FENOMENUL DE BRUMĂ ŞI RISCURILE ASOCIATE ÎN SUBCARPAŢII REGHINULUI

drd. Szilágyi József jozsefszilagyi@yahoo.com

Scopul lucrării

• analiza parametrilor ce definesc fenomenul de brumă; • analiza vulnerabilităţii Subcarpaţilor Reghinului faţă de fenomenul de brumă; • identificarea riscurilor asociate îngheţului şi fenomenului de brumă în Subcarpaţii Reghinului;

Baza de date
Staţia Localizare Intervalul analizat
Dealurile Bistriţei Carpaţii Orientali

Tg. Mureş Eremitu

φ = 46°32' λ=24°32‘ H =308m φ = 46°40' λ=25°00‘ H =510m φ = 46°46' λ=24°51‘ H =415m φ = 46°54' λ=24°39‘ H =449m
Câmpia Transilvaniei

▲Batoş ● Gurghiu ● Eremitu

1978-2008

Gurghiu

Batoş


▲ - Staţii meteorologice ● - Posturi pluviometrice
Sursa:www.googleearth.com (modificat)

Metode de cercetare
S-au determinat: • Numărul anual al zilelor cu temperaturi minime ≤ 0C°; • Variaţiile anuale şi lunare a zilelor cu brumă; • Frecvenţa abaterilor pozitive şi negative anuale a zilelor cu brumă faţă de media multianuală;

• Frecvenţa şi gradul de asigurare a numărului lunar a zilelor cu brumă cu diferite durate;
• Datele medii şi extreme şi intervalul de risc pentru fenomenul de brumă; • Riscurile asociate fenomenului de brumă;

REZULTATE ŞI CONCLUZII
Numărul zilelor cu temperaturi minime ≤ 0C°
Tg. Mureş
XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I 0 5 10 15 Nr. mediu Nr.max 20 25 30

Batoş
XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I 0 5 10 15 Nr. mediu Nr.max 20 25 30

• Numărul mediu multianual al zilelor cu îngheţ: - Tg.Mureş: 117,1; - Batoş: 113,9;

Numărul anual al zilelor cu brumă şi variaţia multianuală a acestora
80 70 60

Nr. zile

50 40 30 20 10

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Tg. Mureş

Eremitu

Gurghiu

Batoş

• Tg.Mureş: 27-58 zile; - max. : 62 zile (1997); • Gurghiu: 1-46 zile; - max. : 52 zile (2008);

• Eremitu: 21-56 zile; - max. : 76 zile (1982); • Batos: 19-49 zile; - max. : 65 zile (1997);

2008

0

Variaţia abaterilor anuale a numărului de zile cu brumă de la media multianuală
50 40 30 20 10 0 -10 -20 -30 -40 -50
1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Nr.zile

Tg. Mureş

Eremitu

Gurghiu

Batoş

Tg. Mureş Abateri pozitive (%) 48,4

Eremitu 54,8

Gurghiu 45,2

Batoş 61,3

Abateri negative(%)

51,6

45,2

54,8

38,7

• Numărul anilor consecutivi cu abateri pozitive de la media multianuală: 2 – 3 ani;

Frecvenţa lunară a zilelor cu brumă
Târgu Mureş 0,70% 8,20% 21% 1,30% 16,00%

Eremitu 1,50% 1,30%

11,00% 21%

18,70%

20% 10,80% IX 8,90% X XI XII I II 12,90% III IV V

5,70% 5,50% IX X XI 12,50% XII I II III IV V

23%

Gurghiu
Batoş

9,10% 15%

0,50%

1,40%

21,80%
8,00% 14,00%

1,00% 1,90% 14,10%

5,00% 22% 7,20% IX X 18,20% XI XII I II III IV V
12,10% 11,50% IX X XI XII I II 16,60% III IV V 20,80%

Luna Nr. med. zile Nr. max. zile %

IX 0,3 - 0,9 4 1,3 – 1,9

X 4,8 - 7,5 17 14,1 – 21,8

XI 4,9 - 9,9 21 20,3 - 23,3

III 3,2 - 9,7 16 14,0 – 20,5

IV 2,0 - 4,4 14 8,0 – 11,0

V 0,1 - 0,7 3 0,5 – 1,5

Gradul de asigurare a numărului lunar a zilelor brumă cu diferite durate
Târgu Mureş 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% IX peste 15 zile X XI XII 9-11 zile I II 6-8 zile III IV V 0-2 zile
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% IX peste 15 zile X XI 12-15 zile XII I II 6-8 zile III 3-5 zile IV V 0-2 zile Eremitu

12-15 zile

3-5 zile

9-11 zile

Gurghiu 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% IX peste 15 zile X XI 12-15 zile XII I II 6-8 zile III IV V 0-2 zile
peste 15 zile 12-15 zile 9-11 zile 6-8 zile 3-5 zile 0-2 zile 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% IX X XI XII I II III IV V Batos

9-11 zile

3-5 zile

IX Nr. zile Frecv. % Asig.% 0-2 96,8 100

X 6-8 35,4 61,3

XI 9-11 38,7 67,6

III 12-15 22,5 35,4

IV 6-8 38,7 48,3

V 0-2 96,8 100

Datele medii şi extreme de producere a fenomenului de brumă
27.IX. 20.X. Tg.M ure ş 10.IX. Ere m itu 12.IX. Gurghiu 16.IX. Batoş 17.X 14.IV. 8.V. 15.X. 17.IV. 10.V. 12.X. 21.IV. 10.V. 10.IV. 4.V.

1.IX. 27.IX. Date e xtrm e 20.X. Date m e dii

31.VIII.

200

Nr.zile / an

190 180 170 160 Tg. Mureş Erem itu Gurghiu Batoş

Nr. zile cu brum ă

Nr. zile fără brum ă

Intervalul de risc de toamnă
Tg.Mureş 20 Oct. 27 Sept. 1 11 21 31
Sept. 1 11 21 31 Oct. 10 Erem itu 12

Interval de risc (23 zile)

Interval de risc (32 zile)

Gurghiu 15 Oct. 12 Sept. 1 11 21 31 Sept. 1 Oct.

Batoş 17

16

11

21

31

Interval de risc (33 zile)

Interval de risc (31 zile)

Intervalul de risc de primăvară
Tg.Mureş 4 Mai 10 Apr. 1 11 21 31 Apr. 1 11 21 31 Mai 21 21 Erem itu 10

Interval de risc (24 zile)

Interval de risc (19 zile)

Gurghiu 10 Mai 17

Batoş 8 Mai

17

14 Apr.

Apr. 1 11 21 31

1

11

21

31

Interval de risc (22 zile)

Interval de risc (24 zile)

Riscurile asociate fenomenului de brumă
• Brumele timpurii de toamnă - produc pagube însemnate în culturile agricole existente pe câmp, efectele fiind şi mai mari când surprind plantele în stadiu de vegetaţie, înaintea încheierii ciclului fenologic; • Brumele târzii de primăvară - în culturile agricole aflate la începutul perioadei de vegetaţie - determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, ci chiar moartea parţială sau totală a acestora; - în pomicultură, viticultură (soiuri timpurii) - temperaturile scăzute asociate cu fenomenul de brumă surprind pomii în plin ciclu de vegetaţie, distrugând uneori aproape întreaga recoltă;

Măsuri de prevenire, atenuare şi combatere a riscurilor asociate fenomenului de brumă
Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare - evitarea plantării speciilor sensibile la îngheţ pe fundul văilor; - în cazul plantaţiilor pomicole pe pante se va evita formarea de liziere impermeabile; - densitatea pomilor trebuie aleasă în aşa fel încât să permită uşor scurgerea aerului rece pe panta inferioară; Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne - fumigaţia - micşorării efectului radiaţiei nocturne cu ajutorul unui ecran protector de aerosoli (fum); - adăpostirea culturilor de câmp în perioadele de risc prin acoperirea lor cu rogojini sau cu folii de polietilenă; -crearea unor perdele de protecţie permanente prin plantaţii forestiere sau temporare din scânduri, trestie, care se amplasează perpendicular pe direcţia dominantă a vânturilor;

Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului - încălzirea suprafeţei solului, se poate face prin dirijarea apei calde sau a aburilor rămaşi neutilizaţi de la încălzirea serelor sau proveniţi de la o unitate industrială sau centrală termică; - încălzirea mediului ambiant, cu ajutorul unor arzătoare speciale sau emiţătoare de radiaţii infraroşii; - irigarea suprafeţei solului în ore calde ale amiezii ;

Măsuri prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer aflat în vecinătatea solului - ventilarea aerului prin care se urmăreşte Amestecarea păturilor aer rece din vecinătatea solului, cu aerul mai calde deasupra, în scopul distrugerii inversiunii termice;

VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful