diverse modalitati de formare si exersare a capacitatilor metacognitive. La randul lor. dezvoltare. autoevaluarea sau studiul bazat pe autoscopie (cu ajutorul mijloacelor tehnice).posibilitati       Profesorii pot utiliza : indrumari pentru sarcini care sa declanseze invatarea . metoda automoderarii. Metacunoasterea poate rezulta si din unele activitati pe care le realizeaza elevii si studentii: invatarea prin descoperire. reflectia asupra unor cunostinte.

interactionala.Sinteza 1 INVATAREA  PROCES INTENTIONAL DE CONSTRUCTIE INTELECTUALA. PE BAZA DE INFORMATIE SI EXPERIENTA  Caracter critic.  Caracter creativ  DIMENSIUNI: -semiotica(conceptuala). -interactiva. . -reflexiva(dezvoltarea metacognitiei).

model specific postmodernitatii. model axat pe valorificarea inteligentei emotionale. model deschis spre resursele competentei cognitive umane.Teorii. competenta emotionala a profesorilor . constiente. model axat pe socio-geneza culturala a invatarii.Ausubel. pe educatia emotionala a elevilor si pe emotionale.  modelul lui Daniel Goleman. promovat de socioLev S.  modelul instruirii complexe al lui David P. socio modelul instrurii bazate pe inteligentele multiple al lui Howard Gardner. a diverselor sisteme de codare a informatiei si de concretizare simbolica. modele TEORII ALE INVATARII -MODELE DE INSTRUIRE :  modelul structurilor socio-culturale ale instruirii.Vigotski. axat pe paradigma invatarii constiente.

dup Rosenthal i colaboratorii) .invatare autoorganizata). a imaginii pe care i-o icreeaz acesta despre elev i modul în care elevul intuie te aceast imagine. conformânduconformându-i-se în chip incon tient. «efectul Pygmalion» în înv are. Jensen). teorie care are ca reprezentan i pe Eysenck.sociologia educa iei. pedagogiile autonomiei (« coala nou ». dezvoltarea social a inteligen ei (socioconstructivism i psihologia culturii. . Piaget). autoformare.Clasificarea teoriilor invatarii             în func ie de accentul pus pe: factorii externi individului (variabile sociale i contextual-situa ionale). Vigotski) înv area social (prin observare i automodelare. distingându-se: contextualdistingându. autodidacticism. factorii interni ai individului (variabile cognitiv-motiva ionale): cognitivmodelele ineiste (psihologia formei. cognitivi tii (metacognitivi tii. fuzionarea dinamic a factorilor interni i externi (demersurile interac ioniste): ioniste): epistemologia genetic (J. pedagogia diferen ial . ereditatea inteligen ei.coala behaviorist . abord rile concrete). Chomsky. vezi Bandura). o teorie axat pe importan a «a tept rilor» profesorului. «gramatica universal » a lui N.

Bibliografiei cursului) .Lucrare aplicativa-propunere            Studiu asupra interdependen ei sociale Performan a Rela ii interpersonale pozitive S n tatea psihologic a mediului RAPORT CU PRIVIRE LA PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNV AREA COOPERATIV Numele:_____________________ coala:__________________________ ___ Disciplina:____________________ Clasa:_____________________________ Data Lec ia Succese ob inute Probleme ap rute(vezi INTERNETcf.

Modul de gândire: Profesorul trebuie s aprecieze rezultate ale înv rii precum profunzimea în elegerii sau tipul de gândire Ädeschizând o fereastr în mintea elevilor´ i observându-i pe ace tia când Ägândesc cu voce tare´. a unui formular de observa ie. dorin a de a acumula noi cuno tin e sau angajarea social . observa ia i înregistrarea comportamentelor. Johnson &Holubec. Metodele de lucru: Prin observa ie. d. îmbun t irea activit ii la nivel individual. preg tirea observatorilor. profesorul poate aprecia strategii de lucru precum coordonarea. e. Aceast plan eviden iaz activitatea concret a grupului. Unul sau mai multe din urm toarele efecte instruc ionale pot fi incluse pe aceast plan : a. cine observ .Înv area materiei i performan ele: Elevii sunt observa i în timpul activit ii în grup pentru a determina gradul de în elegere a lec iei. Cea mai bun metod de decizie aupra obiectului observa iei este alc tuirea unei plan e care s cuprind etapele pe care elevii trebuie s le parcurg pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.Atitudinile fa de actul educa ional: Prin observa ie. progresele în înv are. Preg tirea pentru observa ie se refer la un set de decizii: care comportamente i ac iuni trebuie supuse observa iei. str dania pentru atingerea unui nivel de excelen . c. fie intervievându-i pe ace tia. Deprinderile sociale: Un avantaj al înv rii cooperative este c permite profesorului s aprecieze modul în care elevii st pânesc deprinderile sociale necesare activit ii în echip . profesorul poate aprecia dorin a elevilor de a înv a. (Johnson. cuno tin ele acumulate i re inerea informa iei în timp. alc tuirea unui plan model. interven ia i rezumarea. 1998) . ceea ce reclam un volum de timp mai mare. b. Profesorul poate ob ine informa ii orale fie ascultând discu iile elevilor.Repere ale observatiei        Modul în care profesorul observ procesul de înv are al elevilor include urm toarele etape: preg tirea observa iei.

ro/csv/curs/tc/c7. Invatarea este orientata de scop.Invatarea inseamna legarea noilor informatii de cunostintele anterioare. Invatarea se produce în faze si este nelimitata.Invatarea inseamna insusirea unui repertoriu de strategii cognitive si metacognitive. Invatarea inseamna oganizarea informatiilor. 3. (dupa M .Capraru) . 6.Enunturi-cadru  ENUNTURI ASUPRA INVATARII DESPRINSE DIN CERCETARI PEDAGOGICE http://cis01. 5.html 1.Invatarea este influentata de dezvoltare.ucv. 2.central. 4.

 prin intermediul grupului i al interac iunii în grup (model sociocentric. instruire metacognitiva.Cum invatam În cadrul procesului de înv mânt se înva :  pe baza cuvântului i simbolurilor verbale (model logocentric.  respectându-se strict particularit ile individuale. inv. ritmul de lucru i nivelul atins de fiecare (model psihocentric. verbala. invatare experientiala. operationala. pe constructia cunoasterii). înv are prin cooperare).invatare cognitiva.  bazat pe experien (model empiriocentric). axat pe personalitatea elevului. pe baza conflictului cognitiv. . pe diferen ierea i individualizarea instruirii. axat pe expunerea profesorului i înv area receptivreproductiv ).

De ce invatam? Factorii componen i ai motiva iei înv rii sunt:  aspira ia spre un nivel de performan ridicat.  ata amentul fa de un model real sau imaginar. .  dorin a de a ob ine note mari. de a ocupa un loc anumit în ierarhia clasei.  teama de e ec. pl cerea i «bucuria» înv rii.  dorin a de a ob ine recompense materiale din partea p rin ilor sau de a primi laude. nevoia de competen . interesul pentru ceea ce înva .  trebuin a de cunoa tere. «apetitul» pentru cunoa tere.  aspira ia spre un anumit statut profesional.

strategie holistic sau integratoare.. s aleag o serie de exemple care sunt la fel în anumite privin e i diferite în altele. iar informa ia ob inut este baza pentru ceea ce urmeaz la fiecare pas . ca focar. astfel încât s existe mai multe c i prin care exemplele pot fi grupate. profesorul trebuie s elaboreze. Neac u noteaz :  "Strategia de recep ie. Neac u. Aceste exemple trebuie s fie întâlnite de elevi într-o ordine pe care o pot controla la început dirija i de profesor.ABORDAREA DIDACTICA Referindu-se la strategiile globale de abordare didactic a conceptelor... apoi independent de acesta .. În cadrul acesteia. 237). p.  Strategia de explorare i strategia de alegere" (vezi I. I. . 1999.  Strategia de focalizare .. Exemplul pozitiv este utilizat ca nucleu..

interes pentru ceea ce urmeaz a fi memorat. sens. . evitarea interferen ei retroactive sau proactive. repetarea activ etc. nevoia cunoa terii efectelor.CUM MEMORAM        Pentru a memora facil i temeinic se impune respectarea câtorva condi ii: motiva ie. con tientizarea scopului. a utilit ii. în elegerea materialului. inten ia de a re ine informa iile.

FORMAREA ACTIUNILOR MINTALE-INVATAREA OPERATIONALA constituirea bazei orientative a ac iunii.  etapa limbajului intern.  ac iunea material sau materializat .  . reprezentarea prealabil a sarcinii. când ac iunea este înlocuit cu opera ia mintal .  etapa limbajului extern pentru sine.  ac iunea transpus în limbaj extern.

nevoia realiz rii.MOTIVELE INVATARII      Motivele intrinseci ale înv rii ar fi: curiozitatea. nedeterminate. procesul de identificare. voin a de a înv a. tendin a de modelare a eu-lui pe care o are orice copil ori tânar. . care este în general stimulat de situa ii problem . aspira ia c tre competen . autoeducarea. angajarea în re eaua reciprocit ii sociale. confuze.

Se va întreba cu privire la modul de definire a unor concepte (specifice domeniului s u de studiu) de c tre elevi. problematizare etc.PERSPECTIVA PROFESORULUI   Capacitatea de a înv a s înve i/s gânde ti reprezint f r îndoial un obiectiv prioritar în formarea cadrelor didactice. Viitorul profesor î i va propune prezentarea cuno tin elor în contexte cât mai numeroase i variate. va fi preocupat de lec ii axate pe procese cognitive sau demersuri ale gândirii. colaborativ .) i conflictul socio-cognitiv (înv are prin cooperare. El se va obi nui cu întreb rile privind rela iile dintre rezultatele ob inute i procedurile utilizate pentru a se ajunge la aceste rezultate i nu la altele. ca i în logica utiliz rii lor. În acela i timp va construi situa ii care s antreneze conflictul cognitiv (înv are prin descoperire. situa ii care s implice profesionalism colectiv. asociindu-le deci cu practica. Schimbarea punctului de vedere i înv area din gre eli vor permite dezactivarea unor re ele ineficace i activarea a noi re ele conceptuale ori cuno tin e procedurale. activit i de echip . Altet. proiecte. cu elemente din mediul imediat al elevului (M. 1994). . cu via a de zi cu zi. decizii i dezbateri în grup etc.

modelul´Stiu-Doresc sa stiu-Am invatat´ . model ce inscrie continuturile in aria de interes a elevilor si expliciteaza strategiile de invatare.Meredith si K. 2003. Limba si literatura romana in gimnaziu.L. modelul´Evocare-Configurare a sensului-Reflectie´. formulat de J.Steele in 1997 prin modificarea si extinderea celui propus de Vaughan si Estes.model ce inscrie invatarea noilor continuturi in lantul continuu al aprofundarii unei probleme. p. si confera un loc important reflectiei asupra problemelor assimilate.Ogle in 1986. (dupa Alina Pamfil. Editura Paralela 45. acest model inscrie noile continuturi in sfera cunostintelor pe care elevii le detin deja.Giasson in 1991.MODELE RECENTE DE INVATARE    modelul ³invatarii directe sau explicite´. .46).realizat de J. Structuri didactice deschise.S. formulat de D. pe de alta parte. pe de o parte.

a stilurilor si ritmurilor de lucru ale fiecaruia.  stimularea creativitatii individuale si a grupurilor mici.SITUATII DE INVATARE DIVERSE Diversitatea/diversificarea situatiilor de invatare poate fi descrisa pe baza urmatoarelor coordonate:  asigurarea sanselor egale de invatare. .  individualizarea invatarii.  respectarea opiniilor.  respectarea valorilor individuale si a nevoilor educationale specifice.  incurajarea initiativei si a creativitatii individuale si de grup.  adaptarea educatiei la caracteristicile dominante ale varstei.

-observarea reflexiva.  . -conceptualizarea.Invatarea experientiala Modelul KOLB: -experienta concreta. -experimentarea activa.

Ciclul reflectiei la KORTHAGEN      EXPERIENTA CONCRETA IN SINE REFLECTIA A DEVENI CONSTIENT DE ASPECTELE ESENTIALE DEZVOLTAREA ALTERNATIVELOR SI SELECTIA UNEIA DINTRE ELE TESTAREA ACESTEIA SI REINCEPEREA CICLULUI .

dar nici prea grea. conditiile pedagogice se refera la respectarea anumitor cerinte stiintifice de proiectare. o problem putând fi în eleas i solu ionat diferit în func ie de subiect.i realizeze un scop sau s reac ioneze la o situa ie-stimul. Miclea. a particularitatilor de varsta si individuale . 1994).  Spa iul problemei este construit de structurile cognitive ale elevului. profesorul trebuie sa se asigure ca elevii vor putea rezolva problema. punere/formulare si rezolvare a problemelor(M.Radu. 2003) . care nu trebuie sa fie nici prea usoara pentru a-i mobiliza constructiv. pentru care nu are un r spuns adecvat stocat în memorie" (M. va coordona procesul de rezolvare a acestora individual si in grup « Conditiile psihologice se refera la luarea in considerare a resurselor psihologice ale clasei. Elevul poate fi implicat într-un proiect sau poate primi o tem de cercetare care s însemne solu ionarea unei probleme reale.Ionescu.Invatarea prin rezolvare de probleme Ce este PROBLEMA  un obstacol sau o dificultate cognitiv care implic o necunoscut (sau mai multe) i fa de care repertoriul de r spunsuri câ tigat în experien a anterioar apare insuficient sau inadecvat (I.  Profesorul va sprijini elevii in formularea de probleme si intrebari.  În psihologia cognitiv o problem apare atunci când "subiectul inten ioneaz s . 1991). pentru a nu-i descuraja . a nivelului de dezvoltare intelectuala.

selectarea alternativei de rezolvare. exemplificari etc. . Indrumarea elevilor prin cunoasterea datelor.Etape in invatarea prin rezolvare de probleme     Comunicarea. comparatii. pentru formularea unor alternative de solutionare. Decizia. Rezolvarea problemei prin aplicarea solutiei gasite si verificarea rezultatelor. formularea problemei/situatiei problema.

strategii  Spa iul problemei este construit de structurile cognitive ale elevului. o problem putând fi în eleas i solu ionat diferit în func ie de subiect. . Elevul poate fi implicat într-un proiect sau poate primi o tem de cercetare care s însemne solu ionarea unei probleme reale.

diferentiate si oportune . elevul are specificul sau de relationare. a maximaliza succesul posibil al fiecaruia presupune a diagnostica corect si a elimina dificultatile prin masuri corective.Premise in aplicarea strategiilor de diferentiere a instruirii    aptitudinile. disponibilitatea pentru invatare se dezvolta prin exersarea functiilor mintale. exersarea unei functii sau capacitati fiind conditia dezvoltarii altora superioare . notiuni si concepte dominante . propriile reprezentari. deprinderile si capacitatile elevilor au ritmuri diferite de dezvoltare individuala. deosebiri ce pot fi cu usurinta observate in contextul activitatii scolare . la fiecare nivel de dezvoltare.

ritmul de lucru. dificultatile tipice in invatare. 1978 ) se concretizeaza : la nivelul structurii de organizare a invatamantului .T. programul individual de studiu etc. deschis. grupe omogene (criteriile de grupare putand fi nivelul de instruire.Instruirea diferentiata      Caracterul de sistem al instruirii diferentiate ( I.Radu.diversificare pe tipuri. centrata pe incurajarea autonomiei elevului). capacitatile etc. al continutului programei. la nivelul continutului (caracterul orientativ.. .). profiluri si sectii. flexibil. obiecte si teme la alegere). orarul individual de activitate. la nivelul metodologiei ( oferta metodologica diversificata. la nivelul formelor de organizare : grupe de nivel-materii.

 de suplimentare.  de creatie si de sensibilizare.functii functiile vizate de organizarea activitatilor diferentiate:  functii recuperatorii.  terapeutice.  de aprofundare la cerere a unor cunostinte.  de instruire intensiva. .  de orientare sau reorientare a unor elevi.

Solicita un efort intelectual sustinut si complex. Genereaza cunostinte metacognitive. Conduce la aplicatii diverse si la achizitia de cunostinte procedurale. ipoteze. formularea de intrebari.Valente activizatoare      Stimuleaza capacitatile creative mai ales prin descoperirea de probleme. . stimuleaza metacunoasterea. Reactualizeaza un volum mare de cunostinte. strategice. solutii multiple.

DIFERENTA=diversitate pluralitate. PERCEPTIA DIFERENTEI REPREZINTA O CALIFICARE PEDAGOGICA CHEIE. contradictii. .

.Strategii de instruire pentru supradotati De accelerare a instruirii. De grupare. De imbogatire.

de exersare. explicatia. strategia diferentierii. de creatie ). . implica utilizarea unui ansamblu diversificat de metode aplicate complementar : conversatia. exercitiul. demonstratia. ca strategie globala de instruire. de recuperare. in special cea euristica. a fiselor de evidenta a greselilor tipice la nivelul unei clase sau a unui grup de elevi. utilizarea fiselor individuale de progres sau a diagramelor de progres. metodologic. tehnica utilizarii fiselor de munca independenta ( fise de dezvoltare.Strategia diferentierii  metodologic.

 grup mic.Instruirea diferentiata Organizarea se poate realiza :  individual si in grup diadic. . grupul omogen fiind constituit pe baza aplicarii unor teste de plasament sau a unor teste de succes educational.

cu obiective si metodologii negociate in prealabil. supraaprecierea altora. dimpotriva. cu durata de lucru variabila. traseu individual de formare in cadrul educatiei la distanta. grupuri 2omogenizate cu stabilitate relativa. pentru a se evita astfel « stigmatizarea » unora sau.  activitati in grupuri mici. de 2-5 membri.forme Formele concrete de realizare a diferentierii presupun :  activitati individuale sau individualizarea unor secvente de instruire .  invatare autoritmata. cu un continut individualizat. .  programe de formare si exercitiu ( training ).

 obtinerea de credite scolare pentru intrarea prin examen in universitate . .Strategii de diferentiere O situatie aparte o prezinta copii si tinerii superior dotati si supradotatii pentru care sunt necesare forme accelerate de instruire. instruire.  studii individuale prin corespondenta. ceea ce presupune :  admiterea precoce .

 clase speciale cu programe telescopate .  regruparea pe aptitudini sau  cursuri la sfarsit de saptamana ori in vacanta.Pentru cei superior dotati Se pot organiza :  cursuri pluridisciplinare in cadrul unor scoli speciale . .

Programe de imbogatire  cu ajutorul unui tutore(sistemul tutorial):  cu ajutorul unui ghid . .  cu un profesor in afara orelor de clasa.  prin invatamant diferentiat in cadrul clasei.

 RECONSTRUCTIA SISTEMULUI DE INVATAMANT IN MEDIUL RURAL.  FINANTAREA CORESPUNZATOARE A INVATAMANTULUI. .  ASIGURAREA CALITATII INVATAMANTULUI. SCOALA PROMOVAREA SI VALORIFICAREA DIVERSITATII CULTURALE IN EDUCATIE.  AUTONOMIE.DESCENTRALIZARE.  PARTENERIATUL SCOALA-MEDIU.directii  ACCES EGAL SI SPORIT LA EDUCATIE.

. Organizare modulara.Modalitati de diferentiere pedagogica          Scoli fara clase sau deschise. Tutoriat. mentorat. Promovarea invatarii prin cooperare. Cursuri de vacanta etc. Programe de remediere. Pedagogia contractelor de studiu/invatare. Proiectul personal de studiu. Ateliere pedagogice personalizate.

Scoala pe masura  EDUCATIE PENTRU TOTI  SCOALA INCLUSIVA  EDUCATIA PRIMARA UNIVERSALA PANA IN 2015  EDUCATIE/INSTRUIRE DIFERENTIATA .

Pedagogie diferentiata diferentiem procese structuri continuturi .