TEME SI MOTIVE EMINESCIENE

mare reprezentant al romantismului românesc şi cel din urmă mare poet romantic european (în ordine cronologică). Eminescu a făcut parte din seria de scriitori care au dat strălucire acestui curent: V. Hugo, Byron, Shelley, Lamartine şi alţii.

Mihai Eminescu (1850-1889) este cel mai

Majoritatea temelor si motivelor eminesciene sunt de provenienţă romantică europeană. Impresionantă nu este diversitatea, ci profunzimea abordării acestora.

Teme si motive in poezie

I. Tema Cosmicului

în poezii ca Scrisoarea I. In aceste poezii este prezentata geneza si sfarsitul cosmosului.  . având ca punct de plecare mitologia indiană sau creştină. Rugăciunea unui dac. Motivul cosmogonic apare frecvent in lirica eminesciană.

Când patruns de sine însusi odihnea cel nepatruns.‖ .. pe când fiinta nu era. nici nefiinta.Motivul genezei Scrisoarea I ―La-nceput. Pe când totul era lipsa de viata si vointa. Când nu s-ascundea nimica.. desi tot era ascuns.

Nu era azi. Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor.. nimic nemuritor. vãzduhul. cerul.[. nici mâine. nici totdeauna.. Pe când pãmântul. lumea toatã Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã.Motivul sfarsitului cosmosului Rugaciunea unui dac ―Pe când nu era moarte.] In stingerea eternã dispar fãrã de urmã!‖ .. Cãci unul erau toate si totul era una.. nici ieri.

Şi dacă.. ―Şi dacă ramuri bat în geam Şi se cutremur plopii. E ca în minte să te am Şi-ncet să te apropii.‖ ..

Să-ţi astup cu dânsul gura. Mi-oi desface de-aur părul.‖ .Motivul soarelui Floare Albastra ―Şi de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul.

Motivul stelei La Steaua ―Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. Azi o vedem.‖ . şi nu e.

‖ .Motivul luceafarului Un luceafăr ―Un luceafăr. un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viaţa-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept.

Motivul zborului intergalactic Luceafarul ―Un cer de stele dedesupt. Deasupra-i cer de stele – .... Vedea............ Jur imprejur de sine...‖ .... ca-n ziua cea dentii....… Si din a chaosului vai.... Cum izvorau lumine....

Tema ISTORIEI Versurile eminesciene in care regasim aceasta tema oferă elemente semnificative ale istoriei poporului român.II.  .

.Motivul societatii corupte Scrisoarea III ―O. Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii‖. Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ. vă citează toţi nerozii. Şi cu voi drapându-şi nula. eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi.

La trecutu-ţi mare. fală şi mîndrie. dulce Romanie.Motivul patriei Ce-ţi doresc eu ţie. Vis de vitejie. . dulce Românie „Ce-ti doresc eu tie. mare viitor ‖.

Motivul nedreptatii sociale Satira III ―De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii…‖ .

……………… Critici voi. cu flori deserte. Care roade n-ati adus E usor a scrie versuri Când nimic nu ai de spus. Însirând cuvinte goale Ce din coada au sa sune.Motivul geniului in societate Criticilor mei ―E usor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune.‖ .

Motivul solitudinii Lacul „Dar nu vine…singuratic În zadar suspin şi sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de nufăr.‖ .

.III. a universului poetic eminescian. Tema TIMPULUI E tema cea mai cuprinzatoare. integratoare. De la ea porneste marea geneza a operei si la ea se intoarce fiecare detaliu. aici se revarsa toate semnificatiile majore ale temelor subsumate. ale marilor viziuni poetice.

. Iar timpul creste-n urma mea. ma-ntunec!‖ .. ………………………… Pierdut e totu-n zarea tineretii Si muta-i gura dulce-a altor vremuri.Fugit-ireparabile-tempus Trecut-au anii "Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri Si niciodata n-or sa vie iara.

Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii Deopotriva-i stapâneste raza ta si geniul mortii!‖ ...Fortuna labilis Scrisoarea I ―Caci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrarii Si ridica mii de umbre dupa stinsul lumânarii. Si câti codri-ascund în umbra stralucire de izvoara! Peste câte mii de valuri stapânirea ta strabate. Când plutesti pe miscatoarea marilor singuratate. Mii pustiuri scânteiaza sub lumina ta fecioara.

Unde sfintii se preumbla in lungi haine de lumina. Mergi. pe-a visarii lucii valuri. Unde-i moartea cu-aripi negre si cu chipul ei frumos. Pana unde-n ape sfinte se ridica mandre maluri. luntre-a vietii mele. Cand in straturi luminoase basmele copile cresc. tu." .Vanitas vanitatum Momento mori "Vraji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare. Cu dumbravi de laur verde si cu lunci de chiparos. Unde-n ramurile negre o cantare-n veci suspina.

IV. Tema Naturii .

Izvorate din sensibilitate pura. de absolut. slavirea frumusetilor naturii ocupa un loc intru totul deosebit. constituind o tema unitara. exceptionala a poetului. care-i largeste si-i intregeste universul liric.In creatia lui Eminescu. din melancolia lui structurala si. din nepotolita lui sete de viata. de perfectiune. . deopotriva. iubirea si dragostea de natura se ingemaneaza in poezia lui Eminescu.

................. «O.......Motivul codrului Povestea codrului ‖ Împãrat slãvit e codrul Neamuri mii îi cresc sub poale. ....... Mãriei Sale. »‖ .... priviţi-i cum viseazã Visul codrului de fagi!..... Toate înflorind din mila Codrului..

. codrule.Ce te legeni. fãrã vânt. Cu crengile la pãmânt?‖ . Fãrã ploaie .? ‖-Ce te legeni..

.... Ce frumos era în crânguri Când cu ea m-am prins tovarãş‖ ........... nu mai vine… ..... privindu-l din pãdure Las aleanul sã mã fure....... Am rãspuns:-Pãdure dragã........Freamãt de codru ‖ Eu..... ………………………..... Ea nu vine...

...... Luna şi cu soarele.. Codrule cu râuri line.....‖ ..... Vreme trece.......Revedere ‖Codrule. vreme vine..... ....... Cum am fost aşa rãmânem: …………………..... codruţule............ Codrul cu izvoarele......... Ce mai faci drãguţule........ ..............

‖ Şi dacã.....Motivul plopilor Pe lângã plopii fãrã soţ ‖Pe lângã plopii fãrã soţ Adesea am trecut...‖ . ‖Şi dacã ramuri bat în geam Şi se cutremur plopii.

. dragã. Vechiul salcâm..‖ . Lângã salcâm sta-vom noi noaptea întreagã. m-aştepţi tu pe mine.. a sfântului mormânt Se scuturã salcâmii de toamnã şi de vânt.Motivul salcâmului O.. Şi surâzând vom adormi sub înaltul.. mamã ‖ Deasupra criptei negre....‖ Sara pe deal ‖Sub un salcâm.

‖ .‖ Fãt-Frumos din tei ‖În mijloc de codru .. Ce cu flori pân-în pãmânt Un izvor vrãjit ascunde.Motivul teiului şi motivul izvorului Povestea teiului ‖Dar prin codri ea pãtrunde Lângã teiul vechiu şi sfânt. Unde – izvorul cel în vrajã Sunã dulce în urechi..ajunse Lângã teiul nalt şi vechiu...

. ............. De-asuprã-mi teiul sfânt Sã-şi scuture creanga................... Iar în pãr înfiorate Or sã-ţi cadã flori de tei........‖ .....‖ ...Dorinţa: ‖Vino-n codru la izvorul Care tremurã pe prund.......................... Vom fi singuri-singurei...... Adormind de armonia Codrului bãtut de gânduri........ Flori de tei deasupra noastrã Or sã cadã rânduri-rânduri..... ....... Mai am un singur dor: ‖ Pe când cu sgomot cad Izvoarele-ntr-una........... Pe genunchii mei şedea-vei.......

..........................Motivul lacului Lacul ‖ Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcã . De-al tãu chip el se pãtrunde.....‖ ..... Lângã lacul cel albastru Încãrcat cu flori de nufãr‖ Lasã-ţi lumea........... Ca oglinda îl alege........ ‖ Iatã lacul...

. Totuş îmi pare cã de-atunci Sunt veacuri.‖ O.Adio ‖ Şi dacã luna bate-n lunci Şi tremurã pe lacuri.‖ . rãmâi ‖ Şi privind în luna plinã La vãpaia de pe lacuri..

..............‖ ... . Luna-n mare îşi aruncã chipul.... Marea-n fund clopote are...Motivul mãrii Mai am un singur dor ‖Mai am un singur dor: În liniştea serii Sã mã lãsaţi sã mor La marginea mãrii‖ Egipetul ‖ Şi sã parã rãsãritã............................................ .. ....Ca un gând al mãrii sfinte.....................

‖ .... .. Iar cerul este tatãl meu Şi mumã-mea e marea.................................. Şi s-arunca fulgerãtor...................... .... Se cufunda în mare..........Luceafãrul: ‖ Privea în zare cum pe mãri Rãsare şi strãluce............... .....

V. Tema IUBIREA .

forma fundamentala de manifestare a personalitatii sale de exceptie. este fenomenul care il insufleteste. este cadrul si mijlocul de implinire. . de elevatie spirituala.Iubirea este pentru Eminescu. omul si creatorul. este esentiala nevoie de viata. il entuziasmeaza si-l proiecteaza in eternitate.

Dulci ca florile ascunse. Vom vorbi-n intunecime. Cui ce-i pasa ca-mi esti drag ?‖ .Motivul visul dragostei Floare albastra ―Ne-om da sarutari pe cale. Si sosind l-al portii prag. Grija noastra n-aib-o nime.

......... ....... O lume toata-ntelegeaTu nu mai inteles......‖ .......Motivul dezamagirii Pe langa plopii fara sot ―Mã cunosteau vecinii totiTu nu mai cunoscut.......

Copila cuprinsa de dor si de taina. Fugi acel inger de ochiu-ti invins.Motivul femeii inger si femeii demon Inger de paza ―Dar cum te vazui intr-o palida haina. .

. din ochiul tau mare Facusi pe-al meu inger cu spaima sã zboare.. ca numai c-o zare Din genele-ti lunge.Esti demon. copila.‖ .

Teme si motive in proza eminesciana .

darza in aspiratia ei de a gasi. cercetand-o mai adanc si in toata intinderea ei. Proza literara a lui Eminescu reprezinta. In proza aflam. in care se intalnesc si se unifica reprezentarile unui liric vizionar si incertitudinile unei firi meditative. cel putin doua drumuri in literature romana: drumul prozei fantastice si cel al epicii filozofice. cu pretul unor dureroase infrangeri. dand el insusi modele in aceasta privinta. Sarmanul Dionis si Avatarii faraonului Tla raman doua prototipuri de literatura. al dimensionarii lui spirituale. Eminescu lasa deschise. in fapt. drama geniului. expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuralizarii estetice. solutii in problemele esentiale ale existentei. prin epica sa.  .

Teme abordate in operele de proza : • • • • • • • • setea de absolut demonismul avatarul viata ca in vis umbra iubirea pura calatoria in timp si spatiu dedublarea .

Acea epistolă conţinea toată istoria mea.. s-o visez cum că umblă prin casa mea. acea epistolă plânsă. aş fi putut să-mi petrec toată viaţa citind şi recitind. scrisă de mâna ei. s-o visez pe ea toată viaţa mea. Dar la ce? Apoi.Opere Geniu pustiu .. care rămânea a mea. de decepţiune. de scepticism. oricât de lungă să fi fost acea nebunie.‖ . De-aceea am luat lumea-n cap. totuşi fiecare îşi are momentele sale de trezie. transpune informaţii şi aspecte din lumea realului intr-o lume imaginara. cum că surâde la florile din fereastră. momente de urât.Geniu pustiu’’ este un poem eminescian care are tendinţa de a istorică. cum că veghează cusând sau împletind asupra copilului meu.. momente în care sinuciderea e cugetarea cea dintâi. Aş fi putut să-mi creez o fericire iluzorie. o familie iluzorie. o femeie ideal — aş fi putut fi nebun. de vis si se clasifica in proza de inspiraţie social- ― Aş fi putut rămânea în căsuţa ei. într-o nebunie dulce.

Eminescu promovează ideea că numai prin intelect omul poate penetra infinitul şi deconspira Divinitatea.Sarmanul Dionis Prin romantica şi fantastica istorie de dragoste a lui Dionis. Noutatea incontenstabilă a nuvelei constă în modul original în care Eminescu îmbină filozofia cu naraţinunea fantastică şi descrierea. transpunând în imagini artistice un orizont ce nu există decât în puterea imaginaţiei. . dar ca individ fenomenal nu are decât o singură existenţă reală în care viaţa şi visele nu sunt decât paginile unei unice cărţi. inexplicabil şi necontrolabil raţional.

citind-o în şir. rămâne neînţeleasă..Citate ―Câţi oameni sunt într-un singur om? Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopţii.‖ ―Sufletul călătoreşte din veac în veac. dar ori de unde-i începe. răsfoind tot la a şaptea filă. o limpezime dumnezeiască e în fiecare şir.. numai că moartea-l face să uite că a mai trăit.‖ ―Dar vei fi băgat de samă o împrejurare: cartea mea. acelaşi suflet.‖ .

.Umbra mea Proza eminesciana fantastica aduce in aceata opera visul romantic si cugetarea filosofica.

‖   ―Lumea mea nu era decât icoana ei strălucită. lumea ei — faţa mea cea palidă încadrată de păr negru.Citate ―Sărutarea mă umpluse de geniu şi de putere creatoare. Această viaţă era un basm strălucit şi înstelat.‖ ―Era doma lui Dumnezeu — proverbul: o enigmă chiar pentru îngeri.‖  .

. tema este initierea unui tanar si rolul acesteia in lupta dintre Bine si Rau. . fiind „o oglindire [..Fat-Frumos din lacrima Basmul „Fat-Frumos din lacrima" reuneste trasaturile prototipului folcloric cu originalitatea imprimata de autor si apartine prozei de inspiratie folclorica. ca specie.] a vietii in moduri fabuloase" (Calinescu). Basmul. in opera pe care o discutam.

‖ ―Trecu o lună. trecură două. îşi puse-n brîul verde un fluier de doine‖ . Din momentul acela ea purcese îngreunată. atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece şi o supse în adîncul sufletului său. cămaşă de borangic. cu cordele şi cu mărgele rupte de la gîturile fetelor de-mpăraţi.Citate ‖ împărăteasa se ridică în toată măreata ei statură. trecură nouă şi împărăteasa făcu un fecior alb ca spuma laptelui. ţesută în lacrimele mamei sale. mîndră pălărie cu flori. ‖ ―Puse pe trupul său împărătesc haine de păstor. cu părul bălai ca razele lunii.

lasă-i să se iubească. ca un nebun!.. ―Lasă-i să se mângâie în simţirile lor.. lasă-i să moară cum au trăit: eu voi trece nepăsător prin această viaţă. Sâmburele vieţii este egoismul şi haina lui minciuna. ca un paria.Cezara‖ este un poem ce apartine prozei erotice. numai nu ca ei..‖ .Cezara .

referate.google.wikisource.ro www.org www.com Poezii si proza – Mihai Eminescu Manual de Limba si literatura romana ed.ro www.versuri-si-creatii.googleimages.Bibliografie        www. Corint .ro www.

Proiect realizat de:       Boita Bianca Clitan Diana Morar Andreea Negran Paul Rodina Ioan Tripon Andreea Clasa a XI a MI Profesor: Mitrea Georgeta .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful