ACUSTICA SALILOR

Mariana Cristina STAN 2009

ASPECTE IN SI IN

ALE

ACUSTICII DE

MUZICALE STUDIOURILE INREGISTRARI SALILE DE CONCERTE

• Lucrarea evidentiaza legatura dintre: - muzica, - acustica muzicala , - acustica arhitecturala si subliniaza principalele cerinte acustice ale unor studiouri muzicale si sali de concerte.

. Acustica muzicala defineste corespondentele intre emisia si receptarea muzicii.Acustica este o parte a fizicii care se ocupa cu studiul fenomenelor de producere. propagare. receptie a sunetelor. precum si cu efectele acestora.

célérité ). in timpul unei perioade T. . depinde de natura.Perioada de propagare ( T ) este intervalul minim de timp dupa care unda isi reia valoarea si sensul initiale. pe care se propaga unda. de temperatura si presiunea mediului.Viteza de propagare a sunetului ( v ) este distanta. Viteza sunetului in aer se noteaza cu c ( de la fr. f = 1 T .Frecventa de propagare ( f ) reprezinta numarul de oscilatii complete ale undei sonore in unitatea de timp.CARACTERISTICILE FIZICE ALE SUNETULUI (1) . parcursa de un sistem de unde in unitatea de timp ( secunda ) . in metri. . in metri. intr-un mediu dat . λ = vT = v f . se masoara in Hz sau 1/s.Lungimea de unda ( λ ) este distanta.

reprezinta valoarea de referinta . decibelul este nivelul de intensitate acustica a unui sunet care are o intensitate de 1. in timp ce unul cu frecventa de 3000 Hz. sau. masurata in secunde (s). dar depinde si de frecventa.002 s.CARACTERISTICILE FIZICE ALE SUNETULUI (2) .Intensitatea undei ( I ) este energia transferata de unda in unitatea de timp. L = lg I I0 in care: I0 = 10 -12 W/m2 . De exemplu: un sunet cu frecventa de 100 Hz trebuie sa aiba cel putin 0.025 s.Nivelul de intensitate acustica ( nivel sonor ) masurat in beli ( B ). prin unitatea de suprafata perpendiculara pe directia de propagare a undei. cel putin 0. scazand odata cu cresterea acesteia. .Durata sunetului. masurat in decibeli ( dB ): L = 10 lg I I0 Deci. durata minima necesara perceperii distincte a unui sunet este de circa 0.26 ori mai mare decat intensitatea de referinta.05 secunde. . .

intre 16 si 16000 Hz. fara vant ) . domeniul audibil este . si 120 dB ( avion cu reactie ). ca frecvente. Gruppo Editoriale Esselibri – Simone. Conversatia normala poate avea circa 50 – 60 dB. 2008 . Italia. iar ca nivel sonor. intre 0 dB ( natura statica. * Walter Bläsi – Fisica applicata all’edificio”. in timp ce nivelul sonor din discoteci poate ajunge la 100 – 110 dB.Domeniul audibil Nivel sonor Domeniul muzicii Domeniul vorbei Acustica in constructii Frecventa DOMENIUL AUDIBIL* Pentru om.

SCARA NIVELURILOR DE INTENSITATE* L [ dB ] * Catalog AMF -2007 .

Aparatul de masura a nivelului de intensitate sonora se numeste analizor de sunet sau sonometru. el este calibrat in decibeli. .

Sunetul este cu atat mai directional cu cat frecventele sunt mai inalte.Directivitatea FIZICE ALE SUNETULUI (3) O sursa sonora care emite energia in mod uniform. Accademia di architettura di Mendrisio . este o sursa OMNIDIRECTIONALA. Directivitatea vocii umane* a = 420 Hz b = 1100 Hz c = 3400 Hz d = 9200 Hz Directivitatea viorii* = 200 Hz = 500 Hz = 1000 Hz = 2000 Hz = 4000 Hz Se constata ca emisia vocii umane este directionala ( in toata gama de frecvente ). in toate directiile.CARACTERISTICILE . Elvetia. 2005 e ai vt c ei D t t i r e ai vt c ei D t t i r . vioara este mai putin directiva. iar directivitatea clarinetului creste cu frecventa Directivitatea clarinetului* = 200 Hz = 500 Hz = 1000 Hz = 2000 Hz = 4000 Hz * Moreno MOLINA.

STUDIOURI DE INREGISTRARI .

poate fi amenajat intr-o zona mai putin circulata a unei camere. la fel ca si camera de inregistrare.CLASIFICAREA STUDIOURILOR DE INREGISTRARI IN FUNCTIE DE PERFORMANTELE OBTINUTE HOME .destinat unor proiecte mai complexe. .dedicat realizarii productiilor audio de inalta fidelitate. PROFESSIONAL . poate fi compus dintr-o camera de mixaj ( regie ) de dimensiuni medii si o cabina mica pentru inregistrat voci sau instrumente. se pot face inregistrari muzicale nepretentioase. Camera de mixaj ( regie ) este construita in tehnologie “casa in casa”. numit ”ochi de ciclop“ astfel incat izolarea fonica este foarte ridicata. cu care comunica printr-un geam dublu sau triplu. PROJECT .

cat si de tratamentele acustice amplasate pe elementele constructive ale acestuia. . Universite Marne.timpul ce trece din momentul in care se opreste emisia sonora ( dupa ce sunetul emis intra in regim constant ) pana in momentul in care intensitatea sonora descreste pana la 10-6 din valoarea sa initiala – sau nivelul de intensitate sonora scade cu 60 dB . 2007) Durata de reverberatie depinde atat de volumul spatiului.la Vallee – Paris. IR W /A t E b Stabilizarea ta lisse e t d mn u so ré e é e n v rb ré sunetului reverberat Regim Rg e é im p rm n n e constant aet E tin tio d so x c Stingerea n u n ré e reverberat v rb ré sunetuluié e EMISIA SONORA E I S NS N R MS IO O O E (Cours de Physique du son – Olivier CALVET.CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII STUDIOURILOR (1) • Durata de reverberatie T T .

cu acelasi rol de rezonatori) . rezonatori.• • • Din punct de vedere fizico-mecanic. tencuieli poroase ) . (La mii de ani si kilometri distanta. membrane vibrante ( placi subtiri din lemn . tratamentele acustice se clasifica in : absorbanti porosi ( vata minerala. la o distanta de elementul suport ) . caracterizati printr-un « gat » cu diametru d. satenii din Slon (Valenii de Munte) au asezat ulcioare in pronaosul bisericii. urmat de o cavitate cu volum V Grecii antici asezau amfore – cu rol de rezonatori – sub gradenele teatrelor in aer liber.

64 *)se alege in functie de volum si genul de muzica.adm.13 1.96 0.*) 1.96 0.08 0.8 s . Tmediu = 0.64 2000 0. in cazul acestui studio.64 1000 0.72 0.96 0.90 0.64 T(s) la frecventa (Hz) 500 0.64 250 0.*) T real Tmin.94 0.84 0.64 4000 0.EXEMPLU DE DURATA DE REVERBERATIE IN HOME STUDIO ( Studio mansardat – Bucuresti ) Durate de reverberatie 125 T max. adm.96 0.71 0.96 0.

72 0.41 0.60 0.60 0. crt.40 2000 0.5 s .36 0. adm.48 0.32 0.EXEMPLU DE DURATA DE REVERBERATIE IN PROJECT STUDIO ( Studio “TABOO” – ARAD ) Nr.60 0. adm.40 1000 0.32 0.32 0.*) T real T min.*) T mediu studio = 0.32 0.*) T real T min. Situatia masurata Durate de reverberatie 125 T max.39 0.40 1 STUDIO 2 REGIE T max.*) 0.34 0. adm.60 0.33 0.48 0.40 0.32 0.33 0.4 s T mediu regie = 0.32 0.40 4000 0.40 250 0.32 0.48 0.57 0.48 0.60 0.32 0.40 T (s) la frecventele (Hz): 500 0.45 0.48 0.37 0. adm.39 0.

28 0.20 1000 0.28 0.20 250 0.40 0.EXEMPLU DE DURATA DE REVERBERATIE IN PROFESSIONAL STUDIO ( Studio 4 Stereo – Societatea Romana de Radiodifuziune ) Durate de reverberatie *) 125 T max.28 0.36 0.50 0.40 0.36 0. duratele optime sunt stabilite prin Decizia CNA nr. 170/1993 .30 0. T real Tmin.20 4000 0. adm. 0.40 0.20 T(s) la frecventa (Hz) 500 0. Adm.20 *) In situatia studiourilor si regiilor tehnice profesioniste ( asa cum este cazul studioului 4 stereo din Societatea Romana de Radiodifuziune ).20 2000 0.40 0.40 0.

dupa un unghi αr egal cu unghiul de incidenta αi • Dar cand suprafata obstacolului prezinta unele neregularitati cu dimensiuni comparabile cu lungimea de unda a sunetului. . o parte a undei se reflecta. se produce fenomenul de difuzitate.CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII STUDIOURILOR (2) • • Difuzitatea Cand o unda sonora intalneste un obstacol.

Napoca .EXEMPLE DE CORPURI DIFUZANTE IN STUDIOURI Studioul teritorial de radio Cluj .

SALI DE CONCERTE .

Pentru fiecare sala ( in functie de volumul acesteia si de tipul de productie ) se alege o durata de reverberatie optima : Tm ( s ) 2 .CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII IN SALILE DE CONCERTE (1) • • • DURATA DE REVERBERATIE Durata de reverberatie T este cel mai raspandit criteriu de apreciere acustica a salilor de auditie. o r g ă c o n c e r t e o p ăe r m u ăz i c t e a t ăr e . si prin masurarea descresterii nivelului sonor. 8 1 . 0 1 . 6 1 . 8 0 . 2 1 . in diferite puncte din sala . 6 m u ăz i c c oă r a l s i m . m u ăz i c c in e m s f o n i c e . 0 0 . p o p uă l a r e u ş o a r ă li d e d e c o n ţf e r i n c a mă e r a t o g r a f e 300 600 900 1200 1500 1800 2100 2400 3000 3600 6000 ( V m ³ ) • T se masoara “ in situ ” prin redarea unui semnal de timp impuls: un sunet scurt si puternic. 4 1 .in care se plaseaza microfonul. .

In cadrul Laboratorului de Acustica de la Facultatea de Inginerie Electrica din Belgrad a fost conceput un obiect din lemn. destinat producerii sunetelor de tip impuls ( asemanator instrumentului de percutie numit « bici ») . batut din palme. spargerea unui balon . « an wooden clapper ».Pentru emiterea unui semnal de tip impuls se pot utiliza : • • • un pistol .

96 1000 1. Parametri pentru proiectarea si verificarea acustica a salilor de auditie publica” ):  PRODUCTII VORBITE ( CONFERINTE.  CONCERTE DE MUZICA USOARA/ POPULARA Pentru desfasurarea in bune conditii a CONCERTELOR SIMFONICE. Marius Smigelschi ). pentru imbunatatirea auditiei intre partidele de instrumente ) Durate de reverberatie 125 •T maxim*) 1. univ.943 0.96 T (s) la frecventa (Hz) 500 1.2 s .96 2000 1.44 0.44 0. arh.978 0.  PRODUCTII CINEMATOGRAFICE.96 250 1. sala a fost dotata cu 120 difuzoare amplasate pe tavanul si peretii salii.963 0. sala trebuie reamenajata ( Pentru festivalul “George Enescu” din septembrie 2007 .84 “Acustica in constructii.959 0.96 4000 1. Pe scena au fost aplicate panouri difuzante ( proiectate de prof.69 1. dr.178 0. TEATRU ).44 0. Wolfgang AHNERT. conform legislatiei tehnice in vigoare ( STAS 9783/0 .969 0. condusa de prof.44 0.44 0. iar durata de reverberatie a fost stabilita la 1. de catre o echipa din Germania.DURATA DE REVERBERATIE IN SALA PALATULUI – BUCURESTI •Rezultatele pun in evidenta faptul ca parametrii acustici ai Salii Mari a Palatului din Bucuresti se incadreaza in valorile admisibile pentru care a fost proiectata.96 • T real •T minim*) *) pentru Tmediu = 1.7 s si monitorizata cu ajutorul calculatorului pe durata tuturor concertelor .

Rezultatele activitatii de proiectare s-au verificat cu ajutorul masurarilor pe o macheta la scara 1 : 10 . muzica de camera. Durata de reverberatie a salii poate fi modificata printr-un panou acustic reflectant din ipsos si lemn ( asa-numita “ canopy ” ) si diverse jaluzele acustice reflectante.MOSCOVA Sala Mare de Concerte din Palatul Muzicii din Moscova are o capacitate de 1800 locuri. in 3 moduri diferite. concerte de orga).MASURAREA DURATEI DE REVERBERATIE PE MACHETE SALA MARE DIN PALATUL MUZICII . in functie de genul de muzica ( concerte simfonice.

Determinarile au fost efectuate cu o sursa sonora asezata pe scena si cu microfoanele in diverse puncte din sala.3 s la 1000 Hz. A fost obtinuta o durata de reverberatie medie Tmediu = 2. .

8 dB/m STUDIU DE CAZ DETERMINAREA UNIFORMITATII SPATIALE IN SALA “ EUTHERPE” A UNIVERSITATII “ SPIRU HARET “ .Uniformitatea spatiala dintr-o sala pune in evidenta scaderea nivelului sonor in functie de distanta dintre sursa sonora si punctul auditiei . Pentru salile de concerte. uniformitatea admisibila este : εT ≤ 0.CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII IN SALILE DE CONCERTE (2) • • UNIFORMITATEA SPATIALA (εT).

pentru scena. pot fi asezate elemente difuzante in scena sau in sala. Un exemplu de elemente difuzante demontabile. Pentru a crea un camp cat mai difuz.CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII IN SALILE DE CONCERTE (3) • DIFUZITATEA Difuzitatea se bazeaza pe dispersia maxima a undei sonore ( un camp sonor perfect omogen constituie un camp sonor difuz ). il constituie panourile “ Diva Acoustic Shell” [36] .

auditia sa fie perfecta in orice loc.LUCERNA – ELVETIA Panourile difuzante fac ca atat in scena cat si in sala. .

ELVETIA .LUCERNA .

ELVETIA .LUCERNA .

contribuind la cresterea claritatii si facand ca fiecare membru al orchestrei sa-l auda pe celalalt . ce se pot deplasa pe verticala. am ales sala de concerte din Dallas. Cea mai vizibila dintre particularitatile acustice ale salii o reprezinta cele patru suprafete boltite reflectante de deasupra scenei.defineste modul in care un sunet se detaseaza de altele. Pentru exemplificare.CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII IN SALILE DE CONCERTE (4) • CLARITATEA C 80 Claritatea C 80 . se recomanda claritatea intre –3dB si +3dB.U. Pentru muzica. in cadrul unei fraze muzicale. S. in dB.A.

.CRITERII DE APRECIERE A ACUSTICII IN SALILE DE CONCERTE (5) • BALANSUL B Balansul B pune in evidenta echilibrul intre sunetele produse de partidele instrumentale sau vocale . bazat pe ideea formidabila de a plasa orchestra in mijlocul spectatorilor. Una dintre cele mai novatoare sali moderne este sala de concerte din Berlin. Germania Spiritul indraznet al acestei conceptii releva un caracter unic.

iar orientarea peretilor laterali participa activ la crearea reflexiilor complexe ce contribuie la realizarea balansului optim intre grupele de instrumente si solisti.SALA DE CONCERTE . Gradenele sunt repartizate pe platouri cu inclinari diferite. .BERLIN Capacitatea totala a salii este de 2230 locuri.

la diferite inaltimi. cu echipa sa.numit si “ premiul Nobel al arhitecturii” ) a castigat. Pentru cresterea claritatii si asigurarea balansului. . ce se va construi in parcul La Villette.PROIECTUL FILARMONICII DIN PARIS Jean Nouvel. cu 2400 locuri. pe tavanul scenei si al salii sunt panouri acustice. unul dintre cei mai mari arhitecti ai lumii contemporane ( distins in martie 2008 cu premiul Pritzker . concursul de creatie pentru noua sala a Filarmonicii din Paris. Deschiderea este programata pentru anul 2012.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful