CARACTERUL

  . prin caracter se în elege ansamblul tr s turilor esen iale i calitativ specifice. pecete i cu referire la om. înseamn tipar. stil de via . întrucât exprim partea sa profund individual . în sensul larg al cuvântului. Etimologic. el rezultând din integrarea experien ei de via a omului în anumite modalit i de orientare i conduit statornic . caracterul poate fi definit ca o totalitate de tr s turi esen iale i stabile derivate din orientarea i voin a omului. sisteme de tr s turi. care se exprim în rela iile interpersonale i în activitatea omului în mod stabil i permanent. care provine din greaca veche. termenul de caracter. dar i valoarea moral personal . Într-un sens ceva mai restrâns. reprezint nucleul personalit ii.

constând din mecanisme voluntare specializate. datorit faptului c în structura atitudinilor func ioneaz dou componente principale: segmentul orientativ sau direc ional. alc tuit din elemente motiva ional-afective i intelectuale.   . i segmentul efector. ci ele pot fi ³descifrate´ din via a i activitatea omului prin inferen . pornind de la interpretarea actelor de conduit observabile. trecerea la fapt . Tr s turile de caracter nu sunt direct observabile. Caracterul prezint un sector orientativ i altul efector. Prin segmentul orientativ se define te pozi ia preferen ial sau repulsiv a subiectului fa de diverse aspecte ale realit ii socioumane. Prin segmentul efector se ob ine traducerea în via a orient rii.

   . ci ele constituie mai curând recunoa terea valorilor. pot fi considerate tr s turi de caracter numai însu irile care exprim o atitudine stabilizat (pozitiv sau negativ ) fa de diversitatea aspectelor socio-umane i care se manifest constant i durabil în faptele de conduit ale omului. faptelor pe de alt parte. Deci atitudinile nu se confund cu valorile. pe de o parte. calit ile obiectelor. i însu irile. în timp ce valorile se relev în interac iunea dintre subiect i obiect. evenimentelor. atitudinea. datorit ³interioriz rii´ lor de c tre individ. la intersec ia dintre trebuin ele umane. Atitudinile constituie un fenomen subiectiv. munc ). fa de activitate (înv tur .variabil sau o structur psihic latent . fa de valori etc. care condi ioneaz i prefigureaz modalitatea general de reac ii comportamentale ale unei persoane fa de societate i ceilal i oameni.

explicarea optim a form rii caracterului unui anumit om rezid în analiza biografic (H. socio-economice i culturale în care s-a dezvoltat.a. A. inând seama de condi iile concrete. B. i totodat ca o modalitate stabil de autoreglaj în cadrul raporturilor interumane i cu privire la problemele mari ale vie ii sociale. Zörgö . Cosmovici. Thomas. caracterul .).sistem de atitudini stabile i specific individuale.  . având o semnifica ie moral .

Tr s turi care exprim orientarea persoanei  în structura caracterului apare în primul rând orientarea care de ine un rol conduc tor i reglator al conduitei omului. prin orientare se în elege atitudinea selectiv fa de realitate. fa de munc i fa de propria persoan ) i tr s turi care deriv din voin . capabil s exercite o influen determinant asupra activit ii omului  .Componente structurale  Tr s turile caracteriale pot fi grupate în dou categorii: tr s turi care exprim orientarea persoanei (fa de societate i ceilal i oameni.

stim .Atitudinea fa  de al i oameni de om în exprim gradul de pre uire. altruismul. tactul. nesinceritatea.  . tendin a de a în ela încrederea celor din jur. ipocrizia. Din lista tr s turilor negative men ion m: individualismul. susceptibilitatea. ³închiderea în sine´. cinstea. spiritul responsabilit ii civice etc. dragoste fa general. sinceritatea. bun tatea.  dintre tr s turile pozitive de caracter care exprim aceast atitudine amintim: sociabilitatea. corectitudinea. ajutorarea dezinteresat . lingu eala. delicate ea. spiritul mercantil etc. indiferen a.

spiritul de întrajutorare etc. con tiinciozitatea. rutina. dezorganizarea. h rnicia. grija fa de calitatea muncii. nereceptivitatea fa de nou etc. spiritul de ini iativ . apatia. În formarea atitudinii fa de munc i a tr s turilor pozitive de caracter fa de munc sunt hot râtoare ac iunile formative ale familiei i colectivelor în care individul î i desf oar activitatea ‡ ‡ . Dintre tr s turile negative amintim: lenea. exigen a fa de sine i fa de al ii. punctualitatea. entuziasmul. neglijen a.Atitudinea fa ‡ de munc Tr s turile pozitive de caracter care se manifest în atitudinea fa de munc sunt: sârguin a.

dar ± la rândul lor ± acestea influen eaz atitudinea fa de al i oameni. spiritul autocritic. Modestia. timiditatea i sentimentul inferiorit ii personale. optimismul.Atitudinea fa  de propria persoan Imaginea de sine i atitudinea fa de propria persoan sunt influen ate de dinamica succeselor i insucceselor proprii i de atitudinile celorlal i fa de individ. sentimentul demnit ii personale. arogan a. curajul. Tr s turile pozitive de caracter care se exprim prin atitudinea omului fa de sine însu i se formeaz pe baza unor rela ii interpersonale adecvate.    . pesimismul etc. autoaprecierea neocritic . Reversul negativ al acestor tr s turi îl constituie: îngâmfarea. sunt câteva dintre aceste tr s turi pozitive de caracter. tonice. st pânirea de sine etc.

Tr s turile de caracter derivate din voin a omului  în structura caracterului voin a joac un rol foarte important. Fermitatea caracterului exprim t ria voin ei i perseveren a cu care lupt omul pentru realizarea scopurilor.   . f r a ceda în fa a dificult ilor i f r a se abate de la activitatea început . astfel unele dintre tr s turile voin ei pot fi considerate i ca tr s turi de caracter. Voin a imprim caracterului asemenea tr s turi cum ar fi: energia. fermitatea i gradul de organizare. spiritul de ini iativ i curajul cu care omul ac ioneaz pentru realizarea scopurilor fixare. Energia se exprim în hot rârea.

exprimat prin st pânirea de sine.  . Atitudinile i tr s turile pozitive de caracter se formeaz de multe ori în lupt cu cele negative. Energia. labil. iar insuficienta dezvoltare a acestor tr s turi volitive duc la constituirea unui tip de caracter slab. O alt tr s tur volitiv de caracter o reprezint gradul de organizare. spiritul de disciplin i încrederea în sine. fermitatea i gradul de organizare a caracterului manifestate la cote înalte stau la baza unui tip de caracter ferm.

  . cu scopul de a induce în eroare una sau mai multe persoane. minciuna const într-o afirma ie fals . producând prejudicii de ordin moral sau material i pentru a ob ine anumite beneficii. profituri personale (deformarea inten ionat a realit ii). întrucât pân la aceast vârst copilul î i poate manifesta imagina ia prin fabula ie.Abordarea psihopedagogic a tr s turilor negative de caracter  este vorba despre tr s turi negative de caracter care apar i se manifest înc din copil rie i care trebuie înl turate prin ac iunile educative adecvate. care nu trebuie confundat cu minciunile con tiente i voluntare. Piaget a ar tat c problema minciunii i a adev rului nu apare pe plan moral înaintea vârstei de 7-10 ani.

s tr iasc i mai intens reac iile emo ionale negative. dar prin permanentizare se poate manifesta i la adul i. reac ii de care subiectul devine con tient i aceasta îl face s simt . poate fi dobândit printr-o educa ie gre it . mândria (mint pentru a ie i în relief). Baumgarten. F. camuflarea unor fapte.) în prezen a anumitor persoane sau în diferite situa ii.‡ P. 1978) . neîndeplinirea sarcinilor. pe un fond înn scut (tip de activitate nervoas slab. Susukita (dup Zisulescu. dezorganizatoare etc. fantezia etc. ap rarea proprie. reac ii emo ionale exagerate.cauzele minciunii la copii i adolescen i : l comia. fiind mai frecvent i mai pregnant la unii preadolescen i. Timiditatea este o tr s tur negativ de caracter care exprim o atitudine de neîncredere în sine. precum i o atitudine de rezerv i team în raport cu ceilal i oameni. ‡ ‡ . stâng cie. Timiditatea apare în copil rie. fire introvertit ) i manifestat prin reac ii neadecvate (nesiguran . frica de pedeaps .

teama de a nu fi apreciat nefavorabil de ceilal i oameni. dificult i în luarea deciziilor. tendin a de izolare. timidul se manifest ca i un om echilibrat. timiditatea generalizat . tendin a de izolare apar i se manifest numai în prezen a altor oameni. nesiguran a. neîncrederea în sine. fa de superiori etc. cu crize de intimidare dezorganizatoare. care este o form mai grav . teama de e ec.‡ ‡ ‡ Formele timidit ii: timiditatea selectiv (³tracul pasager´) manifestat . nehot rârea. emotivitate exagerat i instabilitate emotiv . sentimente de inferioritate. Dezechilibrul emotiv. simptome: neîncrederea în sine. sl biciunea voin ei. suspiciunea. teama. fa de sexul opus. de exemplu. ‡ ‡ . mai ales necunoscu i sau cu care a avut experien e negative. Când este singur. ³sigur pe el´. care împiedic buna integrare social a individului.

tonifiant i stimulativ. care izvor sc în primul rând din anumite condi ii psihologice i educative. care izbucne te în manifest ri neadecvate când te a tep i mai pu in. Capriciosul este un individ cu un comportament foarte oscilant.‡ Timiditatea poate fi prevenit sau înl turat prin crearea unui climat socio-afectiv (în familie. fiind o expresie a manifest rilor neadecvate ale voin ei. ‡ ‡ ‡ . negativismul este o form con tient de refuz sau de împotrivire la sugestiile i cerin ele adecvate ale altor persoane. Negativismul reprezint o alt tr s tur negativ de caracter. În mod obi nuit. negativismul se manifest sub forma capriciilor i înc p ân rii. preadolescen i i adolescen i. La copii. grup de munc etc.) echilibrant. coal .

strig . nu are suficient educat capacitatea de rezisten la frustrare. C ile de prevenire a capriciilor i metodele de înl turare a lor constau înainte de toate în organizarea echilibrat a vie ii copilului i în educarea la copii a ³tehnicii frânelor´. plânge. Capriciosul pleac de la premisa c nimic nu i se poate refuza i nu trebuie s i se refuze. a capacit ii optime de rezisten la frustrare.   . iar când totul îi merge bine se calmeaz imediat. gesticuleaz . Înc p ânarea este o tr s tur negativ de caracter întâlnit mai frecvent la preadolescen i i la adolescen i. astfel încât dac nu i se satisfac toate dorin ele îl cuprinde furia.

cum e ti sf tuit i îndrumat. contrar unei judec i corecte i a sim ului datoriei. neadecvat de a proceda întotdeauna dup bunul plac. Dintre cauzele înc p ân rii legate de gre elile de educa ie. Levitov o define te ca fiind n zuin a ira ional . adolescen ) ‡ ‡ . Originea înc p ân rii copiilor trebuie c utat în gre elile de educa ie din familie i coal . amintim: abuzul de autoritate sau brutalitatea unor p rin i. Înc p ânatul ac ioneaz întotdeauna contrar a ceea ce i se cere. dac ceea ce face în mod efectiv corespunde sau nu intereselor grupului social. lipsa de în elegere a p rin ilor sau a unor profesori fa de unele probleme ale vârstei (preadolescen .‡ N. f r a-l interesa în momentele respective dac face bine sau nu.D. înc p ânarea denot lipsa dorin ei de a ac iona a a cum i se cere.

se vor educa acele calit i ale voin ei. dup acceptarea sarcinilor. Dep ind treptat dificult ile impuse prin diferite sarcini.  . dar de data aceasta orientate în sens pozitiv. perseveren a. obliga ii potrivit cu posibilit ile lor i a le cere. s le îndeplineasc f r nici o concesie. cea mai bun metod de reeducare a copiilor înc p âna i const în a le trasa unele sarcini. t ria voin ei. cum ar fi st pânirea de sine.