Professional Documents
Culture Documents
AN SCOLAR 2012-2013
Alimentul (100g)
Albus Alune Ananas Andive Banane Branza de vaci Branza grasa Cacao Caise Capsuni Carne gaina Carne gasca Carne miel Carne oaie pulpa Carne porc pulpa Carne pui Carne rata Carne vita antricot Carne vita muschi Cartofi Cartofi prajiti Castraveti Ceapa Ciocolata cu lapte Cirese Ciuperci Conopida Curmale Dulceata Faina de grau Fasole alba Ficat de vita Ficat pasare Frisca Fulgi ovaz Galbenus
Kcal
49 648 56 13 90 102 161 343 43 31 257 347 122 234 284 133 127 236 242 70 276 13 32 537 57 14 24 272 234 331 291 113 131 308 364 353 0 0 0 0 0
Colesterol
Glucide
0.7 11.4 12.3 0.9 20.4 3.3 3.3 10.8 8.5 5.3 0 0 0 0 0 0 0 0 1.1 15.4 35.7 1.9 5.9 54.1 11.8 0.3 2.6 63.9 58.2 70 47.8 1.7 0 3.2 61.7 0.3
Lipide
0.2 61.6 0.2 0.2 0.2 4.3 11.4 24.5 0.1 0.4 20.3 31 3.7 18 24.2 5.6 17.2 18.5 18 0.1 14.5 0.2 0.3 31.5 0 0.2 0.2 0.5 0 1 1.6 3.1 4.7 31.3 7 31.9
Proteine
11.1 12 0.5 1.8 1.2 12.3 11.1 19.8 0.9 0.8 18.5 15.7 20.8 18 16.6 20.6 18.1 17.4 19.9 2 4.2 0.6 1.3 9.2 0.9 2.7 2.4 1.9 0.4 10.6 21.3 19.7 22.1 2.3 13.5 16.1
Necesarul nutritiv al omului Pentru desfurarea normal a activitii zilnice i meninerea strii de sntate, organismul uman are nevoie de o anumit cantitate de energie i de factori nutritivi complei (proteine, glucide, lipide, vitamine, sruri minerale, ap). Acetia sunt obinui prin intermediul alimentelor, dintre care fructele, alturi de legume, ocup un loc important ca surse naturale de glucide uor asimilabile, sruri minerale alcalinizante, vitamine i ap. Toate procesele vitale din organism se efectueaz cu consum de energie, care este acoperit de alimentele consumate zilnic. n cazul n care nevoile energetice nu sunt acoperite, organismul caut s le nlocuiasc cu rezerve existente n esuturi. Pentru aceasta, trebuie s avem permanent n vedere armonizarea raiilor alimentare n aa fel nct s satisfac, calitativ i cantitativ, toate nevoile energetice pentru un anumit interval de timp. Necesarul de calorii Un adult cu o greutate normala trebuie sa isi echilibreze in fiecare zi aportul sau de alimente in functie de nevoile sale. Activitatea fizica, care este evident diferit de la o persoana la alta, nu reprezinta decat 15-20% din totalul cheltuielilor energetice pentru un sedentar care nu practica mai mult decat 2 ore de sport pe saptamana. Cheltuielile necesare in lupta contra frigului, adica reglarea temperaturii corpului, sunt neglijabile intr-un climat temperat si intr-un mediu incalzit artificial. Ultimele 10% privesc productia de caldura ce survine dupa repaus, in timpul digestiei. Aceasta caldura este produsa prin transformarea alimentelor. In ultimul rand, anumite situatii provoaca cheltuieli crescute: vorbim de crestere, sarcina, lactatie, boala sau cicatrizarea ranilor. Trebuie sa tinem cont de ele atunci cand cautam sa ne stabilim nevoile. Aporturile trebuie, deci, sa fie adaptate nevoilor, care la randul lor decurg din cheltuielile medii ale organismului. Pentru adultii avand o activitate fizica medie, aceste nevoi se ridica la 2000-2500 calorii la barbati si pot varia intre 1800-2000 calorii la femei pentru o zi. O activitate fizica importanta, ocazionata de o munca fortata sau un sport de rezistenta, antreneaza nevoi energetice cotidiene mai mari, putand ajunge la 3000-3500 calorii. In anumite circumstante, nevoile devin impresionante: este
cazul curselor de bicicleta de lunga durata sau nevoile atletilor care ajung chiar si la 10000 calorii. Alimentatia: nevoi diferite in functie de varsta Aporturile energetice variaza in functie de perioada de viata, activitatea si greutatea persoanei. Astfel, pentru un bebelus, aportul nu trebuie sa fie de mai mult de 110 calorii pe kilogram in cursul primului an. In sens invers, nevoile energetic scad odata cu varsta, plecand de la 40 de ani: astfel, trebuie sa scadem cu 5%, apoi cu 10%, dupa 60 de ani, din totalul aportului de calorii.
Ce sunt caloriile? Caloriile. Le numaram. Le dispretuim. Daca rogi o persoana obisnuita sa defineasca ce sunt caloriile, vei primi un raspuns de genul sunt anumite lucruri in mancare de la care te poti ingrasa in cazul in care mananci prea mult. Chiar daca aproape toti gandim asa, caloriile nu sunt chiar lucruri in mancare nu le poti vedea, atinge, nu le poti scoate sau impinge catre marginea farfuriei. Caloria reprezinta de fapt unitatea de masura a energiei din mancarea ta. Indiferent de ce activitate desfasoara corpul tau, fie ca pompeaza sange sau depune efort, are nevoie de energie sub forma de calorii pentru ca asta sa se intample. Probabil te gandesti ca mancarea este un anumit fel de combustibil ceea ce este adevarat dar energia de care corpul tau are nevoie sub forma de calorii se gaseste in proteinele, grasimile si carbohidratii pe care ii contine mancarea pe care tu alegi sa o mananci. Energia se elibereaza abia dupa ce mancarea este procesata, aceasta energie fiind folosita la fiecare activitate, de fiecare celula a corpului tau. Caloria este pur si simplu un mod de a exprima cantitatea de energie care poate fi eliberata din alimentele pe care le mananci. Cand mananci este ca atunci cand iti alimentezi masina cu benzina. Faptul ca rezervorul este plin nu va face masina sa plece din loc. Combustibilul trebuie sa ajunga la motor si sa se aprinda, fenomen care elibereaza energia care ii permite masinii sa se miste. Aproximativ la fel functioneaza si sistemul digestiv proceseaza si elibereaza energia din alimente corpul tau foloseste aceasta energie pentru a efectua practic orice activitate in care se angajeaza. Cantitatea de energie (calorii) dintr-un anumit aliment, depinde de cat de multe proteine, grasimi si carbohidrati contine. Fiecare gram de proteine sau carbohidrati ofera 4 calorii de energie corpului tau. Grasimile ofera mai mult de dublul acestei valori 9 calorii pe gram de aceea, alimentele bogate in grasimi ofera mai multa energie.
Daca te gandesti la calorii ca energie, poti intelege mai usor modul in care echilibrul caloriilor afecteaza greutatea corpului. Daca energia disponibila pentru corpul tau (de la alimentele pe care le consumi) este aceeasi cu energia pe care corpul tau o consuma pentru a indeplini toate functiile sale, atunci greutatea ta ar trebui sa fie constanta. Dar, daca exista energie disponibila iar corpul nu o foloseste, aceasta va fi depozitata sub forma de grasime pe solduri, abdomen sau coapse. In acest mod te ingrasi. Daca energia disponibila pentru corpul tau (de la alimentele pe care le consumi) este mai mica decat energia pe care corpul tau o consuma pentru a indeplini toate functiile sale, atunci greutatea ta scade.