Claude Monet

Claude Monet s-a născut 14 noiembrie 1840 la Paris şi şi-a petrecut copilăria în Normandia, în oraşul Le Havre, unde părinţii săi se stabiliseră în anul 1845. Niciodată nu i-a plăcut şcoalǎ, considerând-o ca pe o închisoare neputând sǎ se acomodeze niciodată.
Talentul artistic şi l-a cultivat încă de mic, iar la vârsta de 14 ani a reuşit să îşi vândă primul tablou. În anul 1856 mama lui moare, el fiind luat în grija mǎtuşii sale. Spre deosebire de tatăl sǎu care nu era deacord cu alegerea acestuia, mǎtusa însa i-a permis şi chiar la sprijinit material pentru cǎ acesta sǎ poată lua lecţii de desen, timp de 1 an la Paris. După vârsta de 18 ani acesta a renunţat la şcoalǎ definitiv. Fig. 1 Poetret Autoportret Fig.2 realizat de Auguste Renoir 1875 1886

Familia lui niciodată nu s-a opus ca acesta să devină pictor, dar ideiile sale, critica faţă de pictura academică şi refuzul de a urma o şcoală de arte respectată, în repetate rânduri au fost motiv de ceartă în familia acestora. Pe plan local a devenit cunoscut pentru prima dată prin realizarea de caricaturi ale unor personaje locale mai importante din oraşul Le Havre pe care le vindea la un preţ mic de 10 sau 20 franci. Acesta îşi expunea lucrarile la diferite magazine, iar la fiecare sfârşit de săptămână adăuga altele noi.

Prin vânzarea caricaturilor Monet reuşeşte sǎ se intreţinǎ pe perioada în care acesta a fost la Paris 1859-1860.

Fig. 4 Caricaturi ale unor actori Fig. 5 Caricatura lui Rufus Croutinelli 1858 Fig. 7 Caricatura prietenului sau Dermit 1859

Fig. 6 Caricatura a unui Fig. 3 Caricatura unui scotian cu pipa tanar

În 1856, Eugène Boudin l-a întâlnit pe Claude Monet fiind impresionat de talentul acestuia, urmând ca sǎ lucreze cateva luni în studioul sǎu. Monet a afirmat mai tarziu cǎ Boudin a avut o influenţǎ majorǎ asupra lui, învǎţându-l sǎ picteze în naturǎ.

„Singurul meu merit este acela că pictez din natură”

Fig. 8 Pădurea din Fontainebleau

1857

Prima schiţǎ datatǎ, în care se poate vedea fascinaţia sa pentru luminǎ este în lucrarea Padurea din Fontainebleau 1857

La Paris acesta a urmat cursurile de artă de la Acedemia Charles Suisse, unde i-a întâlnit pe Camille Pissarro în 1859 şi Paul Cézanne.
După serviciul militar întrerupt din Algeria (1860-1861) din cauza unei boli, se întoarce în Franţa, reluându-şi activitatea în vara anului 1862 în oraşul Le Havre alături de Boudin şi de pictorul olandez Johann Jongkind, despre care avea sǎ scrie „Mi-a devenit maestru; lui îi datorez perspectiva de a privi”

1862 studiaza la Paris în atelierul Charles Gleyre unde invata alaturi de Sisley, Renoir si Bazille. În zilele însorite elevii îşi luau vopselele şi şevaleturile şi ieşeau în aer liber să picteze „natura din naturǎ”

“Dacǎ voi devenii pictor totul se datoreazǎ lui Eugène Boudin”

La această lucrare Monet munceşte mult, descoperând la un momentdat că tablou înghite mulţi bani, cu deplasările în pădure, cu atelierul pe care Bazille îl închiriase pentru el pentru a putea Dejunul pe iarbă - 1866 lucra. Tabloul a fost programat pentru prezentare la Salon în 1866. Monet devine nemulţumit de În 1863 Edouard Manet realizează îl tabou cu numele Dejun pe iarbă, tabloul crează într-o tablou ne mai terminându-l. În 1868 unface cadou unui creditor care va depozita tabloul o mare, indignare deoarece prezintă acesta plan o femeie nud în compania de restaurare, pivniţă umedă, 6 ani mai târziu cândîn prim îi restituie tabloul având nevoie unor barbati din imbracati. versiunea iniţială a picturii rămânând doar partea centrală şi din stânga. Tabloul este refuzat de către Salon În prezent tabloul se află la Muzeul Orsay din Paris. Shciţa complectă se află la Muzeul Puşkin din Moscova oferind astfel o vedere cum arăta această operă Încă de la prezentarea lucrǎrii lui Manet, acesta doreşte sǎ picteze propria lui versiune a complectă. tabloului. Tabloul „Dejunul pe iarbă ” 1865–1866, având dimensiuni imense 460x460 cm fiind ictat in pădurea Fontanibleau unde a avut ca modele pe Camille şi Bazille. O parte din personaje le pictează în atelierul său pe care apoi le încadrează în natură. Tema acestui peisaj fiind plimbarea in lumină. Fig. 10 Dejun pe iarbǎ. Detaliu partea stângǎ Fig. 9 Dejun pe iarbǎ. Detaliu partea centralǎ

În martie 1867 se mută acasă la Bazille, unde locuise deja şi Auguste Renoir. În acest an, În vara aceluiaşi an se naşte primul să fiu datorită asemănărilor prea trece printr–o juriul artistic al Salonului îi refuză lucrărileJean . Viaţa familiei Monet mari dintre perioadă dificilă din punct de vedere material, dorind chiar să se înece. Din fericire Louis lucrările sale şi „pictura tânără”. Gaudibert îi cumpără câteva tablouri. În 1867 familia îl invitǎ sǎ îl invitǎ sǎ işi petreacǎ vara cu aceştia in statiunea SainteAdresse. Tatal sǎu şi mǎtusa sa nu acceptǎ sub nici o formǎ cǎsatoria cu Camille. În acea varǎ picteazǎ tablourile:

Fig. 14 Terasa din Sainte-Adresse Tatǎl şi mǎtuşa lui Fig. 13 Plaja din care se uitǎ spre Sainte-Adresse mare stând cu spatele, lângǎ balustradǎ verişoara sa dialogând cu un Fig. tânǎr care poartǎ 11 Iarna lângǎ Honfleur 1867 joben. Fig. 12 Grǎdina Prinţesei 1867

În 1870 se căsătoreste cu Camille, după care se mută la Trouville. În această perioadă tablourile îi sunt în continuare respinse de Salon. După mai multe călatorii, în care pictează menţinându-şi stilul, se întoarce în Paris, unde - după ce Camille intră în posesia unei moşteniri neaşteptate – înfiinţează „Societatea anonimă cu capital variabil a artiştilor pictori, sculptori, gravori etc.” Expoziţia reuneşte 30 de participanţi printre care Eugéne Boudin, Paul Cézanne, Edgar Degas, Camille Pissarro, Auguste Renoir, Claude Monet.

Prima expziţie care a reunit tablouri impresioniste a fost realizată de fotograful Nadar. Nu are vânzare prea mare, publicul şi critica iau în batjocură lucrările.

Acest tablou Louis Leroy, un numit Răsărit, a critic ostil, a fost pictat în folosit numele primăvara anului din titlul acestei 1873 în timp ce picturi, Franţa îşi revenea comentând că după războiul picturile lui împotriva Prusiei. Monet erau mai Acest tablou degrabă semnificând "impresii" decât metaforic un nou lucrări de artă început pentru terminate. Franţa.

Fig. 15 Răsărit de soare (Marea) 1873 Fig. 16 Impresie, Răsărit de soare 1873

Impresie, Rǎsǎrit de soare 48 x 63 cm 1872 Muzeul Marmottan, Paris

Doamna cu umbrela
Prima sa picturǎ intitulatǎ “Doamna cu umbrela” a Faţă de primul tablou, al doifost în 1875 având ca lea dovedeşte trecerea la modele a Camille maturitatepeartistului.şi Jean. Dupǎ 11 ani se Tabloul din urmă are un colorit mai reîntoarce la aceastǎ. blând, tehnica de pictură este mult Pentru noua variantǎ o mai precisă, mai matură. Numai are ca model pe rochia, stofa care pluteşte, forma Suzanne. Ca şi primul norului indică adierea. tablou acesta reprezinǎ o Îl încântă idea lui Durand-Ruel, doamnǎ cu umbrela încare doreşte să facă o expoziţie adierea vântului. în care să includă numai opere impresioniste în America. Expoziţia a constat din 300 de lucrări, dintre care 48 au fost ale lui Monet.
Fig. 17 Doamna cu umbrela 1875 Fig. 18 Doamna cu umbrelă, întorcându-se sprte dreapta 1886

In 1876 Monet incearca sa picteze ceata, ajunge la concluzia că fumul şi aburii de la locomotive sunt cele mai adegvate. Studiază aburii care dau densitate, adâncime formă şi culoare asemenea norilor. Realizează mai multe schiţe în afara gării dar este nemulţumit de rezultat de acea decide să picteze în interiorul gării.

Fig. 19 Gara Saint-Lazare 1876 20 1877

Seriile

Căpiţe de fân 1890-1891

Plopi 1891

Catedrala din Rouen 1892-1893

Tamisa în Londra 1903

După o prima abordare a subiectului, Monet îşi intensifică, începând din anii 1890, interesul pentru serii; el doreşte că fiecare motiv să îl surprindă în diverse momente ale zile şi ale anului.

Nuferii 1916-1926

Căpiţe de fân 1890-1891
În 1888 Monet picttează căpiţelenoutate în pictură. Millet, Pissaro şi van Gogh o abordaseră Tema căpiţelor de fân nu este o din împrejurimile localităţii Giverny. Un an mai tîrziu, în timpulfiecare în stilul lui. la această temă. Pictează câmpul aurit de ultimele raze ale soarelui deja, secerişului, revine verii, apoi aceiaşi temă îndouă lucruri: prin reprezentareaşi înîn mai multe ipostaze iarde doua Monet pune accentul pe culorile roşioatice ale toamnei lor sfârşit câmpul acoperit a zăpadă. este viziunea proprie asupra luminii. Datorită reprezentării motivului în mai multe faze şi lumini de intensitate diferită, Monet doreşte să reprezinte timpul trecător. La unele tablouri se putea ocupa zilnic doar 15 minute, deoarece lumina care îl interesa se schimbă repede, revenind mai multe zile la râd la aceiaşi oră pentru a putea continua lucrarea. Fig. 27 Căpiţe de Fig.23 Căpiţe1890fân,amiazăde soare 1890 Fig. 26 Căpiţede fân, iarna dimineaţa 1890 fân, 25 Căpiţede fân,sfârşit de vară Fig.dezgheţ de 24 apus 1890

Catedrala din Rouen 1892-1893

În orşul Rouen un amator de pictură reuşeşte să îl convingă să picteze catedrala din Rouen. Monet hotărăşte se concerntreze asupra elementelor gotice ale construcţiei, alegând poartra şi turnul Saint Martin şi Albane. La această lucrare îl interesează doar drumul parcurs de lumină, ne punând accent pe pământ şi cer. Dorinţa lui după ce a pictat această serie a fost ca acestea să fie vândute împreună. În total Monet a pictat 20 de tablouri cu această temă, iar unele din picturi aveau iniţial un preţ de 15.000 de franci. Cu toate acestea tablourile au fost vândute separat, iar în prezent se află în America, în Franţa şi în Rusia.

Fig. 31 Catedrala din Rouen, apus de soare Fig. Catedrala din Rouen, faţada 1892 Fig. 28 30 Catedrala din Rouen, portalul 1893 dimineaţa 1893

Fig. 29 Catedrala din Rouen, portalul 1892

Tamisa în Londra 1903 În 1870 Monet, aflându-se la Londra îl descoperă pe Turner. Acesta este impresionat de uşurinţa în modul de a picta aerul. După 30 de ani se întoarce pe malurile Tamisei dorind să realizeze un întreg ciclu reprezentând ceaţa. La Londra Monet a pictat aproximativ 100 de tablouri. Dintre acestea, în 1904, expune 37 de tablouri în galeria Durand-Ruel, sub numele de Tamisa în Londra.

Podul Waterloo Tablourile din Londra se împart în trei teme principale.

Charing Cross

Parlamentul din Londra

Fig. 35 Podul Charing Parlamentul de ceţă de ceaţă1899-1901 Fig.37 ParlamentulFig.Podul Charing Cross, Tamisa 1899 Fig. 36 Cross,32 Fig.dinWaterllo1899-19011899 Fig. 34 Londra,33 Londra, pescăruşi din efect efect Tamisa 1900-1901 Podul Podul Waterllo 1899

Nuferii 1916-1926
Peisajele cu suprafeţe apă au început să fie din ce în ce mai numeroase după anul 1892. Începând de atunci pictează tot mai des lacul cu nuferi din grădina sa.
Însă după anul 1911 după moartea soţiei sale Alice, acesta încetează să mai picteze.

Fig. 41. Relexia norilor în lacul cu nuferi 1920, 200 cm x 1276 cm După terminarea primului război mondial Clemenceau îi cere să doneze această serie cu nuferi statului francez. Pentru locul de expunere, este ales Muzeul Orangerie aflat în apropierea Louvrelui. Deschiderea organizându-se însă după moartea sa. Fig. 38 Nuferi 1914 40 1899

Fig. 39 Nuferi 1908

În lucrările multor impresionişti apa este o temă fregventǎ. Suprafaţa miscătoare a apei, jocul colorat al reflexiilor incertitudinea cerului şi a norilor contribuie la spargerea rigidităţii peisajului clasic. Pictorul dorind să surprindă instantaneul unei senzaţii.

În anul 1922, Monet se îmbolnaveşte de cataractă la ambii ochi, dar operaţia care i se face reuseşte, reluându-şi activitatea din vara anului 1925, astfel putând să-şi continue pasiunea până în anul 1926. „Umpleţi cu alb sau cu negru trei pătrimi dinto pânzǎ, frecaţi resturile cu galben, punctaţi la Se stinge la vârsta de 86 de ani veti avea întâmplare pete roşii si albastre si pe data o de de primavară in de careia adepţii impresie5 decembrie 1926fatacancer la plămâni. vor cădea în extaz” Un citat din viziunea lui Emile Cardon.

Fig. 42 Autoportret
1917

Odată cu trecerea anilor, Monet aplică culorile pe pânză în strat din ce în ce mai gros, culorile se disting mai puţin decât în tinereţe. Culorile, petele se contopesc între ele. Acestui efect se datorează faptului că lumina devine vizibilă pe tablou.

BIBLIOGRAFIE
Istoria vizuală a artei, editura Enciclopedia RAO  Revista Mari Pictori Claude Monet  http://www.monetpainting.net/  http://www.interferente.ro/Claude-Monet.html  http://www.interferente.ro/Claude-Monet-picturi-cu-CamilleMonet.html  http://www.metmuseum.org/toah/hd/cmon/hd_cmon.htm  http://www.metmuseum.org/toah/hd/imml/hd_imml.htm  http://www.ipedia.ro/claude-monet-687/  http://www.monetpainting.net/painting_thumbnails.php?search_b y=all