You are on page 1of 23

Bazinul Comanesti

Gazdac Alexandra Inginerie geologica An IV

Pozitie geografica
Bazinul Comanesti corespunde unei arii depresionare denumita din punct de vedere geografic Depresiunea Darmanesti, mai extinsa de altfel decat bazinul neogen in cauza.

Depresiunea se afla pe cursul mijlociu al Trotusului si are urmatoarele limite: N – Muntii Tarcau V – Muntii Ciucului si Nemirei S – Defileul Trotusului de la Ciresoaia E – Masivul Berzunt

Vasiesti-Darmanesti si Larga. . Dofteaua si Supanu. bazinul a fost impartit in mai multe cuvete : Lapos. Rezervele de carbuni sunt catonate in depozitele sarmatiene. Pe criterii structurale. Laloaia-Galeon. In cuprinsul Sarmatianului. Asau. avand in fundament si pe rama depozite cretacice superioare si paleogene. care atinge grosimi de 100-600m.Caracterizare geologica Stratigrafia zacamantului Bazinul Comanesti este o depresiune post-tectonica. Salatruc. Tasbuga. ce au fost denumite formatiunile de Larga. cele de umplutura fiind de varsta neogena. s-au separat 3 complexe cu caracteristici litologice diferite. localizata in zona flisului marginal.

Harta geologica a Bazinului Comanesti .

► ► ► ► Formatiunea de Larga se regasteste in partea sud-estica a cuvetei Vasiesti-Darmanesti si este reprezentata prin alternante ritmice de argile.Calliostoma guttenbergi. C. politioanei. M.Este alcatuita din conglomerate poligene slab rulate.. bouei multicostata. Modiolus sp. calcare grezoase lumaselice. cu exceptia cuvetei Larga si este alcatuita din argile.. Acmaea soceni. gresii cu intercalatii subtiri de conglomerate. Sunt lipsite de fosile. uneori brecii. Formatiunea de Supanu se intalneste in toate cuvetele. argile carbunoase si carbuni. gresii. . fie in continuitate de depundere peste Larga.Izolat mai apar calcare grezoase. nisipuri argiloase. dispunandu-se fie direct peste fundament. marne su argile. gresii nisipoase cu intercalatii de pietrisuri. coceni. Valvata ex. nefosilifere. Asociatia faunistica determinata din formatiunea de Supanu este alcatuita din urmatoarele genuri si specii caracteristice : Congeria moldavica. C. Melanopsis cf. Melanopsis sp. Unio maldavicum. Formatiunea de Dofteaua se dezvolta mai ales in partea sudica a bazinului. cinerite. nisipuri.

Calliostoma sp. Unio sp. Acmaea sp.Congeria sp. Melanopsis sp. .

Valvata sp. .Modiolus sp.

. Cuveta Salatruc este asemanatoare ca structura.Si aceasta este afectata de falii longitudinale si transversale. remarcandu-se prezenta mai multor structuri anticlinale si sinclinale secundare. cu sarituri de 50 . Se mai remarca existenta unui sistem de falii longitudinale si transversale care complica structura bazinului.Este afectata de o serie de falii transversale. Cuveta Asau are aceleasi caracteristici. cu dezvoltare locala. in nordul caruia se intalneste o cuta anticlinala si una sinclinala. identificate prin lucrari de suprafata si miniere. secundar apar unele cute anticlinale si sinclinale cu dezvoltare locala.60m. Cuveta Lapos reprezinta un sinclinal. cu deosebirea ca la sud valea Uzului este divizata de o creasta de Paleogen : in partea vestica se intalneste un sinclinal si un anticlinal. iar in partea de est structura are un caracter de monoclin. mai pronuntate in partea de nord si sud.Tectonica zacamantului ► ► ► ► ► Cele sapte cuvete enumerate anterior prezinta caracter de sinclinal.

► ► ► . care coboara compartimentul nordic. Cuveta Vasiesti-Darmanesti are caracter de sinclinoriu.Cuveta este afectata de o falie transversala care a determinat coborarea compartimentului nordic. cu flancurile afectate de un sistem de fracturi longitudinale si transversale. Cuveta Larga este cea mai estica din bazinul Comanesti si reprezinta un golf al precentei. afectata de o alta falie transversala. longitudinale. Cuveta Tasbuga se caracterizeaza prin prezenta unei falii marginale. datorita faliei longitudinale din vest. ► Cuveta Laoaia-Galeon reprezinta un sinclinal asimetric.Dintre elementele rupturale transversale se remarca prezenta faliei vaii Trotusului. vestice.

Sectiune geologica prin cuvetele Lapos. Vasilesti.Darmanesti si Laga . Asau.

► Stratul 2 (Kalk) apare la 25-50m deasupra stratului 1 si are o grosime medie de 0. dintre care sapte sunt mai importante : ► Stratul 1 (Maria) este situat la 10-30 m de fundament si atinge grosimi intre 0.30m. Stratul 3 (Irina). cu un carbune compact lucios curat si inclus in gresii calcaroase fosilifere. insa cuveta Larga si Poalele Tasbucei intereseaza putin din punct de vedere al exploatarii.70 si 2 m. ► . la 40-50m deasupra stratului 2 si atinge grosimea maxima de 0. ca un reper usor de identificat.Stratele de carbuni Sunt prezente in toate cuvetele. cu un carbune curat al carui culcus este constituit din calcar lumaselic cu Congeria. cu un carbune sistuos si piritos.65m in centrul cuvetei. Cele mai multe strate cu grosimi exploatabile sunt in cuveta Asau.

cu un carbune curat si compact. cu frecvente subtieri pe parcurs care determina posibilitati reduse de exploatare.Carbunele este sfaramicios. Stratul 5 (Wagner) se gaseste la 2-8 m deasupra stratului 4.► Stratul 4 (Coroban) este situat la 8-15m de stratul 3 si are grosimi de 0. Stratul 6 (Chivoaia) la 50-60m peste stratul Wagner. fiind considerat stratul principal.Are grosimi de 0. Carbune lucios.35m. ► ► ► Stratul 7 (Agachi) 27-32m fata de stratul 6. cu o dezvoltare locala numai pe anumite sectoare a cuvetei Asau.75m. bituminos de cea mai buna calitate .10-0. atinge o grosime redusa de 0. cu intercalatii de steril .55-1. cu o grosime de 0. impregnant cu apa.55-0. .5 m.37m. In restul cuvetelor nu este reprezentat.

Studiul microscopic a pus in evidenta prezenta maceralelor din grupa vitrinitului. exinitului si inertinitului. cruste de sulfati si carbonati. Pe fisuri sau pe planele de stratificatie se intalnesc pelicule de hidroxizi de Fe. Uneori este observata o stratificatie clara data de prezenta benzilor cu luciu diferit : smolos. tulpinite si ramuri subtiri.Caracteristicile carbunilor ► Carbunii din Bazinul Comanesti sunt carbuni bruni superiori. ► ► ► . de culoare neagra pana la brun-inchisa si lasa o urma brun-inchisa pe placa de portelan. semilucios sau mat. portiuni de lemn mineralizat. uneori sistuos.Uneori sunt vizibile microritmuri de substanta argiloasa cu impresiuni de frunze. cu aspect compact.

reflecta participarea redusa a coniferelor.► Masa de baza este vitrinitica. provenita din solutii bogate in acizi humici. lipsita de structura datorita gradului mare de incarbonizare in care se recunosc uneori rare resturi vegetale. iar rezinitul un alt component din grupa exinitului. fapt ce demonstreaza ca turbariile au fost permanent submerse. Exinitul consta din cutinit. Vitrinitul este reprezentat prin telinit la care structura celulara se mai pastreaza si mai rar colinit. ► ► ► ► . Componentii minerali ai carbunilor sunt reprezentati prin pirita singenetica si epigenetica. Cutinitul si clarirul indica participarea foioaselor la formarea carbunilor. iar din amestecul acestuia cu masa de baza vitrinitica rezulta claritul. Grupa inertinitului este reprezentata sporadic prin slerotinit si fuzinit.

fragmente de hife si taluri care pledeaza pentru participarea activa a ciupercilor la transformarea materialului vegetal din turbarii. fapt care se evidentiaza prin trunchiuri de conifere.si pluricelulari. Sclerotinitul consta din scleroti mono. ► ► . ceea ce ne arata ca este un zacamant autohton. iar masa de baza in cantitate mare si de natura humoasa pledeaza si pentru participarea unei vegetatii ierboase. Materialul generator de carbune s-a acumulat in loc. retezate sau culcate gasite in stratele de carbuni si prin prezenta substratului fosil cu radacini carbonificate din patul stratelor.► Carbunii din bazinul Comanesti au luat nastere din plante superioare.

.3 % Substante volatile : 33% Sulf : 1.28.21 % Cenusa : 11.8 % Putere calorifica : 2870 – 4750 % Aceste caracteristici sunt influentate si de gradul de preparare.Caracteristicile chimico-tehnice. raportate la carbunele brut corespund la : Umiditate : 14 . ca un carbune energetic de calitate superioara. determina utilizarea lor pentru ardere in cuptoare. cu posibilitati pentru obtinerea unor sorturi calitativ superioare.4 – 3.6 . Puterea calorica in general mare a acestor carbuni.

mlastina cu Phragmites si Typha pare sa fi avut un rol destul de important in carbogeneza. . Prezenta speciilor de Alnus. este de presupus ca. Dupa frecventa resturilor. dar dupa taxonii de Osmunda Parschlungiana si Liquidambar europaea. cel putin mlastina cu Myricaceae si Cyrillaceae a fost prezenta. reprezinta un indiciu sigur ca in Bazinul Comanesti un rol important in formarea carbunilor l-au avut mlastinile de padure cu Taxodiaceae. Nu exista dovezi directe privind existenta mlastinii cu Sequoia sau a celei cu Myricaceae si Cyrillaceae.Ipoteze privind conditiile carbongeneratoare ► ► ► ► Frecventa mare a resturilor de Taxodiaceae. Acer si Betula poate sa dovedeasca apartenenta la o mlastina de padure cu foioase. pare sa sprijine acest fapt. predominanta in carbunii din Bazinul Comanesti a maceralului cutinit fata de rezinit.

dar neavand rol in carbogeneza. . implicit. Un factor important de control al carbogenezei a fost salinitatea apei. dupa cum se stie apele salmastre sunt prohibitive pentru dezvoltarea asociatiilor vegetale. diminuarea ratei subsidentei in raport cu cea a acumularii. provoca expunerea subaeriana. Castanea. provenind din asociatiile de mlastina. dezvoltarea ei fiind conditionata de adancimea bazinului. Platanus. ca si caracterul mai marnos al depozitelor din acoperisul unor strate demonstreaza existenta unor legaturi episodice ale bazinului cu apele salmastre extracarpatice.► ► ► Alaturi de resturile vegetale de mlastina.Subsidenta a fost principalul factor de control care a permis acumularea biomasei. Ulmus si Querqus. ceea ce declansa procesele de carbogeneza. deoarece. si. mai apar si impresiunile de Fagus. Biomasa vegetala a fost autohtona. Prezenta lumaselelor cu Congeria. atat timp cat rata subsidentei nu a depasit-o pe cea a acumularii. distrugerea materialului vegetal. care provin din padurile mezofile din aria limitrofa bazinului. iar la inversarea raportului mlastina era inundata si acoperita cu sedimente terigene.

Imaginea in prezent a unei mlastini ce prezinta caracteristicile ilustrate de cercetatori privind generarea carbunilor in Bazinul Comanesti .

Caile Ferate Romane. Carbunele exploatat in Bazinul Comanesti a satisfacut. pana la modernizare consumau circa 8% din productie. Termocentrala Ovidiu. Aslau si Laloaia iar in 1912 la mina Galeon s-a pus in evidenta cel mai consistent strat de carbune: I Maria de 0. Ape minerale – Borsec. diferenta de 12% era destinata unor intreprinderi cum au fost: CPLGalautas. Centrala Aghires. Combinatul de cauciuc – Onesti. initial fiind exploatati din deschiderile naturale. In 1901 erau deja deschise trei galerii : Galeon.20 m grosime. spre finele secolului trecut 80% din nevoile termocentralelor locale. ► Primele lucrari miniere se cunosc din anul 1880. Fabrica de zahar – Roman. La nivelul anului 1980 erau intrate in circuitul economic toate cuvetele productive.Date economice ► Exista informatii ca exploatarea carbunilor a inceput inca din 1845. ► ► .70 – 2.

RAL – complex minier care asocia exploatarile Rafira. Asau si Lumina .

Bibliografie ► ► ► ► ► ► Ioan Bucur. Baciu Calin – Geologia zacamintelor de carbuni : indrumator de lucrari practice pentru uzul studentilor Petrescu Iustinian. Grigoras Nicolae – Geologia zacamintelor de carbuni cu privire speciala asupra teritoriului R. Vol 2 : carbunii si sarea Constantin Grasu . Bitoianu Cornelia – Geologia zacamintelor de carbuni . Vol II Raileanu Grigore.P.Geologia bazinului Comanesti .R Dusa Aurel – Geologia zacamintelor de combustibili minerali si sare.P.R Gogu Parvu – Carierele din R.