Sondajul de opinie - instrument de cunoaștere sau de manipulare a societății?

Toate metodele sociologice sunt bune şi necesare.

Schiţarea profilului alegătorului poate fi realizată în mod complet doar printr-o aplicare complexă de metode şi principii de abordare.
Vasile Cantarji Sociolog, Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”

Structura discuției
 


 

Ce este un sondaj? Ce este un eșantion? Ce înseamnă reprezentativ și marja de eroare? Ce tipuri de sondaje electorale există? Cum tratăm sondajele electorale?

Ce este un sondaj
 

sondaj – cercetare sumară făcută prin consultarea atentă numai a unor părţi dintr-un material (mulţime de subiecţi) (DEX). sondaj de opinie – cercetare a opiniei publice prin intervievarea a unui număr de persoane selectate aleatoriu exit poll – sondaj expres în ziua alegerilor, în cadrul căruia la imediata ieşire de la spaţiile de votare sunt intervievaţi alegătorii care deja au votat. De regulă acest tip de sondaje sunt realizate la comanda instituţiilor media în scopul de a prezice rezultatele alegerilor

Ce este un sondaj 2

Pentru a cunoaşte ceva despre populaţia unui sat nu este nevoie să-i studiem pe toţi locuitorii satului Studiem doar o parte din locuitori, selectată ca în loterie
Eşantion – un anumit număr de subiecţi din populaţia pe care o studiem, extraşi aleatoriu astfel încât la momentul extragerii toţi subiecţii să aibă şanse egale de a fi selectaţi

Istoricul sondajelor de opinie

Sondajele de opinie sunt o practică apărută relativ recent
SUA – patria sondajelor George Gallup – părintele sondajelor contemporane (1936) În Moldova – în a doua jumătate a anilor 90 sunt realizate primele sondaje de opinie

Etapele unei cercetări sociologice

EȘANTIÓN 1. porțiune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marfă etc., detașată, prin selecție; montră. 2. parte reprezentativă (statistic) a unei populații.

Un eşantion bun
  

oferă fiecărui individ din populaţie, sau fiecărui subiect din universul cercetării să poată fi inclus în eşantion; dă posibilitatea estimării erorii de eşantionare; permite determinarea gradului de încredere pe care-o putem avea in estimările populaţiei eşantionului.
Reprezentativitatea este o calitate importantă pe care eşantionul trebuie sa o aibă. Ea constă în capacitatea eşantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populaţiei din care este extras.

Factori care determină sau influenţează mărimea eşantionului:


 

omogenitatea populaţiei, adică gradul in care indivizii sunt asemănători cu referire la caracteristicile comunităţii studiate; metoda de eşantionare; timpul, banii şi personalul; numărul categoriilor prin care vor fi analizate datele;

Abordarea sociologică a politicului
Prin prisma electoralei principala distincţie între abordările socio-politice ţine de referinţa de timp la data alegerilor. În acest sens distingem măsurări preelectorale, măsurări în ziua alegerilor (exit poll), măsurări post electorale

Calcularea marjei de eroare (abaterea standard)

Unde: m – marja P – frecvența de manifestare a fenomenului (ex. procentul celor ce se declară simpatizanți ai partidului X) N – mărimea eșantionului

Abaterea standard
Procent din populaţie care a răspuns într-un anumit fel 1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 99

Abaterea standard 0.6 1.8 2.4 2.7 2.9 3.0 2.9 2.7 2.4 1.8 0.6

Exemplu (BOP, noiembrie 2011)
PCRM PLDM PL PDM Nu aș vota Altă formațiune NȘ/NR Opțiunea Eroarea de vot maximă (±) 33,0% 2,7% 18,1% 2,2% 11,9% 1,8% 7,8% 1,5% 7,0% 1,4% 3,0% 1,0% 19,5% 2,2% Variația rezultatului + 30,3% 35,7% 15,9% 20,3% 10,1% 13,7% 6,3% 9,3% 5,6% 8,4% 2,0% 4,0% 17,3% 21,7%

Șmecheria de joc cu marja
Pentru unul marja pe minus, pentru altul pe plus
Distribuție corectă și curată Distribuție corectă și mai puțin curată

Șmecheria de joc la prezentare
Întreg eșantion – lider discutabil Dintr-o opțiune – lider vizibil

Reprezentativitatea
Reprezentativitatea depinde de modul de construire a eșantionului, și nu de mărimea acestuia!!!
Mărimea eșantionului influențează doar mărimea marjei de eroare!

Sondaje electorale

Funcţiile sondajelor electorale
1.

Funcţia de informare – cercetările sociologice permit colectarea şi analiza ştiinţifică a datelor despre procesele electorale; Funcţia de diagnosticare – ţine de capacităţile cercetărilor sociologice pe baza datelor obţinute să realizeze “diagnoza socială”, să ofere analiza situaţiilor electorale, a cauzelor şi consecinţelor stării în care se află electoratul; Funcţia de pronosticare – capacitatea metodelor sociologice de a prezice evoluţiile în preferinţele electorale; Funcţia de control (funcţia relaţiei inverse) – urmărirea realizării strategiei în campania electorală, măsurarea reacţiilor electoratului, oferă posibilitatea de a evalua nivelul de eficienţă campaniei electorale, realizate de un candidat;

2.

3.

4.

5.

Funcţia de expertiză – se rezumă la evaluarea tehnologiilor electorale, cât de adecvate, în ce măsură sunt recepţionate, în ce măsură pot fi realizate într-un anumit mediu social;

Toate sondajele electorale îndeplinesc aceste funcţii, doar că în măsură diferită!!!

Sondajele pre-electorale

 


Monitorizarea continuă a preferinţelor electorale; Oferirea unei baze empirice pentru construirea şi desfăşurarea campaniei electorale; Măsurarea impactului campaniei în întregime şi a unor elemente ale acesteia asupra preferinţelor; Oferirea unei baze empirice pentru construcţia prognozelor rezultatelor alegerilor; Din punct de vedere practic oferă un spaţiu foarte larg ca număr de informaţii care pot fi colectate, tipul de informaţii, pot fi realizate de multe ori într-o perioadă de timp foarte îndelungată (între scrutine, în perioada campaniei electorale)

Sondajele pre-electorale
Ce mai eronată percepţie a acestora Cel mai des sunt percepute prin prisma prognozării rezultatelor alegerilor, deşi nu sunt o prognoză, ci o bază ştiinţifică, de la care poate porni o prognoză

De ce rezultatele brute ale sondajelor pre-electorale nu sunt o prognoză? Sau limitele sondajelor preelectorale 1. Electoratul nu dispune de o poziţie electorală în mod permanent şi constant; 2. Abaterile statistice aferente unei cercetări care presupune aplicarea metodelor de selecţie aleatorie (marja de eroare); 3. Abaterile sistematice cauzate de rata de refuzuri şi procesele dinamice din societate (nu neapărat populaţia reprezentată de sondaj este exact populaţia care poate vota)

EXIT POLL Sondaj la ieşirea de la urnele de vot

Istoricul exit poll

Încă în 1883 Charles H. Taylor, redactorul ziarului «Boston Globe» prezicea rezultatele alegerilor prin colectarea rezultatelor oficiale de pe un număr limitat de secţii de votare, selectate aleatoriu; Prototip exit poll – anul 1964, primaries în California; Primul exit poll a fost realizat în anul 1967 la primaries în statul Kentucky (SUA) de către Warren Jay Mitofsky – părintele exit poll

Specificul acestui tip de sondaje
1. 2. 3. Intervievăm post-factum, astfel cunoaştem opţiunea de vot finală/exercitată deci reală; Intervievăm electoratul participant real; Oferă o predicţie a rezultatelor finale ale scrutinului.

Funcţiile cărora exit poll le face faţă cel mai bine

Funcţia de analiză – datele socio-demografice colectate în cadrul exit-poll pot fi corelate cu opţiunea de vot reală/finală (spre deosebire de sondajele pre-electorale) Funcţia de prognozare – sunt necesare pentru “salvarea” imaginii sociologului (CBS) şi satisfac cerinţelor profesionale ale jurnalistului Funcţia de control – oferind un instrument de control civil asupra procesului electoral

Sunt proşti politicienii care se conduc doar în baza sondajelor. Sunt însă şi mai proşti cei care nu le iau în consideraţie.
Septimiu Chelcea

Sursele de posibile erori

Cazul exit poll din 5 iunie a.c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful