You are on page 1of 26

ANTREPRESCOLARUL SAU PRIMA

COPILARIE

Ivan Ana-Maria Juganaru Mirela-Denisa Sandu Valentina-Daniela Gr.4539

CUPRINS
   


   

1.Regimul de viata si dezvoltarea fizica a antreprescolarului; 2.Aspecte ale dezvoltarii perceptiilor si aparitia reprezentarilor la antreprescolar; 3.Particularitati ale memoriei si atentiei; 4.Dezvoltarea limbajului intre 1 si 3 ani; 5.Gandirea simbolica si preconceptionala a antreprescolarului; 6.Dezvoltarea afectiva si sociala intre 1 si 3 ani; 7.Dezvoltarea motricitatii la antreprescolar; 8.Principalele caracteristici ale jocului antreprescolarului; 9.Dezvoltarea constiintei asupra lumii si a constiintei de sine.

REGIMUL DE VIATA SI DEZVOLTAREA FIZICA A ANTREPRESCOLARULUI Ceea ce se remarca de la prima vedere la antreprescolar este din ce in ce mai buna lui autodeplasare. .produse lactate. Profilul psihologic al acestui stadiu mai are inca si alte cateva dominante:aparitia reprezentarilor si a activitatilor mintale.1.insusirea limbajului.aparitia constiintei de sine.fructe si legume proaspete. Regimul alimentar este bogat in proteine usoare.

iar dupa un an si jumatate-doi ani.dupa amiaza. adica poate preveni si astepta putin si apoi reuseste sa isi regleze bine evacuarile in timpul zilei.’’varsta olitei’’. In ultimul patrat al celui de-al doilea an de viata se atinge . . copilul atinge si’’varsta robinetului’’.Copilul trebuie sa doarma profund 10-12 ore noaptea si o ora si jumatate.iar la trei ani si noaptea.doua ore.

acest lucru face sa creasca finetea analizei si sintezei senzoriale.ASPECTE ALE DEZVOLTARII PERCPTIILOR SI APARITIA REPREZENTARILOR LA ANTREPRESCOLAR Antreprescolarul manipuleaza mult obiectele. .2. In acest stadiu copilul are o preferinta caracteristica pentru desenele simple din cartile dedicate lui.cerand neobosit explicarea lor.

Daca imediata dupa un an copilul mai duce inca lucruri la gura. Antreprescolarul are prferinte deosebite pentru culorile vii si luminoase dar verbalizarea acestora este nesigura.incepand cu un an si sase luni-un an si opt luni.S-au constatat dificultati ale copiilor pana la un an si opt luni de a distnge imaginea persoanei reale din cea din oglinda.doar le pipaie activ si le examineaza atent. .

este atent si ii place cea ritmica si chiar incearca sa cante In ceea ce priveste perceptia de timp.sunt inca multe si amuzante confuzii privind distingerea momentelor zilei si verbalizarea lor.Antreprescolarul reactioneaza la muzica. .

3. .stie pronumele sau.care se repeta mult si sunt legate de dorintele sale.Este o memorie involuntara in totalitate.recunoaste drumul spre casa daca l-a parcurs de mai multe ori.ale parintilor.recunoaste imagini si desene animate. Antreprescolarul poate sa retina si apoi sa reproduca relativ corect povestioare scurte.insusiri ale lucrurilor si fiintelor din spatiul apropiat lui.PARTICULARITATI ALE MEMORIEI SI ATENIEI Copilul memoreaza aspectele concrete.

Copilul incearca sa reproduca ceva ce a auzit dar o face cu lacune si are nevoie de sprijinul adultilor. Atentia este involuntara.sa priveasca ceea ce facem reusim sa-I provocam si sa-I dirijam atentia. In cursul acestui stadiu se inregistreaza o noua schimbare foarte importanta si anume ea incepe sa poata fi stimulata prin comenzile verbale ale adultului.Daca ii cerem sa fie atent. .

incepand cu un an si jumatate.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI INTRE 1 SI 3 ANI La incheierea primului an de viata copilul poate sa pronunte doar cateva cuvinte.Urmeaza o perioada de cateva luni in care parca s-ar fi oprit.4. .Apoi marea majoritate.in sensul ca mai achizitioneaza doar cateva cuvinte.un an si opt luni ajung usor la 200300 si catre trei ani dispun de 1000-1100 cuvinte Activitatea directa c obiectele si comunicarea cu mama constituie sursa continutului sistematic al cuvintelor asimilate de catre antreprescolar.

adica antreprescolarul foloseste doua.Cei din afara familiei pun frecvent o astfel de intrebare:’’Ce spune?’’. Persoanele straine nu-l inteleg pe copil si cei apropiati acestuia.De la circa un an si sase luni putem spune ca se intra intr-o a doua etapa.conjunctiile lipsesc.parintii sau fratii si surorile.Acest fel de comunicare a copilului a fost numit limbajul mic.aceea a prefazei sau a limbajului telegrafic.trei cuvinte dar care nu sunt flexionate conform normelor limbii.iar prepozitiile.devin un fel de translatori. .

.de asemenea. Referirea la propria persoana este.caracteristica acestei faze.Parintii si cei apropiati copilului cred ca se fac mai bine intelesi de catre acesta daca ii vorbesc in maniera lui.Copilul isi spune numele cand isi manifesta o dorinta.ca sa se vorbeasca mult cu copilul insa corect.preluand felul in care I se adreseaza adultul.in mod special.de aceea se recomanda.De exemplu.rar si clar.spune:’’Petrisor nani!’’.

si care trebuiesc exprimate de adult in cel mult treizeci de propozitii.Spre doi ani unii copii vorbesc din ce in ce mai bine.sunt intelesi de ceilalti si ii pot surprinde pe ceilalti chiar prin corectitudinea si complexitatea unor cuvinte.copilul intelege povestiri cu unul-doua personaje.La doi ani si jumatate intelege povestiri cu trei personaje si ceva mai ample. .cu intamplari de fiecare zi si care de fapt sunt ale sale. La un an si jumatate.

adica omiterea silabelor dificile(exemplu:’’busu’’pentru autobuz)  Simplificarea articularilor cuvintelor.uneori cu o abatere foarte mare de la cuvantul propriuzis(exemplu:’’titi’’pentru frumos)  Inlocuirea unor sunete greu de pronuntat cu altele.  Perseverarea unor silabe sau sunete(exemplu:’’fafea’’in loc de cafea)  Contragerea .adica simplificarea si contopirea a doua cuvinte intr-unul singur(exemplu:disimate’’pentru desene animate) .cel mai frecvent fiind inlocuit’’r’’cu’’l’’.Cele mai frecvente dificultati de pronuntie sunt:  Eliziunea.

.GANDIREA SIMBOLICA SI PRECONCEPTUALA A ANTREPRESCOLARULUI Pana la un an si jumatate se consolideaza achizitiile inteligentei senzorio-motorii si se stapanesc mai bine conduitele complexe. De acum incolo activitatea mintala se va extinde din ce in ce mai mult si va usura considerabil adaptarea copilului la situatiile cu care se confrunta si totodata va fi gandire propriu-zisa.5.

De asemenea. Modul de a gandi al antreprescolarului il surprinde pe adult.dar ii arata totdeauna.adesea il amuza.copilul inca nu face distinctie intre’’toti’’ si ’’cativa’’ atunci cand stabileste relatia dintre o observatie a sa si o clasa de elemente.marea distanta care il separa de aceasta si de care trebuie sa tina seama cand interactioneaza cu antreprescolarul. .

6. Copilul se poate speria de ceva si poate manifesta chiar reactii de voma.DEZVOLTAREA AFECTIVA SI SOCIALA INTE 1 SI 3 ANI Pentru ca in multe situatii capacitatile sale practice se afla la inceputul dezvoltarii lor.relatiile afective au o relativa superficialitate.si relatiile sale cu ambianta sunt mai putin profunde. .insa componentele sale organice sunt foarte intense adesea spectaculoase.

cu atat mai mult cu cat aceasta se afla mereu langa el. Antreprescolarul are nevoie permanenta de dragostea celor din jur. . o cauta si o cere mereu prin gesturi si prin comportamente caracteristice cum ar fi:intind capul sa fie mangaiat.prinde de gat pe adult si lipeste obrazul de al acestuia.In caz de pericol se refugiaza repede in bratele mamei sau se ascunde dupa ea.satisfactii.siguranta.Relatiile cu mama sunt izvorul a nenumarate bucurii.

destul de deficitar capul si trunchiul tind sa fie propulsate mai inainte. La inceput mersul este.7. picioarele sunt mult mai departate si sunt mai sus ridicate si totodata coborate abrupt si asezate cu toata talpa pe sol.DEZVOLTAREA MOTRICITATII LA ANTREPRESCOLAR Dezvoltarea motrica a antreprescolarului este spectaculoasa si relevanta pentru acest studiu. .

In jurul a doi ani mersul este bine insusit si copilului ii face o deosebita placere sa mearga in toate felurile si oriunde. la fel si alergatul si mentinerea echilibrului. Catre trei ani mersul se cucereste din ce in ce mai bine.de exemplu mersul pe tricicleta.La un an si sase luni mersul se imbunatateste foarte mult. .

se produc diferentieri si coordonari mai fine.dar mai rar doar cate una.da pagini ale cartilor. .obtinandu-se o adecvare mai mare la obiectele mici.In ceea ce priveste apucarea. De la un an si trei luni deja sunt progrese remarcabile:copilul poate bea dintr-un pahar.deschide cutii.participa la incaltare si imbracare.vrea sa manance singur dar nu tine bine inca lingurita si pierde mult din continutul ei si se murdareste.

incearca sa foloseasca batista.misca tot ce se poate.incearca sa se imbrace singur si sa-si puna pantofii.toarna apa dintr-un vas in altul.scotoceste peste tot.aseaza corect unul pe altul. La trei ani prinde bine obiecte mici sau subtiri.taie cu foarfeca. .La doi ani miscarile angajate in hranire si ingrijire se realizeaza cu mai multa eficienta.inchide si deschide sertare.manevreaza tacamurile si mananca fara a se murdari.cinci.cutii.sase cuburi.usi.

este faptul ca jocul se confunda la copilul de 1-3 anu cu intreaga lui activitate.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE JOCULUI ANTREPRESCOLARULUI Prima caracteristica.foarte usor de releva.8. .aduna.imprastie jucarii si obiecte cu o placere caracteristica si care ii permit o adevarata explorare a posibilitatilor lui senzoriale si motorii.transporta.suprapune.si am putea spune ca 90%din timpul de veghe este destinat jocului.Copilul arunca. O a doua caracteristica este simplitatea.

iar la sfarsit creste pana la 20 de minute.a obiectelor de manipulat si pe care le foloseste in functie de calitatile reale pe care le au.Durata scurta a oricarui joc este o arta caracteristica a acestui stadiu.La inceputul stadiului acesta este de 5-6 minute.A treia caracteristica a jocului antreprescolarului este faptul ca nu se poate realiza in absenta jucariilor. .

Cand toate acestea s-au declansat.De asemenea. Opozitia este adesea spectaculoasa cu plans puternic.tipte.miscari dezordonate.le aplica miscarile si complexele motrice de care dispune.agresivitate.invata sa le denumeasca.DEZVOLTAREA CONSTIINTEI ASUPRA LUMII SI A CONSTIINTEI DE SINE Copilul nu mai actineaza global si nediferentiat la ambianta.9.este mai indicat ca adultul sa nu ia in seama manifestarile copilului.interesant.ci percepe clar obiectele si insusirile lor. .adultul trebuie sa incerce sa-i abata atentia spre ceva nou.

se realizeaza un inceput al identitatii prin faptul ca isi stie numele.spune ca e al mamei si al tatalui si le stie si lor prenumele.poate indica unde locuieste.In ceea ce priveste fiinta sa.jucariile.hainele etc. .care ii este camera.