Dr. Valer Grigoras Dr.

Alina Vacarescu

Somnul:
 Somnul este un act comportamental ciclic, reversibil,
determinat de nevoia imperioasa de repaus si caracterizat prin suprimarea partiala a sensibilitatii si functiilor constiente de relatie, rezolutie musculara, reducerea functiilor vegetative si activitate onirica, dar cu pastrarea unui anumit grad de integrare senzoriala, ceea ce il deosebeste de coma si narcoza.

somnul paradoxal sau REM.somnul lent care cuprinde la randul sau 4 stadii de profunzime crescanda.Somnul:  durata variabila functie de varsta  cicluri de aproximativ 90 min  fiecare ciclu este structurat in mai multe stadii (clasificare electroencefalografica):  . miscari oculare rapide si atonia musculaturii striate ( activarea SRAA) . cu activitate electrica cerebrala rapida. se caracterizeaza prin activitate electrica cerebrala lenta si pastrarea tonusului musculaturii striate  .

.

 contracția tonică a sfincterelor vezicii urinare și anal. .Somnul lent:  modificări funcționale:  diminuarea frecvenței mișcărilor respiratorii cu scăderea ventilației pulmonare  bradicardie  scăderea ușoară a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin și vasodilatație periferică  creșterea ușoară a debitului sanguin cerebral  modificări minime în concentrația principalilor constituienți sanguini. creșterea eozinofilelor sanguine și a STH-lui  scăderea fluxului sanguin renal  ușoară hipotermie  menținerea reflexelor spinale  reducerea tonusului mușchilor scheletici  modificări în activitatea SNC:  creșterea pragului multor reflexe  posibilitatea apariției reflexelor patologice  diminuarea ușoară a reflexelor osteo-tendinoase.

inclusiv a mușchilor antigravitaționali și ai cefei  modificări ale ritmului cardiac și respirator  modificări ale ECG  ușoară tendință de creștere a presiunii arteriale vasoconstricție periferică  diminuarea motilității și creșterea secreției acide gastrice la bolnavii cu ulcere gastro-duodenale  scăderea volumului și creșterea osmolarității urinare  erecție spontană nocturnă .Somnul paradoxal: Modificari functionale:  abolirea totală a activității musculare scheletice.

indiferent de fazele acestuia. fara semnificatie patologica. somnul in ansamblu este insotit de hipoventilatie. propun termenul de Sindrom Pickwick . fragmentarea somnului si aparitia unor simptome si complicatii.Apneea in somn  Din punct de vedere al ventilatiei.  Cresterea numarului si duratei acestor pauze respiratorii determina treziri repetate. In timpul somnului normal pot apare pana la 5 evenimente respiratorii (scurte intreruperi complete numite apnei.  Termenul de apnee de somn a fost prima data folosit de Broadbent in 1877. sau incomplete denumite hipopnei). iar in 1965 Burwell si colab.

Apneea in somn Definitii:  Apneea =fenomen de oprire a fluxului aerian naso-bucal cu durata mai mare de 10 secunde.  Sindromul de apnee in somn (SAOS) implica cuantificarea acestor evenimente respiratorii prin notiunea de index de apnee si hipopnee (IAH).  IAH=prezenta episoadelor repetate de obstructie completa sau incompleta a cailor aeriene superioare.  Hipopneea =reducerea cu minim 50% a ventilatiei.  Un IAH mai mare de 5 pe ora de somn este concludent pentru diagnosticul de SAOS. insotita de scaderea saturatiei oxigenului cu minim 4%. . avand ca formula de calcul raportul dintre numarul de apnei si hipopnei si durata somnului in minute.

Sindromul de Apnee in somn  Clasificare:  SAS -usor IAH intre 5-15 -moderat IAH intre 15-30 -sever IAH >30  Tratamentul SAS este indicat cand IAH > 15/ora sau >5/ora dar asociat cu oboseala diurna. antec. CIC. . de AVC. insomnie. HTA.

.Forme clinice de apnee in somn Apneea in somn .de tip obstructiv fluxul de aer inceteaza in ciuda impulsurilor respiratorii se caracterizeaza prin:  obstructia la nivel orofaringian  persistenta miscarilor respiratorii toraco-abdominale  reducere a saturatiei in oxigen  urmata de microtrezire  reluarea temporara a respiratiei normale.

.

.Forme clinice de apnee in somn Apneea in somn .de tip central eferentele nervoase catre toti muschii respiratori sunt abolite temporar se caracterizeaza prin:  este o disfunctie neuronala  nu este insotita de efort respirator  se insotesc adesea de insomnie si pot provoca somnolenta diurna excesiva  apar atat la varstnici cat si la prematuri sau nou-nascuti la termen  sunt mult mai rare  se produc mai frecvent in timpul somnului cu unde lente (nonREM) si au la baza alterari ale sistemului de reglare si control metabolic al respiratiei.

.

urmata de o componenta obstructiva .forma mixta consta dintr-o apnee centrala.Forme clinice de apnee Apneea in somn .

cu o crestere marcanta a prevalentei la persoanele care sforaie si la obezi. frecventa sa atingand 20-30% la hipertensivi. .  Sindromul de apnee obstructiva in somn este semnificativ corelat cu morbiditatea si mortalitatea prin boli cardiovasculare.  Dezechilibrele metabolice si functionale rezultate produc deteriorarea calitatii somnului insotita de o gama variata de stari patologice asociate. 2% la femei si 4% la barbati.  Se apreciaza ca 8 din 11 sforaitori au sindrom de apnee obstructiva in somn. al caror ansamblu constituie sindromul de apnee obstructiva in somn.Epidemiologie:  Prevalenta sindromului de apnee obstructiva in somn creste dupa varsta de 40 ani si este de cca.

Între obezitate si apnee a obstructiva in somn se formeaza un cerc vicios.hipertrofie amigdaliana .  Boli neuromusculare  Refluxul gastro-esofagian  Sexul masculin  Pozitia in timpul somnului  Medicamentele: sedativele si hipnoticele. .  Anomalii anatomice naso-faringiene: . in sensul ca grasimea excesiva comprima caile aeriene superioare.anomalii ale luetei si valului palatin  Boli congenitale si sindroame cranio-faciale  Patologie endocrina .polipi orofaringieni .hipotiroidia.Factori de risc ai sdr de apnee obstructiva in somn  Factori familiali  Obezitatea: se intalneste la 70% la pacientii cu sindrom de apnee obstructiva in somn.stenoza de choane .. .acromegalia.  Alcoolul: reducere a tonusului musculaturii faringiene si deprimarea raspunsului la hipoxie si hipercapnie. iar deprivarea de somn paradoxal predispune la obezitate.deviatie de sept nazal .

Sforait puternic.Somnolenta diurna excesiva . tulburari comportamentale. cronic .impotenta . .Episoade de apnee sau obstructie aeriana superioara in timpul somnului . enurezis secundar.Semne si simptome: . performanta scolara suboptimala.Modificari ale personalitatii sau probleme cognitive legate de oboseala cronica .Accidente rutiere sau de munca frecvente ce ar putea fi explicate prin aparitia adormirii intempestive .Hipertensiune arteriala .cefalee matinala .La copii: scadere sau stationare ponderala.

accidente ischemice cerebrale .afectiuni cardio-vasculare rezulta din insumarea factorilor de risc metabolici cu efectele hipoxemiei generate de perioadele de apnee .tulburari de ritm cardiac .boala coronariana . Mecanismele patogenice responsabile de corelatia SAOS .cardiomiopatie . 50 .Apneea de somn poate determina aparitia urmatoarelor entitati: .diabet zaharat -alterarea capacitatilor cognitive.sdr. uneori refractara la tratament.hipertensiune arteriala. Microtrezirile cerebrale repetate determina fragmentarea somnului si activari repetate ale SNVS cu efect stresor pe termen lung asupra aparatului CV (stres oxidativ-disfunctie endotelialaaterogeneza-HTA). . metabolic .70% din pacientii cu SAOS .

Poligrafia =analiza parametrilor ventilatori si a consecintelor apneei. electrooculograma.electroencefalograma.pozitia corpului si analiza comportamentului global al pacientului. .frecventa cardica . fara a inregistra si parametrii somnului.saturatia in oxigen a sangelui arterial .Polisomnografia  metoda diagnostica de certitudine pentru apneea de somn  studiu al somnului nocturn  Parametri: . electromiograma muschilor mentonieri .debitul aerian nazo-bucal si miscarile respiratorii .sunetele traheale .

.

.

Igiena somnului .pat comfortabil . .O scadere in greutate cu 10% scade rata       apneilor cu 26%.Tratamentul apneii obstructive de somn  1.fara mese ce necesita efort digestiv mare .fara alcool sau cafea inainte de culcare . Tratamentul specific al disfunctiilor endocrine 3. Dispozitive intraorale de protruzie a mandibulei 7.plimbare seara . 2. Reducerea excesului ponderal . 5. precum si de scaderea efortului respirator induse prin slabire. Reducerea volumului tesuturilor moi aflate in exces la nivelul orofaringelui este completata de ameliorarea hipoxemiei cronice. Tratamentul chirurgical vizeaza fie indepartarea excesului de tesut moale oro-faringian.Terapia prin presiune pozitiva continua 6. fie corectiei elementelor osoase.camera izolata fonic cu temperatura de 18-20°C . Evitarea alcoolului si a consumului de sedative 4.culcare doar in caz de oboseala .adoptarea pozitiei de decubit lateral in timpul somnului.

S/T (spontaneous/times. Dispozitivul reglează presiunea necesară de administrare a oxigenului în funcție de rezistența măsurată la expir. pentru a preveni barotrauma (leziuni generate de presiuni mari în căile respiratorii). atât în inspir cât și în expir. Această metodă este recomandată pacienților cu sindrom de apnee în somn. T (timed). Există mai multe tipuri de ventilație BiPAP.  -BiPAP (bilevel positive airway pressure) – aparatul furnizează presiune pozitivă mai mare în inspir (5-10 cm H20) și una mai mică în expir (3-5 cm H20). în funcție de inițierea efortului inspirator (spontan de către pacient sau la o rată setată de aparat) – S (spontanous).Tipuri de ventilatie neinvaziva  -CPAP (continous positive airway pressure) – aparatul asigură o presiune pozitivă de 5-20 cm H20 pe întreaga durată a ciclului respirator.) .

Terapia cu CPAP ( continuos positive airway pressure)  metoda de ventilatie neinvaziva  mentine deschise caile aeriene pe toata durata respiratiei prin furnizarea unei presiuni pozitive pe parcursul inspirului si expirului  Indicatii:  sindromul de apnee obstructiva in somn  boli pulmonare cronice (BPOC)  insuficienta cardiaca severa  boli neuromusculare .

dureri otice. sinuzita. Dezavantaje: . ameteala. rinita. uscaciune ochilor.Terapia cu CPAP ( continuos positive airway pressure) Beneficii:              Ameliorarea oxigenarii Scaderea efortului musculaturii respiratorii Expansiunea alveolelor colabate (recrutare) Prevenirea atelectaziei Resorbtia edemului pulmonar Corectarea tulburarilor de ventilatie/perfuzie Stimularea aparatului ciliar Combaterea ischemiei miocardice si imbunatatirea functiei cardiace Hipercapnie Blocarea aerului in caile respiratorii ( air trapping) Distensie gastrica Tulburari de inductie si mentinere a somnului ( zgomotul produs de aparat) Congestie nazala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful