TIPURI DE DOMINARE PARENTALA Parinfii autoritari si disciplinarea copilului Parintii nu incadreaza totdeauna disciplinarea copilului intre regulile de comportament social. Degi interactiunea parinti-copii are loc in afara procesului de disciplinare, aceasta influenjeaz’ in mod esential misurile luate de parinti cu scopul de a disciplina copilul. Rezultatele bune in acest domeniu reflect cu exactitate calitatea parintilor gi a relatiei lor cu copilul _Disciplina(Mic dictionar enciclopedic, 1985) a fost definita ca totalitatea regulilor de purtare si , obligatorii pentru membrii unui colectiv gi respectarea liber consimyitd a acestor reguli Disci iplinarea copihi ui presupune educarea lui pentru a obtine autocontrolul si eficienja actiunilor sale, supunerea lui unorreguli de conviewuire sociala general acceptate de societatea in care triieste. Degi interactiunea paringi-copii este un cadru cu o sfer de- influent mult mai larg’, disciplina copilului este una din dimensiunile acestei interactiumi si se inscrie printre rezultatele (scopurile) ¢i P. Popescu-Neveanu di urmatoarea definifie disciplinei: ,, Modalitate a conduitei gi activititii culte, Superior organizate gi sistematizate. Este caracteristica persoanei gi const in subordonarea constienta la Principii $i norme acceptate social prin organizarea autonomé a conduitei autocontrolate dupa criterii de ordine $i consec venta in indeplinirea deciziilor. Disciplinarea implica o organizare, superioar’ a tuturor proceselor psihice, cum sunt perceptia, gindirea, atentia, voinja si afectivitatea. Ea presupune ratiune in luarea hotirarilor si stiipdnire de sine. Nu exist incompatibilitate inte discipli atat timp cat disciplina se constituie la un nivel valoric superior gi wece in autodisciplina*. Disciplina are aspecte mentale si morale. Privitiica actiune inseamni aeduca, a controla, dar include sinotiuni de protectie, prevenire si pedepsire. Disciplinarea copiilor este initiatd de pirinti‘inconcordanfA cu pirerea lor despre supunere si autoritate, despre dependena sau autonomia pe care sunt dispusi si 0 acorde copilului lor. Rezultatul disciplinirii se va traduce, mai tarziu, prin insusirea unor principii etice si morale pentru convietuirea in societate. Disciplinarea copilului presupune-ca acesta si dobéndeascd un set de atitudini si comportamente care sti-i permits st se adapteze la diferite situatii sisi se incadreze in regulile societitii in care va tri Eficienta disciplinirii depinde de factori culturali ¢i sociali, dar si de calititile personale ale educatorilor gicunogtingele stiintifice ale acestora. Provenind din medi diferite, p&rin{ii pot avea pareri contradictorii privind disciplinarea copilului, Aceste neconcordante pot genera dificult3qi de educare. Disciplinarea copilului presupune ca acesta si injeleag’ si si inveje regulile unui comportament adecvat si nu se recomandi objinerea acestui comportament numai subameninfarea pedepsei. Pirinfii trebuie si aibi capacilatea de a-gi analiza comportamentele gi atitudinile lor nerezonabile gi de a nu le impune fara discerndmént copilului. De asemenea, ei rebuie s& reziste tentafiei de a face uzde fort’ pentru aimpune copilului cu brutalitate anumite reguli si de a-lumili dac acesta se opune dorinjei lor. Se stie ci exist un grup de copii greu de disciplinat, etichetayi drept copii dificili*. Este vorba de cei care au anumite caracteristici temperamentale, un anumit grad de impulsivitate, intoleran(é la frustrare, 123124 Interacfiunea parinfi-copit rezistent la insugirea unor experienje noi. Desi sunt dificil de manipulat si condus, aceasti categorie de copii va dobiindi mai repede i mai sigur autonomie; ei vor deveni mai usor independenti, vor dovedi calitati creatoare 3i organizatorice. Aceste talente devin ins evidente abia la adolescent’. Unul din principiile de baz care va fi urmirit in disciplinarea copilului va fi cel al fermitii Este gregit si se alterneze pericade de mare severitate cu perioade de laxitare. Pentru aceeas} vind copilul va fi admonestat totdeauna la fel. Metoda optima de disciplinare const’ in Incurajarea comportamentelor pozitive, cooperarea cu copilul, promevarea acelor comportamente care sunt acceptate social. Disciplinarea copilului ‘va fi inceputi dup’ varsta de un an si jumatate, astfel ci in momentul in care va fi incadrat intr-o colectivitate de prescolari el trebuie s4 posede un minimum de eonduite obligatorii (si manance 3i 8d se imbrace singur, si foloseascd closetul), Referitor la modul in care pirintii concep si-gi disciplineze copilul se descriu 5 variante de atitudini, pe care le putem considera grade (respectiv scar de valori), si anume: pirinti autoritari, parinti hiperprotectori, parin{i indulgenti, parinfi severi si chiar parinti agresivi, De obicei, ei iau masuri de disciplinare pe care le stiu dintr-o experienti proprie sau le deduc intuitiv si rareori cunosc principii stiintifice de pedagogic. Parintii sunt profesorii copilului inainte de geoalai fn capitolul de fay vor prezenta un tipar normal de interactiune parin}i-copii, avand ca scop disciplinarea anteprescolarului (véirsta la care se initiazd primele masuri de disciplinare). Parin{ii normali, cu un stil optim de interactiune cu copilul, combina autoritatea gi fermitatea in luarea hotirarilor cu 0 modalitate de relagie cu copilul ciruia fi cultiva independenta si rectinoasterea drepturilor. Acesti parin{i rispund pozitiv si indeplinesc cererile rezonabile ale copilului. Se pomnegte de la ideea cd un copil are nu numai datorii, ci $i drepturi. Metoda, considerata optima, implica respon sabilitate din partea partenerilor, autostima si nu naste niciodatd agresiune, violent sau negativism din partea copilului. Deoarece disciplinarea copilului este de interes bilateral, se va face ape! la mijloace rationale si nu restrictive, la respingerea categoricd a unor masuri coercitive gi mai ales a violentei Disciplinarea copilului mic (dupa varsta de 1 an) incepe cand acesta a invafat si meargi. Cateva principii verificate si eficiente merit a fi reamintite. Copilul va fi risplatit ori de cate ori face ceva bine, un gest sau 0 actiune acceptat’ social gi interpretati astfel de ctitre pirinji. Tipul de risplatd va fi ales de cAtre piringi (joaca cu o jucirie preferati, filmul dorit pe videocaseti, plimbare cu magina, vizitd la gréidina zoologicd ete.). Pregcolarul poate fi antrenat si participe la diferite activitiji casnice (pusul mesei, udatul florilor). Procedeul este mai corect decat daca este pus sit efectueze singur o activitate, unele actiuni depagind competenta lui la aceasta varsté. Copilul invafi foarte mult lucrind alfituri de parintele lui, ajutandu-I sau numai simuland ci lucreaza. Lucrul impreuna este un minunat prilej de interactiune pirinti-copii, avand importante beneficii cognitive si de imbog’tire a vocabularului si avantaje pentru cunoasterea reciprocés, In timpul unei astfel de activititi, copilul pune numeroase- ‘intrebari ciutind sa se informeze de cauzalitatea fenomenelor. Se pot aborda si alte subiecte de conversafie, nelegate de ceea ce ei lucreazi impreuna. Ora de masii si de culeare este decisi de cdtre parinti si nu de citre pregeolar. Ea se integreazdi armoniosin programul familiei gi va fi respectatil, pan’ devine un obicei, Daci micutul ainvatat disciplina easei si o respect, nu trebuie cicalit sau amenin{at suplimentar, pentru cea ce stie sau execut intocmai. Amenintarile din partea parinjilor nu imbundtaesc relafiile gi nu fac copilul mai bun.Tipuri de dominare parentalat as Nu citindu-i povesti sau pundndu-l si asculte un disc fl invefi si rationeze, ci vorbinduei gi explicdndu-i mereu. Copilul inva foarte mult prin imitatie, auzind si vazind. Parintii webuie:sa-gi pstreze autoritatea in fafa copilului, si fie drepfi, fermi si sd rispunda egal in imprejurari egale. Daca atunci cand plinge, deoarece se considera frustrat, copilul este Iuat in brate si mAngaiat, el invaja foarte repede cd atunci cand plange este alintat i foloseste aceast’ arma care-i st la indemana, ori de cate ori considerd ci se aflain dificultate. Multi pirinfi expecteaz4 nerealist ceea ce copilul ar trebui si stie sau si fact. Greseli se fac in ambele sensuri, att prin supraestimare, cit si prin subapreciere. Dacii prescolarul manifest un comportament negativ inadmisibil social sau nu se supune regulilor de disciplina ale familiei (refuzi si meargi la mas, refuz4 s se culce) el trebuie admonestat verbal gi chiar pedepsit, Pedeapsa fizicd este blamatd de conceptele pedagogice modeme. Pentru copilul cu varsta cuprins’ intre 1 an si jumiitate si 2 ani gi jumatate folosirea unui loc de pedeapsi in-care este dus in sitne-out, pare metoda ideals. Locul de pedeapsi va fi ales cu grijé de cdtre ambii piringi. El nu trebuie si aib& un aspect plaicut sau interesant (far jucirii, fird telefon sau televizor); se recomanda ca locul si fie . plictisitor™, anost, dar nu intunecos, periculos, unde ar putea si se raneasci in cadrul crizelor de manie de care poate fi cuprins. Daca se afl intr-o crizd acuta de anxietate, nu se va folosi acest loc, Copilul de aceastd varsti intelege semnificatia limbii vorbite, de aceea i se va explica foarte clar pentru care anume comportament a fost pedepsit. Dacd face un lucru nepermis i se spune-cu voce tare, calm, fardi {ipete $i iritare cd nu are voie simai facd acest lucru. Dacd gregeala se repeti, copilul va fi dusla locul de pedeapsd, care trebuie si fie destul de departe de mama gi va fi kisat acolo 10-15 minute fir si i se adreseze nici un cuvant pani au incetat {ipetele de protest. in acest timp nimeni nu ii di vreo atentie si nici nu se vorbegte in cas& despre el. Dac’ s-a potolit din tipat, copilul este luat in linigte de la Locul de pedeapsa gi fara a fi imbraneit este dus la locul lui obignuit de joacd farda i se repeta motivul pentru care.a fost pedepsit. ‘Ori de cate ori gregeste cite ceva i vina se considera a avea oarecare gravitate (sau se recurge la aceasti masurd pentru motive minore) copilul va fi dus la locul de pedeapsa, care poate fi si numai o canapea intr-o camerd in care se circuli mai putin. Nu este necesar nici si fie bitut ¢i nici si se tipe la el. De fapt numai prima palma este folositi de parinte pentru disciplinarea copilului, restul sunt pentru. ~descircarea lui". Intreaga familie, si nu numai mama, va avea o-atitudine ferma cu copilul aflat time-out (time-out: perioada limitata de timp in care jocul sau alti activitate a copilului este intrerupta la inifiativa mamei, cu scoaterea copilului din incdpere. Masura este lati in scop educativ gi are semnificafia unei pedepse). ‘Unii pregcolari au tendinja si adoari ra in hainele in care s-au jucat peste zi, iar alyii si. trindiiveasca dimineata in pat, si stea mult in pijamaua de noapte, fara a se imbraica. Acest obicei creeazi parintilor nemultumire, deoarece le modificd ora de plecare la cresé si apoi la locul de munea. Copilul trebuie si inveje comportamentul normal in care timpul este parametrul esential, El trebuie si jinvefe sii se imbrace intr-un timp rezonabil. In mod tipic, dupa o perioada in care este admonestat cu ton ridicat gi i se reproseazti aceasté atitudine, parinti fl imbraci ei insisi, ca st poati pleca gribiti la ora fixati. Aceasti atitudine nu are nimie educativ, dar pare practic’. Unii parinti cred c4 un pregcolar nu se poate imbrica singur sau fiird ajutor, sau chiar dact o fac cheltuiesc mult timp (15-20 minute), iar daca pirintele isi asuma dimineata aceasta sarcind, imbrdcatul copilului dureazi mai