Tema 2.

Producerea portaltoilor
2.1 Cerin ele fa de portaltoi.

2.2 Omologarea portaltoilor. 2.3 Producerea puie ilor portaltoi. 2.4 Producerea portaltoilor vegetativi

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Balan V. Pomicultura în teste. Chi in u, UASM, 2007, 212 p. Babuc, V. Producerea materialului s ditor pomicol. Chi in u, UASM, 2002, - 219 p. Balan, V., Cimpoie , Gh., Barb ro ie, M. Pomicultura. Chi in u, ed. Museum, 2001, - 451 p. Ceau escu, I. i a. Pomicultura. Bucure ti, ed. Ceres, 1982, - 693 p. Cimpoie , Gh Conducerea i t ierea pomilor. Ed. tiin a, 2000, - 271 p. Cimpoie , Gh., Bucarciuc, V., Caimacan, I. Soiuri de m r, Chi in u, ed. tiin a, 2001, - 215 p. Cimpoie , Gh. Pomicultura special . Chi in u, ed. Golograf ± Com, 2001, - 336 p. Davidescu, D., Davidescu, V. Agrochimie horticol . Bucure ti, ed. Didactic i pedagogic , 1993. 422 p. Popescu, M. i a.Pomicultura (general i special ). Bucure ti, ed. Didactic i pedagogic ,1993,422 p. , . . . , , 1985, - 76 . . . . , . , 1984, 295 . . . . . , . , 1979, - 415 . , ., , ., , . . , . , 2000, - 428 . . . . , , 1991, - 224 . . ., . ., . . , , . , 1985, - 397 . . . . , . , 1983, - 273 . . . . , , 1989, . 207 . . ., . ., . . , , , 1991.

2.1 Cerin ele fa

de portaltoi.

‡ La lec ia trecut am f cut cuno tin cu influen a multilateral a portaltoiului asupra altoiului. Din acestea reiese i cerin ele mari fa de portaltoi. Ele constau în urm toarele: ‡ S fie rezisten i la boli, d un tori, secet , ger; ‡ S aib afinitate cu soiurile omologate ale altoiului, care asigur cre terea i dezvoltarea normal a pomilor în pepinier i livad ; ‡ S se adapteze bine la diferite soluri (umede, uscate, nisipoase, calcaroase etc);

unde urmeaz s fie planta i pomii.1 Cerin ele fa de portaltoi. ‡ S ac ioneze pozitiv la întrarea pomilor pe rod. s asigure recolte înalte de fructe calitattive. ‡ S fie uniformi la cre tere pentru a putea stabili vigoarea relativ a combina iilor soi/portaltoi. ‡ S corespund cît mai bine condi iilor ecologice ale localit ii.2. rapid i economic. . ‡ S se înmul easc u or.

2 Omologarea portaltoilor.2. ‡ Cei care au ar tat indici superiori fa de cei preceden i sunt omologa i i introdu i în registrul soiurilor omologate. . ecologice relativ uniforme favorabile pentru biotipul dat de portaltoi. ‡ Pe aceste sectoare portaltoii se studiaz mai mul i ani dup o metod special . ‡ Portaltoii ca i soiurile de pomi sunt omologa i pe zone pomicole. ‡ Registrul se editeaz în fiecare an. ‡ Omologarea portaltoilor se face în baza încerc rii lor pe sectoare speciale subordonate Comisiei de Stat pentru omologarea soiurilor.

62-396 ± cu cre tere slab . M9-Nic 29. Olanda. M9-Pijam 1. ‡ În RM sunt omologa i urm torii portaltoi: ‡ Pentru m r ‡ M9 (M9-Fleuron 56. Fran a. . M7. Fran a. Belgia.2 Omologarea portaltoilor. M9-Pijam 2. ‡ M r de p dure i soiurile omologate (franc) ± cu cre tere viguroas . M9EMLA. M26.2. Anglia). M106 ± cu cre tere mijlocie. ‡ M4.

Vîstavocinaia. Otecestvennaia. Compatibile cu gutuiul sunt soiurile Untoasa Giffard. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Pentru p r. Noiabriscaia ‡ Pentru gutui. Socrovi ce. Gutui tip BA 29 (Provance) ± cu vigoare mijlocie. Untoasa Hardenpont. ‡ Gutui tip BA 29 (Provance) ± cu vigoare mijlocie.2.2 Omologarea portaltoilor. Untoasa Precoce Morrettini. ‡ Gutuiul cultivat i formele locale de gutui ± puie i . P rul franc i p dure ± cu cre tere viguroas . Gutui tip Angers (A).

‡ Pentru prun. Se utilizeaz forme de corcodu ± Ro u 2. ‡ Pentru cais. Negru alungit 3. ‡ Migdalul franc ‡ Piersicul franc . ‡ Zarz r. forme aborigene ‡ Pentru piersic. Galben rotund 1.2. Negru rotungit 4.2 Omologarea portaltoilor. ‡ Corcodu (mirobolanul) ± vigoare mare de cre tere.

2 Omologarea portaltoilor. Cire ul franc (amar) Colt Pentru vi in.2. antep) . Mahaleb (vi inul turcesc. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Pentru cire .

2. ‡ Coac z auriu .2 Omologarea portaltoilor. ‡ Pentru nuc. ‡ Corn ‡ Pentru coac z i agri . ‡ Nucul comun ‡ Nucul negru ‡ Pentru corn.

‡ Plantarea în livada de seminceri a dou forme cu polenizare încruci at i efect de heterozis ‡ Calibrarea fructelor.3 Producerea puie ilor portaltoi. . ‡ Înfiin area planta iilor de seminceri cu material altoit de categoria ÄBaz ´ i ÄCertificat´. puie ilor la uniformitate.2. semin elor. ‡ M surile principale de ridicare a uniformit ii a puie ilor portaltoi sunt: ‡ separarea celor mai valoroase forme de portaltoi i înmul irea lor pe cale vegetativ (altoire) pentru p strarea propriet ilor ereditare.

3 Producerea puie ilor portaltoi. ‡ Tehnologia producerii portaltoilor prin semin e include urm toarele verigi tehnologice principale: ‡ înfiin area i exploatarea planta iilor de seminceri ‡ recoltarea fructelor pentru ob inerea semin elor. ‡ extragerea semin elor i sâmburilor. .2.

p strarea.3 Producerea puie ilor portaltoi. ‡ uscarea.2. condi ionarea i p strarea semin elor i sâmburilor. ‡ stabilirea calit ii semin elor. ‡ recoltarea. . ‡ sem natul în coala de puie i. sortarea. ‡ lucr rile de între inere a puie ilor.

insuficient fertile f r iriga ie. ‡ Plantarea toamna în gropi.3. ‡ Se utilizeaz material s ditor de forme valoroase de categoria ÄBaz ´ i ÄCertificat´.1. ‡ Coroane natural ameliorate cu centrul deschis. Înfiin area i exploatarea planta iilor de seminceri ‡ Livada de seminceri se amplaseaz pe soluri în pant . ‡ Preg tirea solului i între inerea ca în livezile predistinate producerii materiei prime pentru prelucrare industrial .2. ‡ Distan a de plantare 6-7 x 4-5 m. .

valorii culturale i puterii de r s rire. facult ii germinative. ‡ Calitatea semin elor se determin conform purit ii i masei absolute a semin elor pe loturi. ‡ Recoltarea fructelor ‡ Extragerea semin elor i sîmburilor ‡ Uscarea. p strarea i calitatea semin elor. viabilit ii.2. . condi ionarea i p strarea.3. Preg tirea.2.

‡ Dup alegerea semin elor curate se face cînt rirea lor i greutatea lor exprimat în procente fa de greutatea ini ial (cu impurit i) reprezint puritatea. p strarea i calitatea semin elor. ‡ Determinarea purit ii semin elor. Ea serve te i la calculul num rului de semin e la kg .2. ‡ NOT : Semin ele pure servesc apoi pentru stabilirea facult ii germinative i pentru determinarea greut ii a 1000 de semin e.3.2. Preg tirea. ‡ De obicei se stabile te în grame greutatea a 1000 de semin e pure i aceasta se nume te greutate absolut .

Preg tirea. metoda biochimic (de colorare) i metoda germina iei for ate.3.2. ‡ Viabilitatea semin elor (V) se determin prin metoda organoleptic . ‡ Metoda biochimic se bazeaz pe capacitatea celulelor moarte ale esuturilor de a i schimba culoarea sub ac iunea coloran ilor de anilin . ‡ NOT : Despre facultatea germinativ a semin elor se judec indirect prin determinarea viabilit ii lor înainte de p strare i de stratificare precum i dup stratificare. .2. ‡ Metoda probei de germinare for at const în eliberarea semin elor de înveli uri i germinarea lor în camer sau termostat (germinatoare). ‡ Metoda organoleptic se aplic în temei la aprecierea prealabil a semin elor. p strarea i calitatea semin elor.

3. p strarea i calitatea semin elor.2. Preg tirea.% 100 .2. ‡ Valoarea cultural a semin elor (Vc) se deduce din valorile procentuale ale purit ii (P) i viabilit ii (V) lor folosind formula: P ™V Vc ! .

2. ‡ Stratificarea semin elor i sîmburilor. p strarea i calitatea semin elor. ‡ umiditatea amestecului nisip-s mîn ‡ 30 % i aerisire. Pentru încol ire si r s rire materialul semincer pomicol are nevoie de o perioad de postmatura ie la temperaturi cuprinse între 1 i 4 grade C.2.3. Preg tirea. de cca ‡ Durata de postmatura ie difer în func ie de specie .

2. Preg tirea. ‡ Semin ele care plutesc la suprafa ‡ se înl tur . ‡ Stratificarea se încheie. iar semin ele uscate în curs de 10-12 ore.2. cînd încep s germineze 10-15 % de semin e. iar în caz de necesitate se lop teaz . ‡ Amestecul se umeze te periodic. . cu schimbarea zilnic a apei. p strarea i calitatea semin elor. în curs de 3-5 zile.3. Dup înmuiere (umiditatea de 25-30 %) materialul semincer se trateaz cu solu ie de sulfat de cupru în concentra ie de 1 %. ‡ NOT : Înainte de stratificare sîmburii usca i se introduc în ap la temperatura camerei.

.2. ‡ ‡ Speciile sîmburoase cu perioada de postmatura ie de peste 120 zile (cu endocarpul tare). coala de puie i ‡ Preg tirea terenului în coala de puie i.3. coala de puie i se încadreaz într-un asolament de 5 sole. se seam n toamna la începutul lunii octombrie dup o lun de stratificare.3. ‡ Sem natul în coala de puie i.

‡ Speciile s mîn oase. . de regul .3.3. sîmburii de piersic. nuc i migdal cu o perioad de stratificare relativ scurt se seam n toamna f r a fi stratificate în prealabil. cais. se seam n prim vara în martie-aprilie dup o stratificare prealabil .2. coala de puie i ‡ Semin ele de specii s mîn oase .

3.3. se min e / m.liniar V ™ M ™ NK ™ P . privind valoarea cultural i în func ie de num rul optim de puie i la un metru liniar de rigol pentru specia respectiv .2. norma de semin e se poate calcula dup urm toarele formule: 10000 ™ N S! . g / m.liniar V ™M 1000000000 ™ N G! . coala de puie i ‡ În baza elementelor de calitate în laborator.

‡ M ± procentul de men inere a puie ilor (procentele de pierdere se pot lua de 30-35 %) ‡ NK ± num rul de semin e la kg. . ‡ P ± procentul de puritate a semin elor. ‡ G ± norma de consum de s mîn . în num r de semin e pe metrul liniar de rigol . ‡ La stabilirea normei de semin e dup aceste formule.3. coala de puie i ‡ În care: ‡ S este norma de consum de s mîn . intervine experien a local în stabilirea num rului de puie i (N) la metru liniar de rigol .3.2. în grame pe metrul de rigol . ‡ V ±viabilitatea semin elor (procentul de r s rire în teren). ‡ N ± num rul optim de puie i pe metrul de rigol .

folosind formula: Gr G! Vc .2.3. coala de puie i ‡ Norma de semin e pentru sem nat (G) se poate calcula i reie ind din valoarea cultural (Vc) i norma de îns mîn are recomandat (Gr). kg/ha .3.

2. .3.3. m/ha. coala de puie i ‡ Pentru calculul lungimii totale a rigolelor (în acest caz la unitatea de suprafa ) este necesar s se apeleze la ajutorul formulei: 10000 ™ n L! (n  1) ™ (d  D) .

3. coala de puie i ‡ În care: ‡ L este lungimea total . ‡ ‡ .3. dintre grupele de rigole. în cm. D ± distan a. a rigolelor sem nate la un hectar. d ± distan a. în m. ‡ ‡ n ± num rul rigolelor sem nate în band . în cm. dintre rigolele dintr-o grup de rigole.2.

‡ în benzi de 2 rînduri distan ate la 15-20 cm între rînduri i 70 cm între benzi ‡ ‡ i în rigole late la baz de 10-15 cm cu distan a între ele de 70 cm.2. . distan a dintre rînduri fiind de 60-70 cm.3. coala de puie i ‡ NOT : Sem natul se poate face: ‡ în rînduri simple.3.

‡ Pentru semin e adîncimea sem natului este de 3-4 cm. ‡ pentru cire . vi in. coala de puie i ‡ NOT : Sem natul manual se face în an uri trasate în urma marcatorului sau cu sapa de-a lungul sîrmei.2. ‡ pentru prun i cais ± 4-6 cm.3. mahaleb ± 4-5 cm. . la adîncimea de 3-5 ori mai mare decît diametrul semin ei.3.

. migdal i nuc ± 6-8 cm. ridicînd un bilon de 10-12 cm. ‡ ‡ Dup sem natul de toamn rîndurile se biloneaz . coala de puie i ‡ pentru piersic.3.2. pentru a proteja semin ele contra varia iilor de temperatur i umiditate.3. ‡ La sem natul de prim var adîncimea încorpor rii semin elor se mic oreaz cu 1-2 cm.

se împr tie biloanele cu grebla pentru a facilita r s rirea.Lucr rile de între inere a puie ilor. ‡ La sem n turile de toamn . ‡ În faza de 3-4 frunze adev rate puie ii se r resc la distan e între plante de 2-3 cm la sîmburoase. ‡ Dup r rit se scurteaz pivotul r d cinii puie ilor pentru a provoca ramificarea acestuia. imediat ce se poate întra pe teren. prim vara. 5-6 cm la semîn oase i 6-8 cm la nuc. .

‡ Direct dup r rit i în luna iunie se administreaz 70-105 kg/ha azot în dou reprize la 2-3 s pt mîni. apoi puie ii se ud cu o norm de 300-350 m3 . ‡ Retezarea r d cinii se efectueaz cu un cu it (scoab ) special la adîncimea de 10-15 cm. ‡ ‡ Îngr mintele se introduc înainte de udare cu cultivatorul la o distan de 25-30 cm de rînd la adîncimea de 8-10 cm.Lucr rile de între inere a puie ilor.

Lucr rile de între inere a puie ilor. ‡ Între inerea solului se face prin 5-8 pra ile mecanice i manuale. cei cu semne de boli virotice i cei slab dezvolta i se elimin . ‡ Irigarea se aplic în func ie de necesit i cu o norm de 300-350 m3/ha. . ‡ ‡ În luna iulie-august puie ii impurit i.

8-10 tratamente fitosanitare la avertizare. omizi defoliatoare.5 % pentru a distruge p duchele din San Jose i cel lînos. Nitox 3-4 %. care determin i defolierea puie ilor în vederea recolt rii. Zeam bordolez 1. ‡ Toamna. etc.Lucr rile de între inere a puie ilor ‡ Pentru prevenirea i combaterea bolilor i d un torilor. Carbetox 37CE 1 %. în coala de puie i. afide. cu 2-3 s pt mîni înainte de scosul puie ilor se face un tratament abundent cu Dibitox 1 %. . paiangeni. sunt necesare.

sau cu scoaba suspendabil de dezgropat NVS-1. ‡ Puie ii se scot mecanizat cu plugul VPN-2. cînd frunzele au început s .2 cu t ierea r d cinilor la 25-30 cm . ‡ Puie ii se scot în luna octombrie. cu 2 s pt mîni înainte de scos puie ii se scurteaz la în l imea 25 cm (cu diverse cositori) se stropesc cu Ethrel 0. ‡ Pentru stimularea defolierii puie ilor.i schimbe culoarea.25-0. care are un cu it suplimentar. astfel ca s direa lor în cîmpul 1 al pepinierei s fie terminat cu 2-3 s pt mîni înainte de l sarea gerurilor stabile. utilizînd 1000 l solu ie la hectar.5 %.15 % + CuSO4 1 % sau cu clorat de magneziu 0. sortarea i stratificarea puie ilor.Scosul.

se eticheteaz i se stratific pe un teren în brazde sau an . ‡ Leg turile întroducîndu-se în an (50 cm l ime i 40 cm adîncime) cu r d cina i o parte din tulpin (12-15 cm) distan ate la 5-8 cm una de alta se acoper cu p mînt m run it i reav n. iar apoi se ud pentru a nu r mîne goluri de aer . care duc la deshidratarea puie ilor. . ‡ Concomitent puie ii se sorteaz pe categorii conform prevederilor STAS. se leag în pachete de 52 buc. ‡ Dup t ierea r d cinilor puie ii se scot din sol cu mîna i se defoliaz . sortarea i stratificarea puie ilor..Scosul.

‡ Puie ii standard trebuie s aib r d cini pivotante ramificate cu lungimea de 22-25 cm. r d cini laterale de 1-2 cm i tulpina de minimum 20-25 cm. sortarea i stratificarea puie ilor.Scosul. ‡ Stratificarea se poate face. i în nisip umed. . ‡ Grosimea puie ilor la colet trebuie s fie de 4-7 mm pentru speciile sîmburoase i 5-9 mm pentru cele semîn oase. în condi ii de temperatur sc zut i umiditate.

4 Producerea portaltoilor vegetativi ‡ Producerea portaltoilor vegetativi se face în marcotiere specializate sau se pot ob ine i prin buta i lignifica i. ‡ În produc ie pe cale vegetattiv prin marcotaj vertical i mixt se înmul esc portaltoii vegetativi pentru m r ± M4. M26. M7.2. pentru gutui ± BA 29. ‡ Marcotajul este o metod prin care l starii sau ramurile anuale nedeta ate de planta-mam emit r d cini la baz pe por iunile acoperite cu p mînt. 62-396. tip A. M9. for a i i pe platforme înc lzite i apoi cultiva i în coala de buta i. . pentru cire Colt. Gizela 5 i 6 etc. ‡ Ramura înr d cinat se nume te marcote.

4 Producerea portaltoilor vegetativi ‡ Înfiin area marcotierei.5.2. carbona i nu mai mult de 3-4 %. permeabile i u oare ± luto-nisipoase. ‡ Con inutul de humus ± 2. lutoase. ‡ Pentru ob inerea unui material s ditor de calitate superioar este necesar înfiin area de planta iimam de portaltoi pe soluri profunde. .5-3 %. Ph -6-7. relativ umede.

apoi terenul se desfund la 50-60 cm adîncime. se împarte în tarlale (2-12 ha) i parcele (100 x 100 m. În practica pomicol se folose te marcotajul vertical i orizontal.4 Producerea portaltoilor vegetativi ‡ Preg tirea terenului ‡ Se administreaz 40 t/ha gu0noi de grajd. erpuitor. 90-120 kg/ha K2O. etc. 200 x 100 m). ‡ Înainte de plantare terenul se discuie te.2. orizontal. aerian. ‡ Înmul irea se face prin marcotaj vertical. 60-90 kg/ha P2O5. . se niveleaz .

Colt. cire ului precum i la înmul irea coac zului. la speciile sîmburoase (IPC 1. p rului. Planta-mam este constituit dintr-un cordon orizontal pe care cresc l stari. gutuiului. C12. ‡ Marcotajul orizontal (chinezesc). alunului i chiar la unele soiuri de corcodu .4 Producerea portaltoilor vegetativi ‡ Marcotajul vertical se folose te pentru înmul irea portaltoilor vegetativi de vigoare mic i medie ai m rului. Este utilizat pentru înmul irea portaltoilor de m r viguro i i semiviguro i (A2. care se mu uroiesc. MM106). agri ului.2. i la nucul comun. . etc. VV1. se înr d cineaz i devin marcote.). m r i p r. F12/1.

.

.

.

2. Îndat dup plantare marcotiera se ud cu norma 300-350 m3/ha. iar prim vara devreme se dizmu uruesc. Dup plantarea de prim var portaltoiurile se acoper cu un strat de sol de 3-5cm pentru ai proteja de deshidratare intens . . l sîndu-se deasupra lor un strat de sol de 3-5cm.4 Producerea portaltoilor vegetativi În cazul plant rii de toamn portaltoiurile se mu uruesc la în l imea de 12-15cm.

identificarea biotipurilor de portaltoi.4 Producerea portaltoilor vegetativi Pe parcursul primei vegeta ii plantele cresc liber. selec ia în mas la uniformitatea morfologic în cadrul fiec rui biotip. C tre sfîr itul lunii august în planta ia tîn r se face inventarierea. Ele nu se mu uroiesc ca s se dezvolte mai bine sistemul radicular de baz . controlul fitosanitar i recoltarea probelor pentru testarea la virusuri.2. .

4 Producerea portaltoilor vegetativi Toamna cînd încep s cad frunzele se completeaz golurile. Cre terile anuale se scurteaz la 1-2 cm mai sus de punctul de inser ie de pe planta mam . . din rigolele dea lungul rîndurilor se scoate solul pîn la adîncimea lor ini ial . plantîndu-se marcote bine dezvoltate de aceea i categorie biologic i biotip. prim vara devreme. Intervalele dintre rînduri se afîneaz superficial. În al doilea an de vegeta ie.2.

2.4 Producerea portaltoilor vegetativi
Cînd l starii au în l imea de 12-15 cm i partea inferioar a lor nu este lemnificat se execut prima mu uroire cu sol reav n bine m run it la în l imea de circa 8-10 cm. A doua mu uroire se efectueaz cînd în l imea l starilor este de circa 25 cm. În l imea bilonului se ridic la 15-18 cm. Dup dou -trei s pt mîni se face a treia mu uroire, ridicîndu-se în l imea bilonului pîn la 25-30 cm de la baza l starilor.

Cînd l starii au în l imea de 12-15 cm i partea inferioar a lor nu este lemnificat se execut prima mu uroire cu sol reav n bine m run it la în l imea de circa 8-10 cm.

A doua mu uroire se efectueaz cînd în l imea l starilor este de circa 25 cm. În l imea bilonului se ridic la 15-18 cm.

.

Dup dou -trei s pt mîni se face a treia mu uroire. . ridicîndu-se în l imea bilonului pîn la 25-30 cm de la baza l starilor.

.

.

2. pe care în anul urm tor se formeaz l stari noi. Imediat dup dismu uroire marcotelor se separ cu foarfecele. terminîndu-se pîn la începutul gerurilor. l sîndu-se numaidecît un cep din cre terea anual cu lungimea de 1-2 cm.4 Producerea portaltoilor vegetativi Recoltarea marcotelor se face în a doua jum tate a lunii octombrie. .

.

.

dar cu dimensiunile mai mici inclusiv grosimea de 4-6mm. La calitatea întîi se claseaz marcotele s n toase.2. bine dezvoltate i înr d cinate. La calitatea a doua marcotele cu acelea i caracteristici. .4 Producerea portaltoilor vegetativi Dup separare de la planta mam marcotele se transport în afara planta iei i se claseaz în conformitate cu prevederile standardelor respective în dou clase de calitate. avînd grosimea în zona coletului conven ional (la 25cm de la baz ) de 7-8mm. drepte.

unde se p streaz i alt material s ditor. Pachetele se a eaz cu înclina ie spre sud în rigole sau an uri cu adîncimea 40-50cm. Apoi se acoper cu sol pîn la 2/3 din lungimea tulpinii i se ud abundent astfel ca solul transportat de ap s ocupe toate golurile dintre r d cini. Durata exploat rii eficiente pîn la 8-10 ani cu randamentul mediu de marcote standard 60-70 mii buc i/ha .4 Producerea portaltoilor vegetativi Marcotele de fiecare clas de calitate aparte se leag în pachete cîte 100 de buc i se eticheteaz i se pun la p strare pe un sector special.2.

35-0.4-1.2.4 Producerea portaltoilor vegetativi Marcotajul orizontal ± const în orizontalizarea tulpinii plantelor mam toamna dup prima vegeta ie cu formarea în direc ia rîndurilor la fundul rigolelor cu adîncimea 12-15 cm a unui cordon orizontal continuu i exploatarea lui în urm torii 23 ani identic marcotajului vertical.5m.45m în func ie de vigoarea de cre tere a biotipului de portaltoi. iar apoi înlocuirea cu ramuri noi. iar dintre plante în rînd 0. tinere. Marcotele se planteaz direc ia rîndului cu înclina ie de 45o în . Distan ele dintre rînduri 1.

.

Orizontalizarea tulpinilor bienale trebuie s fie strict f r curburi. prandamentul 120-150 mii marcote ha . Îngrijirea marcotierei în prima vegeta ie în fond este similar cu cea de la marcotajul vertical. rigola se astup cu sol. care se taseaz moderat pentru men inerea pozi iei orizontale a tulpinilor.4 Producerea portaltoilor vegetativi În prima vegeta ie plantele cresc liber pentru a stimula dezvoltarea r d cinii principale.2. Durata exploat rii eficient a marcotierei cu marcotaj orizontal este de circa 8 ani.

‡ Produc ia de marcote în anul al doilea dup plantare este de 15-20000 buc/ha.2 m cu randamentul de marcote 150250 mii/ha. ‡ În pomicultur se utilizeaz i marcotiere de tip intensiv cu termenul de exploatare pîn la 4 ani.2.8 x 0. în al treilea ± 35-40000 buc/ha.4 Producerea portaltoilor vegetativi ‡ Reamintim c perioada de exploatare a planta iei-mam de portaltoiuri clonale este de 8-12 ani. ‡ Productivitatea la marcotajul orizontal este mai mare decît în cazul celui vertical. plantate la distan a de 0. iar în urm torii 7-10 ani cîte 80-150000 buc/ha de categoria întîi. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful