You are on page 1of 10

TEME SI MOTIVE EMINESCIENE

Proiect realizat de Aarmeniei Daniel, clasa a XI-a E

d. prozator èi jurnalist român.Mihai Eminescu (n scut ca Mihail Eminovici) (n. . 15 iunie 1889. Bucureèti) a fost un poet. socotit de cititorii români èi de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura român . 15 ianuarie 1850. Botoèani .

MIHAI EMINESCU .

TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE TEMA TIMPULUI Aceast tem se reg se te în aproape toate poeziile lui Eminescu. Problema timpului este corelat cu cea a spa iului. De exemplu. totul s-a n scut dintr-un punct. timpul este v zut ca un prezent etern i are caracter static. rota ia a trilor se face în timp. în poezia ³Scrisoarea I´ observ m spa iul i termenii viitorului i ai trecutului. înainte de apari ia universului. de exemplu. Hyperion c l tore te spre Demiurg. În ³Scrisoarea I´. . de aceea a fost denumit i supratem . spre începuturile lumii. În poezia ³Trecut-au anii´ timpul este v zut ca trecere a anilor copil riei. În poezia ´Luceaf rul´ . relevant este tabloul genezei. aceast c l torie realizându-se în timp i spa iu.

genunea. sugerând stingerea (extinc ia) universului. cerul. Luna este v zut ca un astru al romanticilor i ea poate fi considerat un simbol al na terii i al mor ii. zborul intergalactic. extinc ia. negura etern în care exist un punct. luceferi. de un dor nem rginit. luna. În concep ia lui Eminescu vechimea universului este nesfâr it . Descoperim i motivul soarelui. este vorba de acea muzic simfonic produs de rota ia planetar .TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE TEMA COSMICULUI Cosmicul uzeaz adesea de câteva motive: infinitul. Eminescu î i imagineaz c prin mi carea lor a trii creeaz o alt muzic . haosul. geneza. stelele. Muzica sferelor este un alt motiv cosmic. ea le tie pe toate i readuce în min ile oamenilor amintiri.muzica sferelor. care la un moment dat devine trist i ro u. Cosmogonia (na terea universului) este foarte plastic conceput în ³Scrisoarea I´. soarele. unde infinitul devine sinonim cu haosul. iar punctul devine lume atras de via .

încât o mare parte din opera sa este alc tuit din poezii cu un profund caracter meditativ pe aceast tem . În ´Junii corup i´. evolu ia omului în timp. dec zut prin desfrâu. Istoria este v zut în mai multe ipostaze (cele enumerate mai sus) i sereg se te în mai multe poezii. Eminescu prezint tineretul corupt.TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE TEMA ISTORIEI SI A CRITICII SOCIALE Istoria. În ³Ai no tri tineri´ poetul critic tinerii ce studiau la Paris. crea ia i contribu ia lui social l-au preocupat atât demult pe Eminescu. Viziunea elegiac apare în poeziile în care panorama civiliza iilor creeaz un puternic sentiment al z d rniciei. ci i în alte poezii. În evocarea istoriei. c nimic nu este statornic i nu rezist în timp. dar nu f ceau cinste poporului nostru . Viziunea satiric nu apare numai în partea a doua a poemului ³Scrisoarea III´. determinat de ideea c totul se repet în lume. atitudinea poetic a lui Eminescu apare sub dou aspecte: unul elegiac i altul satiric. f r idealuri.

Imaginea demonului se suprapune adesea cu cea a creatorului de art . . exemplu Hyperion.TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE TEMA FILOZOFIC ± TEMA GENIULUI ÎN OPERA EMINESCIAN Tema filozofic major a liricii eminesciene este condi ia nefericit a omului de geniu într-o societate meschin . nici capabil de a fi fericit. geniul are o minte aplicat la obiect. dar nici noroc.´ Conform filozofului german. el nu aremoarte. superficial . de înger. titanul. for a r ului (³Înger i demon´).sclipitoare. incapabil s -i în eleag aspira iile spre absolut. de titan. omul superior prin excelen . adic de geniu.demonul. simbol al r zvr tirii (Mure an). Hyperion apare în ipostaza de demon. Geniul eminescian apare sub patru ipostaze: creatorul. În ´Luceaf rul´. obiectiv i este capabil s se sacrifice pentru atingerea unui ideal. nemuritorul. Acest tem este preluat de la filozoful german Schopenhauer la care condi ia geniului este definit ca:ÄGeniul pe p mânt nu este capabil de a ferici pe cineva.

cel terestru i cel cosmic. luceferii. izvoarele. care la Eminescu este un sentiment fundamental. salcâmul. Eminescu exprim adesea sentimentele de dragoste în mijlocul naturii. uneori s lbatic i particip lafr mânt rile poetului. de aceea cele dou teme se îmbin armonios. lacul. Natura eminescian se manifest în dou planuri ce se întrep trund. Motivele romantice ale naturii cosmice: luna.TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE TEMA IUBIRII I A NATURII Ultimul mare romantic european. M. În general natura terestr este cald . Luna este astrul martor i tutelar al îndr gosti ilor. constituind în acela i timp i un cadru propice împlinirii iubirii. stelele. Motivele romantice ale naturii terestre: codrul. sunt observate în func ie de succesiunea anotimpurilor. . dar i medita iei. teiul. cosmosul particip direct la sentimentul iubirii umane. ocrotitoare.

Eminescu s-a g sit un material folcloric cules în perioad când colinda ara cu trupa de actori. cuprinzând basme. cântece epice etc. motive. ³Ce te legeni«´.armonii. el prelucrând teme. ritmuri. altele sunt profund originale. imagini pe care le-a asamblat în crea ii noi.TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE POEZIA DE INSPIRA IE FOLCLORIC Eminescu a iubit foarte mult folclorul românesc. originale. versuri. . În toate întâlnim acea îmbinare inconfundabil între glasul poetului i glasul poeziei populare. Influen a popular este evident în multe din poeziile lui Eminescu. ³Luceafarul´). În caietele manuscrise ale lui M. sursa folcloric cunoscând transform ri esen iale (³C lin <file din poveste >´. Unele sunt prelucr ri folclorice cu adaosuri filosofice (³ Revedere´. ³La mijloc de codru«´). proverbe. fiind un pasionat culeg tor de folclor.

TEME SI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE MITURILE EMINESCIENE Eugen Simion descoper opt mituri fundamentale ale liricii eminesciene: mitul istoric. .mitul na terii i al mor ii universului. mitul creatorului. Nu trebuie uitat nici mitul dacic care se contureaz în poemul postum ´Dochia. Raiul Daciei´. mitul erotic. cum a fost denumit de Perpessicius. mitul poetic. mitul întoarcerii la elemente. mitul în elepciunii. mitul oniric.