DUREREA DE UMAR

Dr Laura Alexa

Durerea de umar


Simptom extrem de frecvent Poate fi determinata de foarte multe cauze Pentru un tratament corect este necesar un diagnostic precis

Anatomia umarului
Centura scapulara  Articulatia scapulotoracica  Articulatia acromiocalviculara  Articulatia sternoclaviculara  Articulatia glenohumerala

Anatomia umarului

labrumul glenoidian si capsula articulara  Stabilizatori dinamici Predominant muschii componenti ai coifului rotatorilor  Alti stabilizatori scapulari   Trapezius. romboidul . leavator scapulae. serratus anterior.Articulatia glenohumerala  Cavitatea glenoida are o adancime mica  Predispusa la instabilitate (maximizeaza ROM)  Stabilizatori statici  Ligamentele glenohumerale .

Articulatia gleno-humerala .

Stabilizatori statici LABRUM = inel cartilaginos care inconjoara cavitatea glenoida .

Stabilizatori statici Ligamentul Acromioclavicular Ligamentul Coracoacromial Ligamentul Coracoclavicular Ligamentul Glenohumeral Superior Mijlociu si Inferior .

9 Stabilizatori dinamici : coiful rotatorilor .

.

Mic rotund .1 2 3 4 1. Infraspinos 4. Supraspinos 3. Subscapular 2.

Stabilizatori dinamici .

Alte grupe musculare .

Anatomie radiologica .

Actiunea muschilor     Adductia orizontala Marele pectoral Coracobrahialul Deltoidul (fasciculul anterior)     Abductia orizontala Deltoidul (fasciculul posterior) Infraspinasul Micul rotund .

Actiunea muschilor      Muschii adductori Marele pectoral (sub 90°) Coracobrahial Latissimus dorsi Marele rotund Muschii abductori  Marele pectoral (peste 90°)  Deltoid  Supraspinos .

Actiunea muschilor     Muschii flexori Coracobrahialul Marele pectoral (peste 60°) Deltoidul (fasciculul anterior) • Muschii extensori  Deltoidul (fasciculul posterior)  Coracobrahialul  Latissimus dorsi  Marele rotund  Marele pectoral (fasciculul inferior) .

Actiunea muschilor Muschii rotatori interni  Subscapular  Latissimus dorsi  Marele rotund  Deltoidul (fasciculul anterior)  Marele pectoral Muschii rotatori externi  Subspinos  Infraspinos  Mic rotund  Deltoidul (fasciculul posterior) .

Muschiul. Coracobrahial Actiunea Adductor al umarului Altele : flexie si adductie orizontala .

Muschiul Marele pectoral .

Muschiul Subscapular Actiunea Rotatia interna a umarului .

Muschiul Deltoid Actiunea Abductia umarului .

Muschiul Infraspinos Actiunea Rotatie externa .

Muschiul Marele rotund Actiunea Adductia scapulei .

Muschiul Mic rotund Actiunea Extensia umarului .

Muschiul Supraspinos Actiunea Abductia umarului .

Durerea de umar   Excluderea durerilor extrinseci Iradiate  Abdominale: subdiafragmatice  Boli pulmonare: tumora Pancoast  Radiculare  Coloana cervicala .

ECRL)  C 6-7: radacina 7. antebrat lateral. police (biceps.Durerea cervicala  Spondiloza: “degenerare” Durere la nivelul umarului  Durerea este reprodusa de miscare   Radiculopatie (deficit motor) C 4-5: radacina 5. (deltoid)  C 5-6: radacina 6. degetul mic (flexia degetului)  C8-T1: radacina T1. durere in umar. brat medial (abductia degetului)  . medius (triceps)  C 7-8: radacina 8.

Afectiuni frecvente      Impingement Ruptura coifului rotatorilor Afectarea articulatiei acromioclaviculare Umar inghetat Rare: artrita glenohumerala. contuzii. infectii. .

Durata simptomelor    Durere acuta (<12 saptamani). mobilizare completa o data pe zi. gheata. +/. pacientul poate fi vindecat prin modificarea activitatii (repaus cu cotul departat in lateral). Durere > 12 saptamani vindecarea este mai dificila Durere> 6 luni vindecarea necesita un miracol .AINS sau narcotice.

Impingement Cea mai frecventa afectiune    Frecare Suprautilizare-Bursita-->Tendinita-->Ruptura coifului rotatorilor .

Impingement  Bursita = durere dar nu si atunci cand este testat coiful rotatorilor Tendinita = durerea apare la testarea coifului rotatorilor Ruptura coifului rotatorilor = deficit motor. frecvent fara durere   .

Impingement .

Impingement .

Impingement/Bursita Durere la ridicarea bratului deasupra capului     Durere la nivelul fetei laterale a umarului Durere nocturna Durerea poate fi deasemeni determinata de afectiuni ale articulatiei acromioclaviculare Examen clinic: semne de Impingement vs redoarea articulatiei AC si testul de adductie incrucisata a bratului .

Amplitudinea miscarii .

Amplitudinea miscarii .

Semne de impingement .

Semne de impingement .

nu in capsula posterioara) .Testul de adductie incrucisata a bratului (durerea se resimte in articulatia AC.

Testarea fortei musculare .

Testarea fortei musculare .

Articulatia Acromio Claviculara     Durere direct deasupra articulatiei Durerea se accentueaza cu adductia si ridicarea bratului deasupra capului Tratata ca oricare alta artrita Infltratiile sunt utile pentru diagnostic si tratament .

tonifierea coifului rotatorilor .Tratamentul sindromului de Impingement      Modificarea activitatii: repaus cu cotul indepartat in lateral Intinderea completa a bratului deasupra capului o data pe zi Gheata si AINS Injectare de corticoizi la 3-6 saptamani Kinetoterapie: dupa ameliorarea durerii:  Recastigarea ROM.

Preventia recidivelor    Odata cu disparitia durerii se incepe tonifierea coifului rotatorilor Programul de kinetoterapie se continua atat in sala de gimnastica cat si acasa Sunt antrenati ambii umeri .

Ruptura coifului rotatorilor .

Ruptura coifului rotatorilor

Cel mai bun test il constitue evaluarea fortei rotatiei externe (infraspinos si mic rotund). Se pot obtine informatii suplimentare prin testarea supraspinosului

Testarea coifului rotatorilor Rotatia Externa

Testarea coifului rotatorilor Supraspinosul

Tratament

Ruptura coifului rotatorilor este rara la varste sub 50 de ani Autopsia si studiile IRM arata ca majoritatea barbatilor cu varste peste 50 de ani pot avea ruptura de rotatori fara sa fi prezentat vreodata simptome Atentie la injectarile repetate la cei cu deficit motor Decizia chirurgicala se bazeaza pe intensitatea si durata durerii

Tratament recuperator 51       Dupa interventia chirurgicala bratul este imobilizat pentru a permite vindecarea rupturii. Durata imobilizarii depinde de severitatea rupturii Programul de kinetoterapie va urmari recastigarea amplitudinii miscarii si a fortei musculare in articulatia umarului Se incepe cu miscari pasive Se continua cu exercitii active si exercitii cu rezistenta Pentru recuperarea completa pot fi necesare cateva luni .

Se repeta de 5 ori cu fiecare brat. Se mentine pentru 5 secunde. Exercitii de impingere la perete: stand cu fata l aun perete se sprijina cu mainile de perete si picioarele larg departate Se executa lent impingeri in perete (asemanator flotarilor) Se repeta de 5 ori. Se executa de 2 ori pe zi. Se executa de 2 ori pe zi .Exercitii pentru tonifierea musculaturii umarului 52      Atasarea unei benzi elastice de manerul unei usi acasa Se trage usor de banda elastica spre corp Se mentine timp de 5 secunde.

53 Exercitii pentru tonifierea musculaturii umarului     Exercitii de ridicare din scaun : se sta asezat drept intr-un scaun cu brate. Se mentine pentru 5 secunde Se repeta de 5 ori Se executa de 2 ori pe zi . piciorele trebuie sa atinga podeaua Se folosesc bratele pentru a se ridica lent din scaun.

Tratament initial • Stretching in rotatie interna • Tonifierea rotatorilor externi • Modificarea activitatii .

Mana la spate • Cate un brat pe rand • Policele la mijlocul spatelui • Se deplaseaza usor in sus .

Stretching in rotatie interna Brat cu rotatie interna limitata .

Tonifierea rotatorilor externi .

58 Umarul inghetat .

Descriere 59    Umarul inghetat (capsulita retractila) este o fectiune caracterizata prin durere si scaderea amplitudinii miscarii sau redoare a articulatiei umarului Afecteaza aproximativ 2% din populatia generala Este mai frecventa la femeile cu varste intre 40 si 70 de ani .

Etiologie 60   Cauzele umarului inghetat nu sunt intelese pe deplin Procesul implica ingrosarea si contractura capsulei care inconjoara articulatia umarului .

Factori de risc 61    Umarul inghetat apare mai frecvent la indivizii cu diabet. afectand intre 10 si 20% din pacientii cu aceasta boala Alte conditii medicale asociate cu risc crescut de umar inghetat sunt : hipotiroidia. hipertiroidia. boli cardiace sau chirurgicale Umarul inghetat poate apare dupa o leziune sau dupa o imobilizare pentru o anumita perioada de timp . boala Parkinson.

Preventie 62  Incercarile de prevenire ale umarului inghetat constau in mobilizarea precoce a umarului dupa ce a fost lezat .

Pe masura ce durerea se amplifica scade amplitudinea de miscare Stadiul II : stadiul “inghetat” este marcat de o ameliorare lenta a durerii dar redoarea persista. care poate dura intre 6 saptamani si 9 luni. Are o durata intre 5 si 26 de luni . pacientul acuz aparitia durerii cu debut insidios. Acest stadiu dureaza in general intre 4 si 9 luni Stadiul III : stadiul final este cel de “thawing” pe parcursul caruia miscarea revine lent la normal.Evolutia naturala a umarului inghetat 63    Stadiul I : in stadiul de “inghetare”.

Diagnostic 64   Se bazeaza pe istoricul pacientului si examenul clinic Radiografia simpla sau examenul IRM pot fi utile pentru a exclude alte cauze de durere si redoare de umar cum ar fi ruptura coifului rotatorilor (sau dureri cu punct de plecare hepatic. biliar. cardiac) .

Simptome 65     Durerea determinata de umarul inghetat este de obicei surda sau sub forma de arsura Poate fi agravata de miscarea umarului Durerea se localizeaza de obicei pe fata externa a umarului si uneori la nivelul bratului superior Caracteristic acestei afectiuni este scaderea amplitudinii de miscare sau redoarea umarului .

Tratament 66   Umarul inghetat are de obicei o evolutie benigna Ameliorarea spontana a simptomatologiei poate dura uneori pana la 2-3 ani .

Obiectivele tratamentului 67    Primul scop este controlul durerii Pentru recuperarea amplitudinii miscarii se apeleaza la kinetoterapie care se poate realiza la domiciliu sau sub indrumarea unui kinetoterapeut Exercitiile include stretching sau miscari pasivoactive din articulatia umarului. Uneori se foloseste caldura locala pentru a scadea durerea .

68 .

69 .

70 .

Manevra Codman 71 .

Dizlocari glenohumerale Predispozitii anatomice pentru dizlocari  Defecte glenoidiene  Defecte labrale  Boli neuromusculare .

Tipuri de dizlocare    Traumatice Atraumatice Dobandite .

Terminologie   Luxatie = dizlocare totala Subluxatie = dizlocare partiala .

Traumatice  O forta unica exercita o incarcare excesiva a tesuturilor moi articulare si lezeaza de obicei labrumul si capsula articulara .

care au avut episoade frecvente de subluxatie anterior si un episod relativ minor determina dizlocatia totala (hipermobilitate si/sau deficit motor congenital) .Atraumatice  Atleti cu multiple laxitati articulare.

Dobandite  Sporturi cum ar fi inot. gimnastica sau baseball unde apar microtraume repetitive care determina instabilitate .

Tipuri de dizlocatie Anterioara (85%) Dislocatie Inferioara (5%) Subcoracoidian Posterioara (10%) a .

Forta se exercita asupra mainii sau bratului care creste rotatia externa si determina dizlocarea capului humeral .Dizlocatia anterioara  Membrul superior se afla in abductie si rotatie externa.

Dizlocatie anterioara .

Dizlocatia inferioara  Membrul superior este in abductie excesiva si forta se exercita asupra mainii impingand capul humeral in jos si fortand iesirea din cavitatea glenoida .

Dizlocatie subcoracoidiana .

Dizlocatie subcoracoidiana .

Dizlocatia posterioara  Membrul superior este in flexie si adductie. Forta este aplicata asupra mainii fortand iesirea capului humeral din cavitatea glenoida spre posterior .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful