Psihosociologia familiei

lect. drd. Coman Petruţa

 Rezultate vizate:  formarea competenţelor studenţilor din perspectiva

psihologică, pedagogică şi sociologică în ceea ce priveşte specificul formativ – educative ale familiei;  dezvoltarea competenţelor de analiză a rolurilor şi parentale din punct de vedere educativ;  formarea competenţelor în domeniul practicilor educaţionale cu rol semnificativ în formarea comportamentelor centrate modalităţi de implicare a familiei în dezvoltarea psihosocială a copiilor;  proiectarea unor parteneriate şcoală – familie în învăţământul primar/preşcolar.

Cuvintele cheie ale cursului
 Rol de sex. Asumarea rolului de sex
 Sexualitatea  Feminitate vs. Masculinitate  Intimitate, relaţii intime  Maternitate vs. Paternitate

 Relaţii de ataşament
 Abuz. Relaţii abuzive

autocontrol  Satisfacerea/nesatisfacerea nevoilor psihologice în relaţiile intrafamiliale . educaţie.Cuvintele cheie ale cursului  Manipulare vs. Relaţii de manipulare  Control vs.

ne maturizăm. Acolo ne avem rădăcinile şi bazele profunde ale fiinţei noastre. În cadrul ei fiecare se descoperă pe sine. Iar când nu reuşim acest lucru. căci acolo creştem.. D. Şi tot acolo tindem să revenim atunci când formăm. .Obiectul de studiu al psihosociologiei familiei „Familia este una dintre cele mai vechi forme de comunitate umană. mai târziu propria familie. 2006). evoluăm şi tot de acolo plecăm în lume. împlinirea personală nu pare a fi deplină” (Vasile.

descoperire. .  Umanitate . evoluţie.  Comuniune . dezvoltare. care conferă siguranţă.umanitatea regăsită în preajma celuilalt de fiecare dată când avem tendinţa să ne pierdem pe noi înşine. împlinire.Obiectul de studiu al psihosociologiei familiei Despre familie cunoaştem că reprezintă prima formă de comunitate a omenirii.comuniunea cu celălalt într-o formă organizată. celor care au decis să acţioneze înspre împlinire. umanitate. rădăcini. deopotrivă. Când vorbim despre familie experimentăm despre: comuniune.

descoperirea celuilalt în fiecare gest care ne defineşte o părticică din infinitatea sinelui. întâlnire necesară datorită faptului că nu putem vieţui unii fără ceilalţi. . Evoluţie – experienţa evoluţiei noastre este argumentul creşterii personale şi amprentele pe care le ducem mai departe pentru a contribui la evoluţia şi întregirea lumii.Obiectul de studiu al psihosociologiei familiei Descoperire . Dezvoltare .dezvoltarea a ceea ce ne conduce către întâlnirea cu celălalt.

rădăcinile noastre reprezintă certitudinea şi motivaţia de bază a experimentării vieţii. Rădăcini . cadrul pe care familia îl oferă fiinţei umane în acest sens nu poate fi estimat.Obiectul de studiu al psihosociologiei familiei Împlinire – familia este fundamentul pe care umanitatea descoperă împlinirea personală. .

Ce înseamnă în România. dacă părintele cu care convieţuieşte îi spune încă: „eu te-am făcut. eu te omor?” . familia care „compune” societatea anilor 2009. pentru tânărul şi copilul care au învăţat că trăiesc pentru a-şi îndeplini sarcinile faţă de proprii părinţi? În ce fel este marcată existenţa copilului şi tânărului anilor 2009.

generaţie care a „suferit şi s-a sacrificat” pentru ca ei să existe. să o exerseze.Copiii şi tinerii societăţii româneşti sunt condamnaţi să trăiască vieţile adulţilor importanţi din preajma lor. Pentru asta. . Ei sunt generaţia care pleacă în Canada. Ei sunt generaţia care nu învaţă iubirea. sperând să scape de răspunderea de a fi părinţii părinţilor lor. altfel decât părinţii lor. Ei sunt generaţia care învaţă cel mai bine să se simtă vinovaţi că visează. Părintele spune: „te-am făcut ca să ai grijă de mine!”. ei – copiii şi tinerii nu au voie să trăiască viaţa lor. Ei există pentru a răspunde aşteptărilor generaţiei părinţilor lor.

Funcţiile familiei Familia îndeplineşte patru funcţii ce sunt considerate de majoritatea autorilor ca fiind “fundamentale”: funcţia economică. funcţia de socializare. . funcţia de solidaritate şi funcţia sexuală sau reproductivă.

I. cea financiară alcătuită din administrarea bugetului de venituri şi cheltuieli (Mitrofan. Ciupercă. În societatea tradiţională. ea trebuie să-şi asigure venituri cel puţin suficiente.. 1998). funcţia economică cuprindea trei dimensiuni: o componentă productivă deoarece ea viza producerea bunurilor şi a serviciilor necesare traiului familiei.Funcţia economică a familiei Funcţia economică este considerată ca fiind cea mai importantă dintre toate cele patru. pentru ca familia sa-şi satisfacă nevoile de bază şi pentru a realiza celelalte funcţii. . deoarece. o componentă profesională. ea ocupându-se de transmiterea ocupaţiilor de la părinţi la copii. şi ultima componentă. C...

Funcţia de socializare 1. . Funcţia integral-formativă este caracterizată prin răspunsurile oferite copiilor la o mulţime de întrebări datorate curiozităţii şi a nevoii de cunoaştere. şi climatul educativ în care se exercită influenţele educaţionale. priceperile şi chiar aptitudinile. Cea de-a doua subfuncţie este cea psiho-morală ce cuprinde modelele de conduită oferite de părinţi. formându-se astfel deprinderile. copii primesc informaţii referitoare la utilizarea diferitelor obiecte. Părinţii au o mare influenţă asupra modalităţilor de comunicare şi posibilităţilor intelectuale şi afective ale propriilor copii. preluate de copii prin imitaţie şi învăţare. 2.

în dezvoltarea unor capacităţi creatoare şi în cultivarea atitudinilor (Mitrofan.Funcţia de socializare 3. a spiritului critic în receptarea unor produse artistice. modul de raportare la diferite norme şi valori sociale şi modul de implicare în viaţa şi activitatea grupală. 1998. a atitudinilor şi sentimentelor estetice. . I. C. parentale influenţează modelul de abordare interpersonal.. Ciupercă.. 4. Ultima subfuncţie a funcţiei de socializare constă în formarea şi cultivarea „apetitului” cultural-spiritual. A treia subfuncţie este cea social-integrativă conform căruia modelele educaţionale. p 174).

E. M. 1993). Voinea.. slab educogene (lipsa educaţiei şi a controlului parental). Park „Omul nu se naşte uman. satisfăcător educogene (asigură copiilor condiţii de educaţie familială. .Funcţia de socializare .tipuri de familii Din această perspectivă au fost identificate trei înalt educogene (sprijină educarea copiilor şi realizează o legătură strânsă cu şcoala pentru a asigura controlul activităţilor din această sferă). Sinteza procesului de socializare este redată de afirmaţia făcută de R. dar nu organizează şi controlează sistematic activitatea în această direcţie). ci devine în procesul educaţiei” (apud.

la nivelul relaţiei fraternale. fiecare nivel implică o familie coezivă.Funcţia de solidaritate a familiei Solidaritatea se poate manifesta la nivelul a trei tipuri de relaţii existente într-o familie şi anume: la nivelul relaţiei conjugale. la nivelul relaţiei parentale. armonioasă şi funcţională. . echilibrată.

în trecerea de la tradiţional la modern. aceste schimbări ducând la maximalizarea sexualităţii şi minimalizarea fertiliăţii. .Funcţia sexuală şi reproductivă a familiei Funcţia sexuală şi reproductivă a cunoscut cele mai spectaculoase schimbări.

angajarea profesională a soţilor. dorinţa cuplului de a avea copii.Funcţia sexuală şi reproductivă a familiei Componenta reproductivă: la nivelul cuplului conjugal fertilitatea poate fi influenţată de vârsta soţiei. starea de sănătate a cuplului (în special a soţiei). nivelul de instrucţie al partenerilor. legislativi etc. durata căsătoriei. demografici. . la nivelul societăţii fertilitatea cuplurilor poate fi influenţată de o serie de factori economici. utilizarea mijloacelor contraceptive.

în sensul asumării şi promovării lor într-un mod sănătos. la constituirea unei familii în care relaţiile conjugale să ofere un grad de satisfacţie maritală sănătos. în perioada tinereţii. Asumarea rolului de sex reprezintă o bună cunoaştere a sinelui care permite o relaţionare sănătoasă cu propria persoană şi cu ceilalţi.Asumarea rolurilor de sex Asumarea rolurilor de sex se realizează cu precădere în anii copilăriei. . ani care sunt extrem de importanţi Pentru dezvoltarea masculinităţii şi a feminităţii. ceea ce conduce.

dacă în familie sunt mai mulţi copii.Rolurile familiale. evident. . Al treilea rol exercitat în cadrul familiei este rolul fratern. iar cei doi sunt soţ şi soţie. Cel de al doilea rol pe care îl exercită partenerii este rolul de părinte sau rolul parental. acesta conferă parteneriat în relaţie. Primul rol exercitat este rolul conjugal. care vizează relaţia dintre fraţi. este rolul care permite celor doi parteneri să relaţioneze cu copiii. Asumarea şi exercitarea lor în cadrul familiei.

care vizează relaţia dintre fraţi.Rolurile familiale. Asumarea şi exercitarea lor în cadrul familiei. 1. Cel de al doilea rol pe care îl exercită partenerii este rolul de părinte sau rolul parental. dacă în familie sunt mai mulţi copii. evident. . Al treilea rol exercitat în cadrul familiei este rolul fratern. iar cei doi sunt soţ şi soţie. Primul rol exercitat este rolul conjugal. 3. este rolul care permite celor doi parteneri să relaţioneze cu copiii. 2. acesta conferă parteneriat în relaţie.

comporta ment feminin Rol marital.Funcţia sexuală şi reproductivă a familiei Schema exercitării rolurilor partenerilor în cadrul familiei cu copii Mamă Tată Rol patern Rol matern Rol de sex. conjugal Partener conjugal Partener conjugal . comporta ment masculin Bărbat Femeie Rol de sex.

Familia funcţională Copil/adolescent Spaţiul conjugal = mediu educogen Tata Mama .Efectele disfuncţionalităţii cuplului parental asupra copilului. Tipuri de abuz.

Familia disfuncţională Tata Relaţie agresivă. abuzivă Mama suferinţă anxietate respingere necomunicare lipsa relaţiei Tensiune. abuz Copil/adolescent nefericire . disfuncţională.

convingeri.Stima de sine  auto-evaluarea eului pozitivă sau negativă pe care persoana o face. valori. modele de comportare şi relaţionare socială şi în acelaşi timp. atitudini. înseamnă integrarea gândurilor.  defineşte o structură simplă de cunoştinţe. sentimentelor. . aspiraţiilor şi proceselor biologice într-o existenţă umană individuală coerentă şi integrată în relaţie cu ceilalţi.

Stima de sine

Stima de sine
Iubirea de sine
Concepţia despre sine, imaginea de sine
Încrederea în sine

Iubirea de sine
manifestarea iubirii necondiţionate în relaţia cu propria persoană; iubirea de sine înseamnă acceptarea propriei persoane ca fiind demnă de respect şi iubire, chiar dacă avem defecte, limite sau nu reuşim în ceea ce ne propunem; este „hrana afectivă” care nu depinde de acţiunile sau performanţele noastre;

Concepţia despre sine, imaginea de sine

perceperea propriilor caracteristici fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale; modul în care individul îşi percepe personalitatea proprie. „stabileşte” limitele personale când vorbim despre reuşită în tot ceea ce întreprindem. OBSERVAŢIE: evaluarea imaginii de sine diferă radical de evaluarea comportamentelor.

Se dobândeşte prin învăţarea unor atitudini care desemnează acţiuni de acceptarea a eşecului.Încrederea în sine Semnifică nivelul pozitiv sau negativ al părerii realiste despre propria persoană în raportul cu acţiunea. ele comunică despre eficienţa sau ineficienţa cu care persoana acţionează în relaţia cu ea şi cu lumea. acţiuni de a lua iniţiative. . acţiuni realiste şi rapide. echilibrul dintre relaţia pe care o dezvoltăm cu lumea şi relaţia cu „mine însămi/însumi” în acţiunile pe care le întreprindem. Conflictele interioare şi cele exterioare depind de încrederea în sine. reprezintă punctul central.

transformate în semne şi simboluri. gândim. . „traduse” în limbajul unui cod. de ce. simţim şi acţionăm. în fapt. conţinuturile sunt. suntem. moduri prin care transmitem celorlalţi despre realitatea noastră şi despre ce. cum. adică. unde etc.Mesaje pozitive versus mesaje negative Mesajele sunt conţinuturi ale comunicării „decodate”.

. Formarea unei stimei de sine stabile depinde. în mare parte.Mesaje pozitive versus mesaje negative Mesajele pozitive şi mesajele negative reprezintă fundaţia construcţiei noastre interioare. de aceste mesaje.

chiar dacă nu iese foarte bine!” „Te susţin în tot ceea ce faci. fă-l bine sau nu-l mai face de loc!” „Te distrug/omor/lovesc dacă nu faci cum îţi spun eu!” „Nu eşti în stare de nimic. tu n-o să te ridici niciodată la nivelul lui!” . nu vreau să te mai văd în viaţa mea!” „Colegul/fratele/vecinul etc.Mesaje pozitive versus mesaje negative Mesaje pozitive „Este important să faci tu ceea ce ai de făcut. te poţi baza pe mine!” „Am încredere în tine şi în felul tău de a te comporta!” Mesaje negative “Dacă te hotărăşti să faci un lucru. sunt mult mai buni decât tine la învăţătură. indiferent dacă greşeşti!” „Eu sunt aici să te susţin.

relaţiile sociale – educaţie pentru societate. care înseamnă: ceea ce facem (activitatea) pentru a ne câştiga existenţa – educaţie pentru muncă. relaţia cu sinele – autocunoaştere şi dezvoltare personală.Mesaje pozitive versus mesaje negative mesajele pe care le primim. pozitive şi negative construiesc percepţia despre lume şi viaţă. . relaţiile personale din cadrul propriei familii – educaţie pentru familie.

abuzul psihologic. sine nediferenţiat. victimă. neglijarea. Tipurile de abuz Cuvinte cheie: abuzul fizic. proiecţie. comportament agresiv. abuzul sexual.Despre fenomenologia situaţiei de abuz. . ambivalenţă.

Concepţia despre sine. de cele mai multe ori. imaginea pe care agresorul o are despre propria persoană este negativă şi acţionează ca o frână în viaţa personală. . transformându-le în victime. nereuşite. el proiectează defectele şi eşecurile pe persoanele apropiate. semnifică utilizarea forţei şi a constrângerii de către un individ. cu defecte. Tipurile de abuz Rezumat: Violenţa. în scopul impunerii propriei voinţe asupra altora. în sensul că nu este capabil să se iubească necondiţionat. în sens generic. grup sau clasă socială.Despre fenomenologia situaţiei de abuz. limite. Raportul agresorului cu iubirea de sine este scăzut.

. acest fapt duce la deformarea imaginii şi concepţiei despre sine. Iubirea de sine este scăzută. Încredere în sine scăzută. are permanent nevoie de confirmări în toate acţiunile pe care le întreprinde. prezintă rezistenţă la schimbare. Tipurile de abuz Rezumat: Încrederea în sine este scăzută.Despre fenomenologia situaţiei de abuz. acest lucru se datorează faptului că sunt mai importante pentru ea nevoile partenerului şi îşi asumă responsabilităţile în ceea ce priveşte comportamentul acestuia. momentul abuzului imprimă victimei pierderea sentimentului valorii personale. În legătură cu concepţia despre sine. dar şi despre lume. pentru că nu are capacitatea de se adapta la situaţii dificile.

palma sau piciorul.contuzii.bătăi. .Tipurile de abuz.folosirea armelor. trasul de păr.aruncarea în victimă cu diverse obiecte. Forme de agresiune 1. Abuzul fizic: se referă la atingeri sau contacte fizice dureroase inclusiv intimidarea fizică îndreptată asupra victimei. .desfigurarea. . . Formele abuzului fizic: . .arsuri. .distrugerea bunurilor care aparţin victimei. plesnirea. răsucirea braţelor.lovituri cu pumnul.izbirea de pereţi şi mobilă. .împingerea. . . provocarea de vânătăi. .

Tipurile de abuz. mai exact. incluzând atâ cele casnice. nu se simte în siguranţă. – lipsa stabilităţii emoţionale conduce la afectarea capacităţii copiilor de a avea relaţii apropiate. a rutinei conduce la: accidentări neintenţionate la toate vârstele. se referă la acţiuni îndreptate asupra copilului într-o manieră în care el nu are satisfăcută nevoia de protecţie. şi anume: – infecţiile repetate (somatizarea conflictelor interioare). nepăstrarea curăţeniei şi dezorganizarea. a unei supravegher a afectivităţii. – lipsa regulilor (dar şi a celor impuse acasă). Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic şi medical. a stimulării. Forme de agresiune 2. cât şi cele de pe stradă. urmarea acestor trăiri negative este promovarea de către copii a unor comportamente de adaptare la situaţie. . Aceasta se referă la absenţa unei îngrijiri corespunzătoare. pentru că li se „interzice” experimentarea „întâlnirii cu celălalt”.

diminuarea competenţei şi iniţiativei. este poate o consecinţă foarte importantă în ceea ce priveşte performanţa în orice domeniu. Lipsa unei stimulări cognitive şi a unei încurajări. şi anume: reducerea vocabularului. scăderea rezistenţei la eşec până la renunţarea totală la comportamentul performant. QI inferior şi realizări puţine. acest lucru îi învaţă pe copii să fie naivi. afecţiune şi contact fizic. o micşorarea atenţiei şi concentrării.Tipurile de abuz. diminuarea dorinţei de reuşită. . lipsa speranţei şi odată cu ea. fie el şi domeniul copiilor cu dezabilităţi. ceea ce duce la risc crescut în ceea ce priveşte abuzul de orice fel. Forme de agresiune – Un alt fel de neglijenţă faţă de copii este privarea de prietenie. nu să-şi manifeste încrederea în relaţie cu ceilalţi. a jocurilor constructive.

Tipurile de abuz. exploatarea copilului pentru satisfacerea unor nevoi imediate ale adultului cu care dezvoltă o relaţie bazată pe încredere). este. dacă vreţi.  acest lucru se realizează promovând comportamentele de atac verbal şi de ameninţare. mai grav fiind cele de abuz emoţional (şantajul emoţional. Forme de agresiune 3. un factor central al acestui tip de abuz. Abuzul psihologic:  Abuzul psihologic are două forme de manifestare sau componente şi anume: abuzul verbal şi abuzul emoţional. iubire condiţionată. .  Reprezintă aspectul cel mai important în controlarea şi manipularea partenerului de relaţie – copil sau adult.

în număr de şase: frica.  Victima este nevoită să se adapteze la această situaţie stresantă. . Forme de agresiune  Abuzul emoţional. prin comportamente ce terorizează victima şi îi distrug încrederea în sine. prin promovarea unor mecanisme ce generează trăirea de sentimente negative provocate de componentele care terorizează victima. depersonalizarea. încrederea în sine este distrusă.Tipurile de abuz. supraîncărcarea cu responsabilităţi. dar se poate manifesta şi izolat. degradarea. distorsionarea realităţii. Aproape toate cazurile de abuz sunt precedate sau sunt însoţite de acesta. putem spune.  În cazul în care o persoană este abuzată emoţional. privarea.

atingeri neplăcute şi diverse injurii. provocate victimei în legătură cu actul sexual. injurii. Forme de agresiune Abuzul verbal – există mai multe forme de manifestare a acestui tip de abuz. batjocoriri. Abuzul sexual: orice activitate sexuală nonconsensuală.  Ameninţarea este cea mai profundă formă a abuzului emoţional. ameninţări. porecle adresate victimei. urlete. Care este motivul pentru care ameninţarea constituie aşa o formă gravă de abuz? 4. intimidări.Tipurile de abuz. şi anume: ţipete.  . insulte şi umilire constantă.

nereuşite. limite. transformându-le în victime. de cele mai multe ori. Profilul agresorului Raportul agresorului cu iubirea de sine este scăzut. cu defecte.Tipurile de abuz. în sensul că nu este capabil să se iubească necondiţionat. . el proiectează defectele şi eşecurile pe persoanele apropiate.

fără ca el să ofere.Tipurile de abuz. lui). nesigure nestatornice. pentru că cere de la ceilalţi iubire. Profilul agresorului  Agresor:  Iubire de sine scăzută – relaţii interpersonale schimbătoare. de scurtă durată. dar îl proiectează pe ceilalţi (ceilalţi sunt de vină pentru ceea ce i se întâmplă rău.  Trăieşte intens sentimentul de vinovăţie. .

. Profilul agresorului Concepţia despre sine.Tipurile de abuz. imaginea pe care agresorul o are despre propria persoană este negativă şi acţionează ca o frână în viaţa personală.

. de aceea nu îi consideră pe ceilalţi.Tipurile de abuz. Profilul agresorului Agresor: Concepţia despre sine negativă Se desconsideră ca persoană.

Tipurile de abuz. . Profilul agresorului Încrederea în sine este scăzută. pentru că nu are capacitatea de se adapta la situaţii dificile. prezintă rezistenţă la schimbare.

.Tipurile de abuz. Profilul agresorului Agresor: Încredere în sine scăzută Nu poate gestiona maniera în care acţionează în situaţiile importante şi apelează la violenţă pentru a obţine puterea şi controlul. Nu crede în propriile capacităţi de a acţiona – raport deficitar între acţiune şi stima de sine.

acest lucru se datorează faptului că sunt mai importante pentru ea nevoile partenerului şi îşi asumă responsabilităţile în ceea ce priveşte comportamentul acestuia.Tipurile de abuz. Iubirea de sine este scăzută. Profilul victimei. .

Victimă Iubire de sine scăzută Promovează relaţii de dependenţă din punct de vedere afectiv.Tipurile de abuz. consecinţele fiind: emotivitate crescută. ci îl trăieşte cu intensitate mare. incapacitatea de a exprima sentimentele. Trăieşte intens sentimentul de vinovăţie – ca şi agresorul . pentru că are nevoie să trăiască sentimentul de iubire. nu îl experimentează aproape niciodată. acte suicidare.dar nu îl proiectează pe ceilalţi. de altfel. . Profilul victimei. pe care.

acest fapt duce la deformarea imaginii şi concepţiei despre sine. momentul abuzului imprimă victimei pierderea sentimentului valorii personale.Tipurile de abuz. dar şi despre lume. Profilul victimei. În legătură cu concepţia despre sine. .

Victimă: Concepţie despre sine negativă Sentiment de vinovăţie pentru că se identifică cu eşecurile pe care le trăieşte.Tipurile de abuz. Profilul victimei. .

.Tipurile de abuz. Încredere în sine scăzută. are permanent nevoie de confirmări în toate acţiunile pe care le întreprinde. Profilul victimei.

Profilul victimei. .Tipurile de abuz. inhibiţii. abandonuri. ceea conduce la atitudini de ezitare. Victimă: Încredere în sine scăzută Trăieşte puternic sentimente de nesiguranţă.

exerciţii - .Activităţi aplicative de seminar .

Exerciţiul: Vreau să fii TU Obiective: realizarea unei atmosfere securizante propice coeziunii între lumea interioară şi cea exterioară a copilului prin omogenizarea trăirilor pozitive în cadrul grupului. . exersarea capacităţii de a se exprima liber. învăţarea unor comportamente de relaţionare tolerante. fără a fi criticaţi. condamnaţi pentru ceea ce propun sau exprimă. învăţarea unei atitudini de acceptare necondiţionată a celuilalt.

Exerciţiul: Vreau să fii TU Tehnica utilizată: Jocul şi mişcarea Descrierea exerciţiului: Copiii sunt aşezaţi în cerc aşa încât să poată avea un bun contact vizual. pe rând. iepuraş. să propună câte o mişcare. casă cu ferestrele deschise. . în continuare. Foarte important este ca în timpul mişcărilor propuse. Educatorul cere copiilor să fie. broscuţă. câte un lucru din lumea exterioară: pom. urmând ca apoi să fie executată de toţi copiii în acelaşi timp. copiii să s ţină de mâini pentru a se realiza atmosfera de securitate şi siguranţă. li se cere copiilor. Mişcarea propusă este executată de către fiecare participant. atmosferă necesară libertăţii de manifestare prin mişcare.

să se asculte reciproc şi să se cunoască în funcţie de cum acţionează. medierea exerciţiului aşa încât copiii să se exprime.Exerciţiul: Vreau să fii TU Rolul educatorului: să susţină şi să încurajeze “imitarea” obiectelor şi lucrurilor din mediul exterior. învăţarea unor comportamente de relaţionare care să permită acceptarea “mişcării”celuilalt. .

Exerciţiul: Vreau să fii TU CONCLUZIE: Acest exerciţiu are rol în creşterea nivelului de înţelegere a mediului din afara copilului şi conferă o distincţie mai clară între obiectele. În acest exerciţiu copiii trăiesc sentimentul de autonomie şi în acelaşi timp se simt securizaţi. Punerea copilului în relaţie cu ceilalţi prin prinderea mâinilor în timpul exerciţiului conduce la formarea unor deprinderi de percepere a realităţii şi de relaţionare interpersonală. . Acceptarea necondiţionată a celuilalt conduce la învăţarea unor deprinderi de gestionare a agresivităţii. fiinţele şi persoanele din lumea exterioară copilului.

Activităţi aplicative de seminar Testul „Familiei” – metodă de cunoaştere psihopedagogică .

.Testele proiective Desenul este o modalitate de exprimare fără cuvinte care permite persoanei să dea un sens relaţiei dintre lumea sa interioară şi lumea sa exterioară. copiii/elevii desenează ceea ce este important pentru ei. desenul are ca suport în reprezentare. desenul omului are ca suport în ceea ce priveşte reprezentarea pentru copil. imaginea corpului. ceea ce percepe el în sistemul familial. prin experimentarea concretă a desenului ca înţelesuri trăite fără a fi exprimate. imaginea familiei de origine.

importanţa pe care el o acordă adulţilor creditaţi din viaţa sa şi relaţiilor pe care le dezvoltă cu aceştia.Testul „Familiei” Testul desenării familiei prezintă modul în care copilul îşi percepe locul în familia de provenienţă. cu informaţii obţinute prin verbalizarea cu persoane din familia de provenienţă. percepţii corelate. Ca instrument pedagogic. testul familiei poate fi o metodă prin care educatorul provoacă elevul să reprezinte percepţii legate de mediul său familial. modul în care relaţionează ei cu elevul. desigur. . relaţiile fraterne care există în interiorul sistemului familial etc.

”. Pentru o mai bună cunoaştere a nevoilor[1] copiilor.Administrarea testului pedagogic: „testul familiei” Cerinţa: Se cere copiilor la clasă să deseneze pe o coală de hârtie A4 un desen intitulat „familia mea” – „desenaţi familia voastră aşa cum o vedeţi voi. ca în continuare. Educatorul poate încuraja copii să renunţe la inhibiţii şi să îndeplinească sarcina. obiecte. animale etc. în cadrul aceleiaşi sarcini. fără însă a le sugera în vreun mod cum să se realizeze acest desen. li se poate cere. să realizeze un alt desen pe verso care să se intituleze: „o familie” – „desenaţi o familie aşa cum v-o imaginaţi voi” . desenaţi tot ceea ce credeţi voi că înseamnă familia ta: persoane. în cadrul aceleiaşi sarcini.

nevoia de apartenenţă. nevoia de putere. dragoste.Administrarea testului pedagogic: „testul familiei” [1]Teoria alegerii –William Glasser psiholog şi psihiatru american – este centrată pe dinamica nevoilor.este o nevoie fiziologica. El susţine că există cinci nevoi fundamentale: prima dintre acestea nevoia de supravietuire . deoarece acestea se manifestă cel mai frecvent în relaţiile interpersonale. Celelalte patru sunt nevoi psihologice şi anume: nevoia de apartenenţă reprezintă cele mai importante dintre nevoi. Nevoia de dragoste şi de . nevoia de liberatate şi nevoia de distracţie.

percepţia cu privire la ce ar dori să se schimbe sau ce ar dori să experimenteze pozitiv în mediul său familial. ce gândeşte şi simte copilul în legătură cu tot ce presupune convieţuirea lui în familia de origine. . nivelul de diferenţiere al sinelui.Administrarea testului pedagogic: „testul familiei” Testul familiei permite educatorului să cunoască despre: relaţiile care se stabilesc din punct de vedere afectiv din cadrul familiei. imaginea de sine a copilului şi a lumii sale înconjurătoare. climatul afectiv din cadrul mediului familial.

nivelul structurilor formale şi 3.din perspectivă formală. Există astfel trei nivele ale interpretării standardizate de Corman şi anume: 1.Testul „Familiei”: Interpretare Analiza se realizează din două perspective: . Elementele formale ale desenului sunt împărţite în două categorii: .trăsături izolate şi . nivelul grafic.structuri de ansamblu. . 2.din perspectivă de conţinut. nivelul conţinutului. .

Testul „Familiei”: Interpretare 1.şi situaţia când intervenţia factorilor interiori subiectivi îl va conduce spre proiectarea în desen a dorinţelor.calitatea şi forţa liniilor. 2. Analiza structurilor formale include: . . Analiza la nivel grafic se referă la: . ne prezintă propria sa familie .gradul de perfecţionare a desenului.prezentând în desen ordinea ierarhică a vârstelor şi importanţei . .modul de desenare a liniilor.la zona de plasare liniilor. . Analiza la nivelul conţinutului introduce ipoteza diferenţei dintre situaţia în care copilul.

identificarea copilului cu respectivul personaj. . detalii supraadăugate. desenarea de la început. rolul privilegiat relevat prin anchetă.Testul „Familiei”: Interpretare Dacă copilului i se acordă atenţie şi este valorizat. este în atenţia celor din familia lui – valorizarea prin numărul de amănunte şi atenţie exprimată prin: expresivitatea personajului desenat. talia mai mare a figurii.

în prin: anumite cazuri. . schimbarea numelui real în situaţia când exprimată celorlalte personaje li s-a păstrat numele şi. plasarea în planul ultim sau pe marginea paginii. un mod extrem de exprimare a devalorizării este bararea sau tăierea personajului după ce a fost desenat. prin devalorizare schimbarea vârstei sau estimări depreciative la este anchetă. prin identificare explicită. distanţarea de celelalte personaje sau mai jos.Testul „Familiei”: Interpretare Dacă copilul se simte devalorizat în cadrul familiei – talia mai mică a personajului. desenarea propriei imagini cu evidente detalii importante lipsă sau cu mult mai multe detalii.

Dacă copilul simte respingere. . sufocare .lipsa spontenităţii desenarea animalelor lângă şi lipsa creativităţii exprinată prin: care el percepe legăturile afective în cadrul familiei exprimate prin: personaje sau personajele înlocuite cu animale. înlocuirea cu animale a unuia sau mai multor personaje din cadrul familiei.Testul „Familiei”: Interpretare Dacă copilul simte cenzură maximă în cadrul familiei şi trăieşte posibile acte de violenţă (sau este el un copil agresiv) ceea ce-l face să se simtă blocat .modul în dintre personaje. distanţa sau apropierea siguranţă.

. reacţiile agresive. Testul exprimă activitatea imaginativă a copilului în registrul ei conştient.Testul „Familiei”: Concluzii Prin desenul familiei se pot explora: conflictele fraternale infantile. reacţiile depresive. dar şi în cel al fantazării pasive.

. respectiv.Studiul de caz Studiul de caz arată felul în care se manifestă procesele şi fenomenele ce definesc o situaţie reală. încurajarea sau. trimiterea la un studiu de caz poate contribui la confirmarea modului de a acţiona propriu în situaţii asemănătoare. dimpotrivă. descurajarea unor comportamente prosociale. ca metodă. studiul de caz este recunoscut ca fiind esenţială din punctul de vedere al relevanţei aspectelor individuale. antisociale.

Istoricul dezvoltării personalităţii Istoricul condiţiilor sociale. relaţiilor Istoricul vocaţiei Istoricul familiei 7. 5. autonomia) Personalitate (temperament şi caracter) Relaţiile sociale (grup de apartenenţă. 3. 4. 8. . poziţie în grup) Ocupaţii extraşcolare Relaţii familiale Istoricul problemei Istoricul situaţiei Istoricul dezvoltării intelectuale Istoricul dezvoltării fizice. sănătăţii Nivelul dezvoltării ontogenetice Proiect educativ preconizat Prevederea nivelului maxim atins Prognoza nivelului maxim atins Prevederea sănătăţii Prognoza dezvoltării ontogenetice Prognoza dezvoltării personalităţii Prognoza dezvoltării relaţiilor sociale Planuri profesionale Prognoza relaţiilor familiale 2.Studiul de caz PREZENT TRECUT VIITOR 1. 6. Problema: motivul pentru care este un caz Starea pedagogică Starea intelectuală Starea fizică. 9. sănătatea Nivelul de maturizare (independenţa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful