You are on page 1of 23

Bazinul Comanesti

Gazdac Alexandra Inginerie geologica An IV

Pozitie geografica
Bazinul Comanesti corespunde unei arii depresionare denumita din punct de vedere geografic Depresiunea Darmanesti, mai extinsa de altfel decat bazinul neogen in cauza.

Depresiunea se afla pe cursul mijlociu al Trotusului si are urmatoarele limite: N – Muntii Tarcau V – Muntii Ciucului si Nemirei S – Defileul Trotusului de la Ciresoaia E – Masivul Berzunt

avand in fundament si pe rama depozite cretacice superioare si paleogene. s-au separat 3 complexe cu caracteristici litologice diferite. Dofteaua si Supanu. ce au fost denumite formatiunile de Larga.Caracterizare geologica Stratigrafia zacamantului Bazinul Comanesti este o depresiune post-tectonica. Asau. Laloaia-Galeon. localizata in zona flisului marginal. bazinul a fost impartit in mai multe cuvete : Lapos. Pe criterii structurale. In cuprinsul Sarmatianului. . Vasiesti-Darmanesti si Larga. Salatruc. cele de umplutura fiind de varsta neogena. care atinge grosimi de 100-600m. Tasbuga. Rezervele de carbuni sunt catonate in depozitele sarmatiene.

Harta geologica a Bazinului Comanesti .

► ► ► ► Formatiunea de Larga se regasteste in partea sud-estica a cuvetei Vasiesti-Darmanesti si este reprezentata prin alternante ritmice de argile. fie in continuitate de depundere peste Larga. Asociatia faunistica determinata din formatiunea de Supanu este alcatuita din urmatoarele genuri si specii caracteristice : Congeria moldavica.Este alcatuita din conglomerate poligene slab rulate. cu exceptia cuvetei Larga si este alcatuita din argile. dispunandu-se fie direct peste fundament.. Melanopsis cf. gresii. C.Izolat mai apar calcare grezoase.. Valvata ex. C. . marne su argile. Formatiunea de Dofteaua se dezvolta mai ales in partea sudica a bazinului. gresii nisipoase cu intercalatii de pietrisuri. nisipuri. calcare grezoase lumaselice. nisipuri argiloase. nefosilifere. Unio maldavicum. M. Sunt lipsite de fosile. argile carbunoase si carbuni. coceni.Calliostoma guttenbergi. Acmaea soceni. politioanei. uneori brecii. Formatiunea de Supanu se intalneste in toate cuvetele. cinerite. Modiolus sp. bouei multicostata. Melanopsis sp. gresii cu intercalatii subtiri de conglomerate.

Congeria sp. Unio sp. Melanopsis sp. Acmaea sp. Calliostoma sp. .

. Valvata sp.Modiolus sp.

iar in partea de est structura are un caracter de monoclin. cu sarituri de 50 . cu dezvoltare locala. Se mai remarca existenta unui sistem de falii longitudinale si transversale care complica structura bazinului.Este afectata de o serie de falii transversale. . Cuveta Salatruc este asemanatoare ca structura. remarcandu-se prezenta mai multor structuri anticlinale si sinclinale secundare. Cuveta Asau are aceleasi caracteristici. in nordul caruia se intalneste o cuta anticlinala si una sinclinala. Cuveta Lapos reprezinta un sinclinal. secundar apar unele cute anticlinale si sinclinale cu dezvoltare locala. cu deosebirea ca la sud valea Uzului este divizata de o creasta de Paleogen : in partea vestica se intalneste un sinclinal si un anticlinal.Si aceasta este afectata de falii longitudinale si transversale. identificate prin lucrari de suprafata si miniere.Tectonica zacamantului ► ► ► ► ► Cele sapte cuvete enumerate anterior prezinta caracter de sinclinal.60m. mai pronuntate in partea de nord si sud.

Cuveta Tasbuga se caracterizeaza prin prezenta unei falii marginale.Dintre elementele rupturale transversale se remarca prezenta faliei vaii Trotusului. datorita faliei longitudinale din vest. cu flancurile afectate de un sistem de fracturi longitudinale si transversale. afectata de o alta falie transversala. Cuveta Vasiesti-Darmanesti are caracter de sinclinoriu. Cuveta Larga este cea mai estica din bazinul Comanesti si reprezinta un golf al precentei. vestice. ► ► ► . longitudinale. care coboara compartimentul nordic. ► Cuveta Laoaia-Galeon reprezinta un sinclinal asimetric.Cuveta este afectata de o falie transversala care a determinat coborarea compartimentului nordic.

Darmanesti si Laga .Sectiune geologica prin cuvetele Lapos. Asau. Vasilesti.

dintre care sapte sunt mai importante : ► Stratul 1 (Maria) este situat la 10-30 m de fundament si atinge grosimi intre 0. ca un reper usor de identificat. cu un carbune sistuos si piritos. insa cuveta Larga si Poalele Tasbucei intereseaza putin din punct de vedere al exploatarii.70 si 2 m. ► . Stratul 3 (Irina). cu un carbune curat al carui culcus este constituit din calcar lumaselic cu Congeria.65m in centrul cuvetei. cu un carbune compact lucios curat si inclus in gresii calcaroase fosilifere.30m. Cele mai multe strate cu grosimi exploatabile sunt in cuveta Asau.Stratele de carbuni Sunt prezente in toate cuvetele. ► Stratul 2 (Kalk) apare la 25-50m deasupra stratului 1 si are o grosime medie de 0. la 40-50m deasupra stratului 2 si atinge grosimea maxima de 0.

35m.Are grosimi de 0. cu o dezvoltare locala numai pe anumite sectoare a cuvetei Asau. Carbune lucios. atinge o grosime redusa de 0. impregnant cu apa.Carbunele este sfaramicios. In restul cuvetelor nu este reprezentat. cu un carbune curat si compact. Stratul 5 (Wagner) se gaseste la 2-8 m deasupra stratului 4. cu o grosime de 0.55-1. Stratul 6 (Chivoaia) la 50-60m peste stratul Wagner. ► ► ► Stratul 7 (Agachi) 27-32m fata de stratul 6. bituminos de cea mai buna calitate .10-0.55-0. cu intercalatii de steril . . cu frecvente subtieri pe parcurs care determina posibilitati reduse de exploatare.5 m.► Stratul 4 (Coroban) este situat la 8-15m de stratul 3 si are grosimi de 0.75m.37m. fiind considerat stratul principal.

portiuni de lemn mineralizat. Pe fisuri sau pe planele de stratificatie se intalnesc pelicule de hidroxizi de Fe. semilucios sau mat. uneori sistuos. cu aspect compact. cruste de sulfati si carbonati. Uneori este observata o stratificatie clara data de prezenta benzilor cu luciu diferit : smolos. ► ► ► .Uneori sunt vizibile microritmuri de substanta argiloasa cu impresiuni de frunze. de culoare neagra pana la brun-inchisa si lasa o urma brun-inchisa pe placa de portelan. Studiul microscopic a pus in evidenta prezenta maceralelor din grupa vitrinitului. tulpinite si ramuri subtiri. exinitului si inertinitului.Caracteristicile carbunilor ► Carbunii din Bazinul Comanesti sunt carbuni bruni superiori.

lipsita de structura datorita gradului mare de incarbonizare in care se recunosc uneori rare resturi vegetale. Exinitul consta din cutinit. ► ► ► ► . Vitrinitul este reprezentat prin telinit la care structura celulara se mai pastreaza si mai rar colinit. provenita din solutii bogate in acizi humici. reflecta participarea redusa a coniferelor. Componentii minerali ai carbunilor sunt reprezentati prin pirita singenetica si epigenetica.► Masa de baza este vitrinitica. iar din amestecul acestuia cu masa de baza vitrinitica rezulta claritul. Cutinitul si clarirul indica participarea foioaselor la formarea carbunilor. Grupa inertinitului este reprezentata sporadic prin slerotinit si fuzinit. iar rezinitul un alt component din grupa exinitului. fapt ce demonstreaza ca turbariile au fost permanent submerse.

iar masa de baza in cantitate mare si de natura humoasa pledeaza si pentru participarea unei vegetatii ierboase. retezate sau culcate gasite in stratele de carbuni si prin prezenta substratului fosil cu radacini carbonificate din patul stratelor. ► ► . fragmente de hife si taluri care pledeaza pentru participarea activa a ciupercilor la transformarea materialului vegetal din turbarii. fapt care se evidentiaza prin trunchiuri de conifere.si pluricelulari. Materialul generator de carbune s-a acumulat in loc. ceea ce ne arata ca este un zacamant autohton. Sclerotinitul consta din scleroti mono.► Carbunii din bazinul Comanesti au luat nastere din plante superioare.

21 % Cenusa : 11. ca un carbune energetic de calitate superioara.4 – 3.28. . determina utilizarea lor pentru ardere in cuptoare.3 % Substante volatile : 33% Sulf : 1.8 % Putere calorifica : 2870 – 4750 % Aceste caracteristici sunt influentate si de gradul de preparare. raportate la carbunele brut corespund la : Umiditate : 14 . Puterea calorica in general mare a acestor carbuni. cu posibilitati pentru obtinerea unor sorturi calitativ superioare.6 .Caracteristicile chimico-tehnice.

este de presupus ca. pare sa sprijine acest fapt. Acer si Betula poate sa dovedeasca apartenenta la o mlastina de padure cu foioase. Dupa frecventa resturilor. predominanta in carbunii din Bazinul Comanesti a maceralului cutinit fata de rezinit. Nu exista dovezi directe privind existenta mlastinii cu Sequoia sau a celei cu Myricaceae si Cyrillaceae. . cel putin mlastina cu Myricaceae si Cyrillaceae a fost prezenta. reprezinta un indiciu sigur ca in Bazinul Comanesti un rol important in formarea carbunilor l-au avut mlastinile de padure cu Taxodiaceae. mlastina cu Phragmites si Typha pare sa fi avut un rol destul de important in carbogeneza.Ipoteze privind conditiile carbongeneratoare ► ► ► ► Frecventa mare a resturilor de Taxodiaceae. dar dupa taxonii de Osmunda Parschlungiana si Liquidambar europaea. Prezenta speciilor de Alnus.

Prezenta lumaselelor cu Congeria. ca si caracterul mai marnos al depozitelor din acoperisul unor strate demonstreaza existenta unor legaturi episodice ale bazinului cu apele salmastre extracarpatice. Ulmus si Querqus. atat timp cat rata subsidentei nu a depasit-o pe cea a acumularii. Platanus. dupa cum se stie apele salmastre sunt prohibitive pentru dezvoltarea asociatiilor vegetale. diminuarea ratei subsidentei in raport cu cea a acumularii. dar neavand rol in carbogeneza. dezvoltarea ei fiind conditionata de adancimea bazinului. iar la inversarea raportului mlastina era inundata si acoperita cu sedimente terigene. Castanea. deoarece. mai apar si impresiunile de Fagus. . Biomasa vegetala a fost autohtona. distrugerea materialului vegetal. si.Subsidenta a fost principalul factor de control care a permis acumularea biomasei. provenind din asociatiile de mlastina.► ► ► Alaturi de resturile vegetale de mlastina. ceea ce declansa procesele de carbogeneza. provoca expunerea subaeriana. Un factor important de control al carbogenezei a fost salinitatea apei. implicit. care provin din padurile mezofile din aria limitrofa bazinului.

Imaginea in prezent a unei mlastini ce prezinta caracteristicile ilustrate de cercetatori privind generarea carbunilor in Bazinul Comanesti .

Date economice ► Exista informatii ca exploatarea carbunilor a inceput inca din 1845. Ape minerale – Borsec. pana la modernizare consumau circa 8% din productie. Termocentrala Ovidiu. diferenta de 12% era destinata unor intreprinderi cum au fost: CPLGalautas.70 – 2. ► Primele lucrari miniere se cunosc din anul 1880. Combinatul de cauciuc – Onesti. Caile Ferate Romane. La nivelul anului 1980 erau intrate in circuitul economic toate cuvetele productive. Aslau si Laloaia iar in 1912 la mina Galeon s-a pus in evidenta cel mai consistent strat de carbune: I Maria de 0. Carbunele exploatat in Bazinul Comanesti a satisfacut. ► ► . spre finele secolului trecut 80% din nevoile termocentralelor locale. initial fiind exploatati din deschiderile naturale. In 1901 erau deja deschise trei galerii : Galeon.20 m grosime. Fabrica de zahar – Roman. Centrala Aghires.

Asau si Lumina .RAL – complex minier care asocia exploatarile Rafira.

P. Vol 2 : carbunii si sarea Constantin Grasu .R Dusa Aurel – Geologia zacamintelor de combustibili minerali si sare. Bitoianu Cornelia – Geologia zacamintelor de carbuni .Geologia bazinului Comanesti . Baciu Calin – Geologia zacamintelor de carbuni : indrumator de lucrari practice pentru uzul studentilor Petrescu Iustinian.R Gogu Parvu – Carierele din R.P.Bibliografie ► ► ► ► ► ► Ioan Bucur. Grigoras Nicolae – Geologia zacamintelor de carbuni cu privire speciala asupra teritoriului R. Vol II Raileanu Grigore.