You are on page 1of 57

Tehnici de optimizare

Programare liniara

MULTIPLE CHOICE

1. Fie problema de programare liniara:


[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3

xi ≥ 0, i = 1,3
Sa se aduca la forma standard pentru simplex.
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 + x4 ≤ 5

a.  2 x1 + x2 + x3 + x5 ≤ 4
x + 2x + 2x + x ≤ 6
 1 2 3 6

xi ≥ 0, i = 1,6
b. [max]f = 5x 1 + 10x 2 + 20x 3 + 0x 4 + 0x 5 + 0x 6
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + 2x 2 + 3x 3 + x 4 = 5
ÔÔ
ÔÔ
ÔÌÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 + x 5 = 4
ÔÔ
ÔÔÔ x 1 + 2x 2 + 2x 3 + x 6 = 6
Ó
x i ≥ 0,i = 1,6
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 − x4 = 5

c.  2 x1 + x2 + x3 − x5 = 4
x + 2x + 2x − x = 6
 1 2 3 6

xi ≥ 0, i = 1,6
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3 + Mx4 + Mx5 + Mx6
 x1 + 2 x2 + 3 x3 + x4 = 5

d.  2 x1 + x2 + x3 + x5 = 4
x + 2x + 2x + x = 6
 1 2 3 6

xi ≥ 0, i = 1,6

1
2. Fie problema de programare liniara
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3

xi ≥ 0, i = 1,3
Prima iteratie a algoritmului simplex este
5 10 20 0 0 0
CB B X B a 1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a4 5 1 2 3 1 0 0
0 a5 4 2 1 1 0 1 0
0 a6 6 1 2 2 0 0 1
fj 0 0 0 0 0 0
∆j =cj −f j 5 10 20 0 0 0

Pivotul se afla pe linia corespunzatoare lui


a. a 4
b. a 5
c. a 6

3. Fie problema de programare liniara


[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3

xi ≥ 0, i = 1,3
Prima iteratie a algoritmului simplex este
5 10 20 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a4 5 1 2 3 1 0 0
0 a5 4 2 1 1 0 1 0
0 a6 6 1 2 2 0 0 1
fj 0 0 0 0 0 0
∆j =cj −f j 5 10 20 0 0 0

Stabiliti care este vectorul care iese, respectiv vectorul care intra in baza
a. intra a 3 , iese a 4
b. intra a 3 , iese a 5
c. intra a 3 , iese a 6
d. intra a 1 , iese a 6
e. intra a 1 , iese a 5

2
4. Fie problema de programare liniara
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3

xi ≥ 0, i = 1,3
Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?
10 o ÊÁÁÁ 5 ˆ˜˜˜ o ÊÁÁÁ 7 8 ˆ˜˜˜
a. maxf = , x = ÁÁ 0,0, ˜˜˜ , y = ÁÁÁ 0, , ˜˜˜
Á
3 ÁË 3 ˜¯ ÁË 3 3 ˜¯
100 o ÁÊÁÁ 5 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 7 8 ˜ˆ˜
b. maxf = , x = ÁÁÁ 0,0, ˜˜˜˜ , y o = ÁÁÁÁ 0, , ˜˜˜˜
3 ÁË 3 ˜¯ ÁË 3 3 ˜¯
100 o ÊÁÁÁ 7 8 ˆ˜˜˜ o ÊÁÁÁ 5 ˆ˜˜
c. maxf = ,x = ÁÁÁ 0, , ˜˜˜ , y = ÁÁÁ 0,0, ˜˜˜˜
3 ÁË 3 3 ˜¯ ÁË 3 ˜¯
d. alt raspuns
5. Fie problema de programare liniara
[max]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≤ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≤ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Forma standard pentru simplex a problemei de programare liniara este
a. [max]f = 7x 1 + 8x 2 c. [max]f = 7x 1 + 8x 2 + My 1 + My 2
ÔÏÔÔ ÔÏÔÔ
ÔÔ 2x + x + y = 5 ÔÔ 2x + x + y = 5
Ô 1 2 1 Ô 1 2 1
ÌÔÔ ÌÔÔ
ÔÔÔ x 1 + 2x 2 − y 2 = 4 ÔÔÔ x 1 + 2x 2 + y 2 = 4
Ó Ó
x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0 x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0
b. [max]f = 7x 1 + 8x 2 + 0y 1 + 0y 2 d. [max]f = 7x 1 + 8x 2 − My 1 − My 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 + y 1 = 5 ÔÔ 2x 1 + x 2 + y 1 = 5
ÔÌÔ ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x + y = 4 ÔÔÔ x + 2x + y = 4
Ó 1 2 2 Ó 1 2 2

x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0 x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0

3
6. Fie problema de programare liniara
[max]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≤ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≤ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
7 8 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4
0 a3 5 2 1 1 0
0 a4 4 1 2 0 1
fj 0 0 0 0 0
∆j 7 8 0 0
Pivotul se afla pe coloana corespunzatoare lui
a. a 1
b. a 2
c. a 3
d. a 4

7. Fie problema de programare liniara


[max]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≤ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≤ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
7 8 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4
0 a3 5 2 1 1 0
0 a4 4 1 2 0 1
fj 0 0 0 0 0
∆j 7 8 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra, respectiv vectorul care iese din baza
a. intra a 1 , iese a 3
b. intra a 2 , iese a 3
c. intra a 1 , iese a 4
d. intra a 2 , iese a 4

4
8. Fie problema de programare liniara
[max]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≤ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≤ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:
7 8 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4
0 a3 3 3 0 1 1

2 2
8 a2 2 1 1 0 1
2 2
fj 16 4 8 0 4
∆j
Linia lui ∆ j este
a. 3, 0, 0, -4
b. -3, 0, 0, 4
c. 7, 8, 0, 0
d. -7, -8, 0, 0
9. Fie problema de programare liniara
[max]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≤ 5
ÌÔÔ
ÔÔ x + 2x ≤ 4
ÔÓ 1 2

x1,x2 ≥ 0
Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:
7 8 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4
0 a3 3 3 0 1 1

2 2
8 a2 2 1 1 0 1
2 2
fj 16 4 8 0 4
∆j 3 0 0 -4
Pivotul se afla pe coloana lui
a. a 1
b. a 2
c. a 3
d. a 4

5
10. Fie problema de programare liniara
[max]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≤ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≤ 4
Ó 1 2

x1,x2 ≥ 0

a. problema are optim infinit;


b. solutia optima este f max = 54, x o = ÁËÊ 2,5 ˜¯ˆ , y o = ÊÁË 0,0 ˆ˜¯
c. solutia optima este f max = 22, x o = ÁËÊ 2,1 ˆ˜¯ , y o = ÊÁË 0,0 ˆ˜¯
d. solutia optima este f max = 29, x o = ÁËÊ 3,1 ˆ˜¯ , y o = ÊÁË 0,0 ˆ˜¯

11. Fie problema de programare liniara


[min]f = 6x 1 + 7x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ −x 1 + x 2 ≥ 1
ÌÔÔ
ÔÔÔ x − 2x ≤ 1
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Matricea asociata formei standard este
ÊÁ ˆ˜ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
ÁÁ −1 1 1 0 ˜˜˜ Á 1 1 1 1 ˜˜˜
a. A = ÁÁ ˜˜ c. A = ÁÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Á 1
Ë 2 1 0 ˜˜¯ Á
Ë 1 2 0 0 ˜˜¯
ÁÊÁ ˜ˆ˜ ÊÁ
ÁÁ ˜ˆ˜
ÁÁ −1 1 1 0 ˜˜˜ Á −1 1 −1 0 ˜˜˜
b. A = ÁÁ Á ˜˜ d. A = ÁÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Á 1
Ë −2 0 1 ˜˜¯ Á
Ë 1 −2 0 1 ˜˜¯

12. Fie problema de programare liniara


[min]f = 6x 1 + 7x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ −x 1 + 5x 2 ≥ 1
ÌÔÔ
ÔÔÔ x − 2x ≥ 1
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Duala acestei probleme de programare liniara este
a. [max]g = 6y 1 + 7y 2 c. [max]g = y 1 + y 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ −y 1 + 5y 2 ≥ 1 ÔÔ −y 1 + y 2 ≤ 6
ÌÔÔ ÌÔÔ
ÔÔ y − 2y ≥ 1 ÔÔÔ 5y 1 − 2y 2 ≤ 7
ÔÓ 1 2 Ó
y 1 ,y 2 ≥ 0 y 1 ,y 2 ≥ 0
b. [max]g = y 1 + y 2 d. [max]g = y 1 + y 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ −y 1 + 5y 2 ≥ 6 ÔÔ −y 1 + y 2 ≥ 6
ÔÌÔ ÔÌÔ
ÔÔÔ y − 2y ≥ 7 ÔÔÔ 5y − 2y ≥ 7
Ó 1 2 Ó 1 2

y 1 ,y 2 ≥ 0 y 1 ,y 2 ≥ 0

6
13. Fie problema de programare liniara
[min]f = 4x 1 + 5x 2 + 6x 3
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 + 2x 2 + x 3 ≥ 2
ÔÌÔ
ÔÔÔ 2x + x + x ≥ 1
Ó 1 2 3

x 1 ,x 2 ,x 3 ≥ 0
Duala acestei probleme de programare liniara este:
a. [max]g = 2y 1 + y 2 c. [min]g = 2y 1 + y 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔÔ y 1 + 2y 2 ≥ 4 ÔÔÔ y 1 + 2y 2 = 4
ÔÔ ÔÔ
Ô 2y + y ≥ 5 Ô 2y + y = 5
ÌÔ 1 2 ÌÔ 1 2
ÔÔÔ ÔÔÔ
ÔÔ y + y ≥ 6 ÔÔ y + y = 6
ÔÓ 1 2 ÔÓ 1 2

y 1 ,y 2 ≥ 0 y 1 ,y 2 ≥ 0
b. [min]g = 2y 1 + y 2 d. [max]g = 2y 1 + y 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ y 1 + 2y 2 ≤ 4 ÔÔ y 1 + 2y 2 ≤ 4
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÌÔÔ 2y 1 + y 2 ≤ 5 ÔÌÔÔ 2y 1 + y 2 ≤ 5
ÔÔÔ ÔÔÔ
ÔÔÓ y 1 + y 2 ≤ 6 ÔÔÓ y 1 + y 2 ≤ 6

y 1 ,y 2 ≥ 0 y 1 ,y 2 ≥ 0

14. Fie problema de programare liniara


[max]f = 2x 1 − x 2 + 3x 3 + 2x 4 + 3x 5
ÏÔÔ
ÔÔ 3x 1 + 2x 3 + 5x 4 ≥ 4
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 − x 3 + x 4 = 1
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + 2x 3 + 2x 4 + x 5 = 5

x i ≥ 0,i = 1,5
Matricea asociata formei standard are prima linie:
a. 3 0 2 5 0 1
b. 3 2 5 4
c. 3 0 2 5 0 -1
d. alt raspuns

7
15. Fie problema de programare liniara
[max]f = 7x 1 − 8x 2 + 3x 3 + 2x 4 + 2x 5
ÏÔÔ
ÔÔ 3x 1 + x 3 + x 4 ≤ 4
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 − x 3 + x 4 + x 5 = 1
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 + 2x 4 = 5

x i ≥ 0,i = 1,5
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:
7 -8 3 2 2 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6
4 3 0 1 1 0 1
1 2 0 -1 1 1 0
2 1 1 2 2 0 0
Baza initiala pentru algoritmul simplex este
a. B = {a 6 ,a 2 ,a 5 }
b. B = {a 2 ,a 6 ,a 5 }
c. B = {a 2 ,a 5 ,a 6 }
d. B = {a 6 ,a 5 ,a 2 }

16. Fie problema de programare liniara


[max]f = 2x 1 + 2x 2 + 3x 3 + 2x 4 + 5x 5
ÏÔÔ
ÔÔ 3x 1 + x 3 + x 4 ≤ 4
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 − x 3 + x 4 = 1
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + 2x 3 + 2x 4 + x 5 = 5

x i ≥ 0,i = 1,5
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:
2 2 3 2 5 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a6 4 3 0 1 1 0 1
2 a2 1 2 1 -1 1 0 0
5 a5 2 1 0 2 2 1 0
Linia lui f j este
a. 12, 9, 2, 8, 12, 5, 0
b. 0, 2, 2, 3, 2, 5, 0
c. 0, 9, 2, -2, 12, 5, 0
d. alt raspuns

8
17. Fie problema de programare liniara
[max]f = 2x 1 − x 2 + 3x 3 + 2x 4 + 3x 5
ÏÔÔ
ÔÔ 3x 1 + x 3 + x 4 ≤ 4
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 − x 3 + x 4 = 1
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + 2x 3 + 2x 4 + x 5 = 5

x i ≥ 0,i = 1,5
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex:
2 -1 3 2 3 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a6 4 3 0 1 1 0 1
-1 a2 1 2 1 -1 1 0 0
3 a5 2 1 0 2 2 1 0
fj 5 1 -1 7 5 3 0
∆j 1 0 -4 -3 0 0
Pivotul se afla pe coloana lui
a. a 1
b. a 2
c. a 3
d. a 4

18. Fie problema de programare liniara


[max]f = 2x 1 − x 2 + 3x 3 + 2x 4 + 3x 5
ÏÔÔ
ÔÔ 3x 1 + x 3 + x 4 ≤ 4
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 − x 3 + x 4 = 1
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + 2x 3 + 2x 4 + x 5 = 5

x i ≥ 0,i = 1,5
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex:
2 -1 3 2 3 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a6 4 3 0 1 1 0 1
-1 a2 1 2 1 -1 1 0 0
3 a5 2 1 0 2 2 1 0
fj 5 1 -1 7 5 3 0
∆j 1 0 -4 -3 0 0
Ce decizie se ia?
a. s-a obtinut solutia optima x o = ÊÁË 0,1,0,0,2ˆ˜¯
b. problema are optim infinit
c. solutia obtinuta nu este optima, a 1 intra in baza, a 5 iese din baza
d. solutia obtinuta nu este optima, a 1 intra in baza, a 2 iese din baza

9
19. Fie problema de programare liniara
[max]f = 2x 1 − x 2 + 3x 3 + 2x 4 + 3x 5
ÏÔÔ
ÔÔ 3x 1 + x 3 + x 4 ≤ 4
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 − x 3 + x 4 = 1
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + 2x 3 + 2x 4 + x 5 = 2

x i ≥ 0,i = 1,5
Atunci
a. problema are optim infinit
11 ÊÁ 1 5 ˆ˜˜
Á
b. f max = , x 0 = ÁÁÁÁ ,0,0,0, ˜˜˜˜
2 ÁË 2 2 ˜¯
11 0 ÊÁÁÁ 1 3 ˆ˜˜˜
c. f max = , x = ÁÁ ,0,1,0, ˜˜˜
Á
2 ÁË 2 2 ˜¯
11 ÁÊÁ 1 3 ˜ˆ˜
d. f max = , x 0 = ÁÁÁÁ ,0,0,0, ˜˜˜˜
2 ÁË 2 2 ˜¯

20. Se considera problema de transport:


B1 B2 B3 Disponibil
N1 2 1 3 20
N2 1 4 2 45
N3 3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda coltului N-V este
a. x 11 = 20, x 21 = 10, x 22 = 35, x 32 = 5, x 33 = 60, in rest x ij = 0
b. x 11 = 20, x 21 = 30, x 22 = 35, x 32 = 5, x 33 = 20, in rest x ij = 0
c. x 11 = 30, x 21 = 10, x 22 = 15, x 32 = 5, x 33 = 60, in rest x ij = 0
d. x 11 = 20, x 21 = 15, x 22 = 35, x 32 = 10, x 33 = 60, in rest x ij = 0

21. Se considera problema de transport:


B1 B2 B3 Disponibil
N1 2 1 3 20
N2 1 4 2 45
N3 3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda costului minim pe linie este
a. x 12 = 40, x 21 = 30, x 23 = 15, x 32 = 10, x 33 = 45, in rest x ij = 0
b. x 12 = 20, x 21 = 15, x 23 = 15, x 32 = 20, x 33 = 50, in rest x ij = 0
c. x 12 = 20, x 21 = 30, x 23 = 15, x 32 = 20, x 33 = 45, in rest x ij = 0
d. x 12 = 30, x 21 = 20, x 23 = 25, x 32 = 20, x 33 = 45, in rest x ij = 0

10
22. Fie problema de programare liniara
[min]f = 6x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 5x 1 + 2x 2 ≥ 7
ÔÌÔ
ÔÔ 3x + x ≥ 4
Ó 1 2

x 1,2 ≥ 0
Duala acesti probleme de programare liniara este
a. [max]f = 6x 1 + 8x 2 c. [max]f = 7x 1 + 4x 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ 5x 1 + 2x 2 ≥ 7 ÔÔ 5x 1 + 3x 2 ≤ 6
ÌÔ ÌÔ
ÔÔÔ 3x + x ≥ 4 ÔÔÔ 2x + x ≤ 8
ÔÓ 1 2 ÔÓ 1 2

x 1,2 ≥ 0 x 1,2 ≥ 0
b. [max]f = 7x 1 + 4x 2 d. [max]f = 7x 1 + 4x 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ 5x 1 + 3x 2 ≥ 6 ÔÔ 5x 1 + 3x 2 = 6
ÌÔ ÌÔ
ÔÔ 2x + x ≥ 8 ÔÔ 2x + x = 8
ÔÓ 1 2 ÔÓ 1 2

x 1,2 ≥ 0 x 1,2 ≥ 0

23. Fie problema de programare liniara


[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0,i = 1,4
Matricea sistemului restictiilor este
ÊÁ 0 1 2 ˆ˜
ÁÁÁ ˜˜˜
ÁÁ ˜˜
a. A = ÁÁÁ 1 3 0 ˜˜˜˜
Á
ÁÁ ˜
ÁÁ 1 2 0 ˜˜˜
ÁË ˜¯
ÊÁ 1 1 2 ˆ˜
ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜
b. A = ÁÁ 2 1 3 ˜˜˜˜ Á
ÁÁÁ ˜˜
ÁÁ 1 1 2 ˜˜˜
Ë ¯
ÁÊÁ 1 0 1 2 ˜ˆ˜
ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜
c. A = ÁÁÁ 2 1 3 0 ˜˜˜˜ Á
ÁÁ ˜
ÁÁ 1 1 2 0 ˜˜˜
ÁË ˜¯
ÁÊÁ 1 1 1 2 ˜ˆ˜
ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜
d. A = ÁÁÁ 2 3 3 0 ˜˜˜˜ Á
ÁÁ ˜
ÁÁ 1 1 2 1 ˜˜˜
ÁË ˜¯

11
24. Fie problema de programare liniara
[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0,i = 1,4
Forma standard a problemei de programare liniara este
a. [max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 = 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 = 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 = 48

x i ≥ 0,i = 1,4
b. [max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≥ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≥ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≥ 48

x i ≥ 0,i = 1,4
c. [max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4 + My 1 + My 2 + My 3
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 + y 1 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 + y 2 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 + y 3 ≤ 48

x i ≥ 0,i = 1,4,y i ≥ 0,i = 1,3


d. [max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4 + 0y 1 + 0y 2 + 0y 3
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 + y 1 = 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 + y 2 = 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 + y 3 = 48

x i ≥ 0,i = 1,4,y i ≥ 0,i = 1,3

12
25. Fie problema de programare liniara
[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0,i = 1,4
Prima iteratie a algoritmului simplex este
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
0 a5 40 1 0 1 2 1 0 0
0 a6 16 2 1 3 0 0 1 0
0 a7 48 1 1 2 0 0 0 1
Linia lui ∆ este
a. 3, 5, 1, 6, 0, 0, 0
b. -3, -5, -1, -6, 0, 0, 0
c. 3, 5, 1, 6, M, M, M
d. 3, 5, 1, 6, -M, -M, -M
26. Fie problema de programare liniara
[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0,i = 1,4
Prima iteratie a algoritmului simplex este
3 5 1 6 0 0 0
CB B X B a 1 a 2 a3 a4 a5 a6 a7
0 a5 40 1 0 1 2 1 0 0
0 a6 16 2 1 3 0 0 1 0
0 a7 48 1 1 2 0 0 0 1
f 0 0 0 0 0 0 0 0
∆j 3 5 1 6 0 0 0
Pivotul se afla pe
a. coloana lui a 3 , linia lui a 5
b. coloana lui a 3 , linia lui a 6
c. coloana lui a 4 , linia lui a 5
d. coloana lui a 4 , linia lui a 6

13
27. Fie problema de programare liniara
[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0,i = 1,4
Prima iteratie a algoritmului simplex este
3 5 1 6 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
0 a5 40 1 0 1 2 1 0 0
0 a6 16 2 1 3 0 0 1 0
0 a7 48 1 1 2 0 0 0 1
f 0 0 0 0 0 0 0 0
∆j 3 5 1 6 0 0 0
Coloana lui a 1 din urmatorul tabel simplex este
1 1
2 2 1
a. 3 b. 2 c. 2
1 1 1

28. Fie problema de programare liniara


[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0, i = 1,4
A doua iteratie a algoritmului simplex este
3 5 1 6 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
6 a4 20 1 0 1 1 1 0 0
2 2 2

0 a6 16 2 1 3 0 0 1 0
0 a7 48 1 1 2 0 0 0 1
f 120 3 0 3 6 3 0 0
∆j 0 5 -2 0 -3 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra si respectiv care iese din baza
a. intra a 1 , iese a 7
b. intra a 2 , iese a 6
c. intra a 2 , iese a 7
d. intra a 1 , iese a 6

14
29. Fie problema de programare liniara
[max]f = 3x 1 + 5x 2 + x 3 + 6x 4
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 3 + 2x 4 ≤ 40
ÔÔ
ÔÔ
ÌÔÔ 2x 1 + x 2 + 3x 3 ≤ 16
ÔÔ
ÔÔ
ÔÔÓ x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 48

x i ≥ 0, i = 1,4
Prin aplicarea algoritmului simplex se ajunge la urmatorul tabel simplex
3 5 1 6 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
6 a4 20 1 0 1 1 1 0 0
2 2 2

5 a2 16 2 1 3 0 0 1 0
0 a7 32 -1 0 -1 0 0 -1 1
f 200 13 5 18 6 3 5 0
∆j -10 0 -17 0 -3 -5 0
Ce decizie se ia?
a. problema are optim infinit;
b. solutia obtinuta nu este ce optima: intra a 3 in baza si iese a 7
c. solutia obtinuta este cea optima si f max = 200, x o = ÁËÊ 0,16,0,20 ˜¯ˆ , y o = ÁËÊ 0,0,32 ˜¯ˆ
d. solutia obtinuta este cea optima si f max = 172, x o = ÁËÊ 20,16,32,0 ˜¯ˆ , y o = ÁËÊ 0,0,0 ˜¯ˆ

30. Fie problema de programare liniara:


max f = 10x 1 + 16x 2 .
ÔÏÔÔ
ÔÔÔ 2x 1 + 5x 2 ≤ 1200
ÔÔ
ÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 ≤ 300
ÔÔ
ÔÔ 4x + x ≤ 600
ÔÓ 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Forma standard a problemei de programare liniara va fi
a. max f = 10x 1 + 16x 2 + Mu 1 + Mu 2 + Mu 3 c. max f = 10x 1 + 16x 2 − Mu 1 − Mu 2 − Mu 3
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + 5x 2 + u 1 = 1200 ÔÔ 2x 1 + 5x 2 + u 1 = 1200
ÔÔÔ ÔÔÔ
Ô Ô
ÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 + u 2 = 300 ÌÔÔ x 1 + 5x 2 + u 2 = 300
ÔÔ ÔÔ
ÔÔÔ ÔÔÔ
4x + x + u = 600 4x 1 + x 2 + u 3 = 600
ÓÔ 1 2 3 ÓÔ
x 1 ,x 2 ≥ 0, u 1 ,u 2 ,u 3 ≥ 0 x 1 ,x 2 ≥ 0, u 1 ,u 2 ,u 3 ≥ 0
b. max f = 10x 1 + 16x 2 + 0u 1 + 0u 2 + 0u 3 d. max f = 10x 1 + 16x 2 − 0u 1 − 0u 2 − 0u 3
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + 5x 2 + u 1 = 1200 ÔÔ 2x 1 + 5x 2 − u 1 = 1200
ÔÔÔ ÔÔÔ
Ô Ô
ÔÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 + u 2 = 300 ÔÌÔÔ x 1 + 5x 2 − u 2 = 300
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ 4x + x + u = 600 ÔÔ 4x + x − u = 600
ÓÔ 1 2 3 ÓÔ 1 2 3

x 1 ,x 2 ≥ 0, u 1 ,u 2 ,u 3 ≥ 0 x 1 ,x 2 ≥ 0, u 1 ,u 2 ,u 3 ≥ 0

15
31. Fie problema de programare liniara:
max f = 10x 1 + 16x 2
ÔÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + 5x 2 ≤ 1200
ÔÔ
Ô
ÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 ≤ 300
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 4x 1 + x 2 ≤ 600
x 1 ,x 2 ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
10 16 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5
0 a 3 1200 2 5 1 0 0
0 a 4 300 1 3/2 0 1 0
0 a 5 600 4 1 0 0 1
fj 0 0 0 0 0
∆j =cj −f j 10 16 0 0 0

Pivotul se va afla pe coloana corespunzatoare lui:


a. a 1 d. a4
b. a 2 e. a5
c. a 3

32. Fie problema de programare liniara:


max f = 10x 1 + 16x 2
ÔÏÔÔ
ÔÔÔ 2x 1 + 5x 2 ≤ 1200
ÔÔ
ÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 ≤ 300
ÔÔ
ÔÔ 4x + x ≤ 600
ÔÓ 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
10 16 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 1200 2 5 1 0 0
0 a4 300 1 3/2 0 1 0
0 a5 600 4 1 0 0 1
fj 0 0 0 0 0
∆j =cj −f j 10 16 0 0 0

Stabiliti care este vectorul care intra in baza, respectiv care iese din baza
a. intra a 2 , iese a 3 d. intra a 1 , iese a 3
b. intra a 2 , iese a 4 e. intra a 1 , iese a 4
c. intra a 2 , iese a 5

16
33. Fie problema de programare liniara:
max f = 10x 1 + 16x 2
ÔÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + 5x 2 ≤ 1200
ÔÔ
Ô
ÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 ≤ 300
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 4x 1 + x 2 ≤ 600
x1,x2 ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
10 16 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5
0 a 3 1200 2 5 1 0 0
0 a 4 300 1 3/2 0 1 0
0 a 5 600 4 1 0 0 1
fj 0 0 0 0 0
∆j =cj −f j 10 16 0 0 0

Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?


a. max f = 3200 x 0 = ÊÁË 0,200 ˆ˜¯ , c. nu are solutie
y=(200,0,400)
b. max f = 3400 x 0 = ÁÊË 0,400 ˜ˆ¯ ,
y=(200,0,400)
34. Fie problema de programare liniara:
minf = 2x 1 + x 2 + x 3 + 3x 4 + 2x 5
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 4 + 2x 5 = 8
ÔÔÔ
Ô
ÌÔÔ x 2 + 2x 4 + x 5 = 12
ÔÔ
ÔÔÔ
x + x 4 + 3x 5 = 16
ÓÔ 3
x i ≥ 0, i=1,2,3
Baza initiala pentru algoritmul simplex este
ÏÔ ¸Ô ÏÔ ¸Ô
a. B = ÌÔ a 1 ,a 2 ,a 5 ˝Ô d. B = ÌÔ a 2 ,a 3 ,a 4 ˝Ô
Ó ˛ Ó ˛
ÏÔ ¸Ô
b. B = ÔÌ a 1 ,a 2 ,a 3 Ô˝ e. nu are baza initiala
Ó ˛
ÏÔ ¸Ô
c. B = ÔÌ a 1 ,a 3 ,a 4 Ô˝
Ó ˛

17
35. Fie problema de programare liniara:
minf = 2x 1 + x 2 + x 3 + 3x 4 + 2x 5
ÔÏÔÔ
ÔÔÔ x 1 + x 4 + 2x 5 = 8
ÔÔ
ÌÔÔ x 2 + 2x 4 + x 5 = 12
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ x 3 + x 4 + 3x 5 = 16
x i ≥ 0, i=1,5
2 1 1 3 2
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5
2 a1 8 1 0 0 1 2
1 a2 12 0 1 0 2 1
1 a3 16 0 0 1 1 3
∆j =cj −f j

Linia corespunzatoare lui ∆ j = c j − f j este


a. 2 1 1 3 2 c. 0 0 0 6 2
b. 2 1 1 5 8 d. 0 0 0 −2 −6

36. Fie problema de programare liniara:


min f = 2x 1 + x 2 + x 3 + 3x 4 + 2x 5
ÏÔÔ
ÔÔ x 1 + x 4 + 2x 5 = 8
ÔÔÔ
Ô
ÌÔÔ x 2 + 2x 4 + x 5 = 12
ÔÔ
ÔÔÔ
x + x 4 + 3x 5 = 16
ÓÔ 3
x i ≥ 0, i=1,2,3
Precizati care este solutia optima
a. min f = 12 si x 0 = ÊÁÁ 0 4 4 8 0 ˆ˜˜ c. min f = 16 si x 0 = ÊÁÁ 4 0 0 8 4 ˆ˜˜
Ë ¯ Ë ¯
0 Ê
b. min f = 16 si x = Á 4 0 4 8 0 ˜
Á ˆ
˜ d. min f = 20 si x = ÁÊÁ 0
0
8 4 0 4 ˆ˜˜
Ë ¯ Ë ¯

18
37. Fie problema de programare liniara:
min f =x 1 + 2x 2 + x 5
ÔÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 ≥ 1
ÔÔ
Ô
ÌÔÔ −x 1 + 3x 2 ≤ 0
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 2x 1 + 2x 2 + x 3 + x 4 + x 5 = 5
x i ≥ 0, (∀)i = 1,5
Forma standard a problemei este :
a. minf = x 1 + 2x 2 + x 5 + y 1 ⋅ 0 − y 2 ⋅ 0 c. minf = x 1 + 2x 2 + x 5 − y 1 ⋅ 0 − y 2 ⋅ 0
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 + y 1 = 1 ÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 − y 1 = 1
ÔÔÔ ÔÔÔ
Ô Ô
ÌÔÔ −x 1 + 3x 2 − y 2 = 0 ÌÔÔ −x 1 + 3x 2 − y 2 = 0
ÔÔ ÔÔ
ÔÔÔ ÔÔÔ
2x + 2x 2 + x 3 + x 4 + x 5 = 5 2x + 2x 2 + x 3 + x 4 + x 5 = 5
ÓÔ 1 ÓÔ 1
x i ≥ 0, (∀) i = 1,5 y j ≥ 0, (∀)j = 1,2 x i ≥ 0, (∀)i = 1,5, y j ≥ 0, (∀)j = 1,2
b. minf = x 1 + 2x 2 + x 5 + y 1 ⋅ 0 + y 2 ⋅ 0
ÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 − y 1 = 1
ÔÔÔ
Ô
ÔÌÔÔ −x 1 + 3x 2 + y 2 = 0
ÔÔ
ÔÔ 2x + 2x + x + x + x = 5
ÓÔ 1 2 3 4 5

x i ≥ 0, (∀)i = 1,5y j ≥ 0, (∀)j = 1,2

38. Fie problema de programare liniara:


min f =x 1 + 2x 2 + x 5
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 ≥ 1
Ô
ÌÔÔ −x 1 + 3x 2 ≤ 0
ÔÔ
ÔÔÔ
2x + 2x 2 + x 3 + x 4 + x 5 = 5
ÓÔ 1
x i ≥ 0, (∀)i = 1,5
Matricea asociata problemei scrisa in forma standard este:
ÊÁ 2 1 1 0 0 −1 0 ˆ˜˜˜ ÊÁ 2 1 1 0 0 −1 0 ˆ˜˜˜
ÁÁ ÁÁ
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜ Á ˜
a. A = ÁÁÁ −1 3 0 0 0 0 −1 ˜˜˜ c. A = ÁÁÁÁ −1 3 0 0 0 0 1 ˜˜˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ 2 2 −1 −1 1 0 0 ˜˜˜ ÁÁ 2 2 1 −1 −1 0 0 ˜˜˜
ÁË ¯ ÁË ¯
ÊÁ 2 1 1 0 0 −1 0 ˆ˜ ÊÁ 2 1 1 0 0 1 0 ˆ˜˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜ Á ˜
b. A = ÁÁÁ −1 3 0 0 0 0 1 ˜˜˜ d. A = ÁÁÁÁ −1 3 0 0 0 0 1 ˜˜˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ 2 2 1 1 1 0 0 ˜˜ ÁÁ 2 2 1 1 1 0 0 ˜˜˜
ÁË ˜¯ ÁË ¯

19
39. Fie urmatoarea problema de programare liniara:
maxf = 3x 1 + 4x 2 + x 3
ÔÏÔÔ
ÔÔÔ 5x 1 − x 2 + 2x 3 + x 4 = 7
ÔÔ
ÌÔÔ x 1 + 2x 2 − x 3 − x 5 ≥ 4
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 3x 1 + 2x 2 + 4x 3 ≤ 2
xi ≥ 0
Matricea asociata formei standard este
ÊÁ 5 −1 2 1 0 0 0 ˆ˜˜˜ ÊÁ 5 −1 2 1 0 0 0 ˆ˜˜˜
ÁÁ ÁÁ
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ Á ˜
a. A = ÁÁ 1 2 −1 0 −1 −1 0 ˜˜˜˜
Á c. A = ÁÁÁÁ 1 2 −1 0 −1 1 0 ˜˜˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ 3 2 4 0 0 0 1 ˜˜ ˜ ÁÁ 3 2 4 0 0 0 1 ˜˜˜
ÁË ¯ ÁË ¯
ÁÊÁ 5 −1 2 1 0 0 0 ˜ˆ˜ ÊÁ 5
ÁÁ −1 2 1 0 0 0 ˜ˆ˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜ Á ˜
b. A = ÁÁÁ 1 2 −1 0 1 −1 0 ˜˜˜˜ Á d. A = ÁÁÁÁ 1 2 −1 0 −1 1 0 ˜˜˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ 3 2 4 0 0 0 1 ˜˜ ˜ ÁÁ 3 2 4 0 0 0 1 ˜˜˜
ÁË ¯ ÁË ¯
40. Fie urmatoarea problema de programare liniara:
maxf = 3x 1 + 4x 2 + x 3
ÏÔÔ
ÔÔ 5x 1 − x 2 + 2x 3 + x 4 = 7
ÔÔÔ
Ô
ÔÌÔÔ x 1 + 2x 2 − x 3 − x 5 = 4
ÔÔ
ÔÔ 3x + 2x + 4x = 2
ÓÔ 1 2 3

xi ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
Prima iteratie pentru aceasta problema este:
3 4 1 0 0 -M -M
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 u1 u2
0 a4 7 5 -1 2 1 0 0 0
-M u1 4 1 2 -1 0 -1 1 0
-M u2 2 3 2 4 0 0 0 1
∆j =cj −f j

Linia corespunzatoare lui ∆ j = c j − f j este:


a. 3+4M;4+4M;1+3M;0;-M;-M-1 c. -3+4M;-4+4M;-1+3M;0;M;M-1
b. 3+4M;4+4M;1+3M;0;-M;0,0 d. -3-4M;-4-4M;1-3M;0;-M;-M+1

20
41. Fie urmatoarea problema de programare liniara:
maxf = 3x 1 + 4x 2 + x 3
ÔÏÔÔ
ÔÔÔ 5x 1 − x 2 + 2x 3 + x 4 = 7
ÔÔ
ÌÔÔ x 1 + 2x 2 − x 3 − x 5 = 4
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 3x 1 + 2x 2 + 4x 3 = 2
xi ≥ 0
Prima iteratie pentru aceasta problema este:

3 4 1 0 0 -M -M
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5 u1 u2
-M a4 7 5 -1 2 1 0 0 0
-M u1 4 1 2 -1 0 -1 1 0
0 u2 2 3 2 4 0 0 0 1
∆j =cj −f j
Pentru prima iteratie a algoritmului simplex stabiliti ce vector intra in baza respectiv care iese din
baza
a. intra a 1 iese a 4 c. intra a 2 iese a 4
b. intra a 1 iese u 2 d. intra a 2 , iese u 2

42. Fie problema de programare liniara:


min f =x 1 + 2x 2 + x 5
ÔÏÔÔ
ÔÔÔ 2x 1 + x 2 + x 3 ≥ 1
ÔÔ
ÌÔÔ −x 1 + 3x 2 ≤ 0
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 2x 1 + 2x 2 + x 3 + x 4 = 5
x i ≥ 0, (∀)i = 1,5
Solutia problemei este
a. min f =-1/2 c. min f =0
x 1 = 0;x 2 = 0;x 3 = 1;x 4 = 4;x 5 = 0 x 1 = 1;x 2 = 0;x 3 = 0;x 4 = 0;x 5 = 4
b. min f =0 d. min f =1/2
x 1 = 0;x 2 = 0;x 3 = 1;x 4 = 4;x 5 = 0 x 1 = 1;x 2 = 0;x 3 = 1;x 4 = 0;x 5 = 4

43. Fie urmatoarea problema de transport


B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 70
D2 10
D3 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda coltului de NV stabiliti valoarea lui x 11 si a lui x 33


a. x 11 =50, x 32 =5 c. x 11 =50, x 33 =10
b. x 11 =20, x 32 =10 d. x 11 =50, x 32 =20

21
44. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 2 2 1 4 10
D3 6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda costurilor minime(din tablou) stabiliti valoarea lui x 14 si a lui x 32


a. x 14 =10, x 32 =25 c. x 14 =10,x 32 =20
b. x 14 =5,x 32 =25 d. x 14 =15,x 32 =20

22
45. Sa se scrie forma standard pentru problema de programare liniara:

max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3


x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 18
2 x 1 + x 2 + 4x 3 ≤ 20
x 1 + x 2 + x 3 ≤ 12
x i ≥ 0 ; i = 1,3

a. max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3 +0y 1 +0y 2 +0y 3


x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 + y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 + y 3 = 12

x i ≥ 0 ; i = 1,3
y1 , y 2 , y 3 ≥ 0

b. max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3


x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 - y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 - y 3 = 12

x i ≥ 0 ; i = 1,3
y 1 <0; y 2 , y 3 >0

c. min f = 0
x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 + y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 + y 3 = 20

x i ≥ 0 ; i = 1,3
y1 , y 2 , y 3 ≥ 0

d. alt raspuns

23
46. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 10
D3 6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda costurilor minime pe linie stabiliti valoarea lui x 14 si a lui x 32


a. x 14 =10, x 32 =15 c. x 14 =10,x 32 =20
b. x 14 =5,x 32 =25 d. x 14 =15,x 32 =20

47. Fie urmatoarea problema de transport


B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 70
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x 34


a. 40 c. 80
b. 50 d. 60
48. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 70
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x 33


a. 40 c. 10
b. 50 d. 60
49. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 70
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x 11


a. 40 c. 80
b. 50 d. 60

24
50. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 70
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x 22


a. 40 c. 55
b. 50 d. 60
51. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 70
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x 12


a. 40 c. 20
b. 50 d. 60
52. Fie urmatoarea problema de transport
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 3 2 1 4 70
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati costul de transport


a. 665 c. 500
b. 765 d. 400

25
53. Fie problema de programare liniara
[min]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≥ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≥ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Duala sa este
a. [max]g = 5u 1 + 4u 2 c. [max]g = 7u 1 + 8u 2
ÔÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2u 1 + u 2 ≤ 7 Ô 2u 1 + u 2 ≤ 5
ÌÔÔ ÌÔÔ
ÔÔ u + 2u ≤ 8 ÔÔ u + 2u ≤ 4
ÔÓ 1 2 ÔÓ 1 2

u 1 ,u 2 ≥ 0 u 1 ,u 2 ≥ 0
b. [max]g = 5u 1 + 4u 2 d. [max]g = 5u 1 + 4u 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
Ô 2u 1 + u 2 = 7 Ô 2u 1 + u 2 ≥ 7
ÔÌÔÔ ÔÌÔÔ
ÔÔÓ u 1 + 2u 2 = 8 ÔÔÓ u 1 + 2u 2 ≤ 8
u 1 ,u 2 ≥ 0 u 1 ,u 2 ≥ 0

54. Fie problema de programare liniara


[min]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≥ 5
ÌÔÔ
ÔÔÔ x + 2x ≥ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Forma standard este
a. [min]f = 7x 1 + 8x 2 + My 1 + My 2 c. [min]f = 7x 1 + 8x 2 + 0y 1 + 0y 2
ÏÔÔ ÏÔÔ
ÔÔ ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 − y 1 = 5 ÔÔ 2x 1 + x 2 − y 1 = 5
ÌÔÔ ÌÔÔ
ÔÔÔ x + 2x − y = 4 ÔÔÔ x + 2x − y = 4
Ó 1 2 2 Ó 1 2 2

x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0 x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0
b. [min]f = 7x 1 + 8x 2 + 0y 1 + 0y 2 d. [min]f = 7x 1 + 8x 2 + 0y 1 + 0y 2
ÔÏÔÔ ÔÏÔÔ
ÔÔ 2x + x + y = 5 ÔÔ 2x + x − y = 5
Ô 1 2 1 Ô 1 2 1
ÌÔÔ ÌÔÔ
ÔÔÔ x + 2x + y = 4 ÔÔÔ x + 2x + y = 4
Ó 1 2 2 Ó 1 2 2

x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0 x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0

26
55. Fie problema de programare liniara
[min]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≥ 5
ÔÌÔ
ÔÔÔ x + 2x ≥ 4
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
Matricea problemei in forma standard este
ÊÁ ˆ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 2 1 −1 0 ˜˜˜ ÁÁ 2 1 −1 ˜˜˜˜
a. ÁÁÁ Á ˜˜ c. ÁÁ
˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜
Ë 1 2 0 −1 ¯ Ë1 2 −1 ˜¯
ÊÁ ˆ˜ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 2 1 1 0 ˜˜ ÁÁ 2 −1 −1 0 ˜˜˜˜
b. ÁÁÁÁ ˜˜
˜˜ d. ÁÁ
ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜
Ë 1 2 0 1 ¯ Ë1 −2 0 −1 ˜¯

56. Fie problema de programare liniara


[min]f = 7x 1 + 8x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ 2x 1 + x 2 ≥ 5
ÌÔÔ
ÔÔÔ x + 2x ≥ 4
Ó 1 2

x1,x2 ≥ 0
Matricea problemei in forma standard pentru simplex, cu baza artificiala este
ÊÁ ˆ ÊÁ ˆ
ÁÁ 2 1 −1 0 1 0 ˜˜˜ ÁÁ −2 1 −1 0 −1 0 ˜˜˜
a. ÁÁÁ Á ˜
˜˜ c. ÁÁÁ Á ˜˜
˜˜
ÁÁ ˜˜˜ ÁÁ ˜˜
Ë 1 2 0 −1 0 1 ¯ Ë 1 2 0 −1 0 1 ¯
ÁÊÁ ˜ˆ˜ ÁÊÁ ˜ˆ˜
Á 2 −1 −1 0 1 0 ˜˜ Á 2 1 1 0 1 0 ˜˜
b. ÁÁÁÁ ˜˜
˜ d. ÁÁÁÁ ˜˜
˜
ÁÁ 1 −2 0 −1 0 1 ˜˜ ÁÁ −1 −2 0 −1 0 1 ˜˜
Ë ¯ Ë ¯
57. Într-o problemă de programare liniară dacă prin aplicarea algoritmului simplex după un
anumit număr de intrări toate diferenŃele c j − z j , j ∈ J satisfac criteriul de optimalitate,
dar baza mai conŃine variabile artificiale nenule, problema iniŃială
a. nu are soluŃie optimă
b. are soluŃie optimă
c. are optim infinit

58. Să se determine
[max ]z = 4 x1 − x 2 + 3x3
pe mulŃimea soluŃiilor nenegative ale sistemului
4 x1 − x 2 − 6 x3 ≤ 4
 .
 x1 − x 2 + 5 x3 ≤ 3
88 88 70 70
a. z opt = b. z opt = c. z opt = d. z opt =
11 13 13 11

27
59. Să se determine programul optim pentru problema de programare liniară
4 x1 − x 2 − 6 x3 ≤ 4

 x1 − x 2 + 5 x3 ≤ 3
 x ≥ 0, i = 1,2,3 .
 i
[max]z = 4 x1 − x 2 + 3x3
19 4
x1 = 19 4 x1 =
3 x1 = x1 = 3
3 3
7 7
a. x2 = b. x2 = 0 c. x2 = 0 d. x2 =
3 3
4 19
x3 =
4 x3 = x3 = x3 =
19
13 13 3 3
60. Problema de programare liniară
[max]z = x1 + 2 x2 + 2 x3 + x 4
 1
 x1 − x 2 + 2 x 4 = 1

 x 2 + x3 − x 4 = 1
 x ≥ 0, i = 1,2,3,4
 i

a. are soluŃie optimă z opt = 3
b. nu are optim finit
c. nu are soluŃie
d. altă variantă
61. O soluŃie a problemei de programare liniară
[max]z = 5 x1 + 3x2 + 2 x3
 x1 + 2 x 2 + 3x3 ≤ 2
3 x + 2 x + x ≤ 1
 1 2 3

2 x1 + x 2 ≤ 3
 xi ≥ 0, i = 1,2,3
este
1 1
1 1 x1 = x1 = −
x1 = x1 = − 8 8
8 8
3 3
a. x2 = 0 b. x2 = 0 c. x2 = d. x2 =
8 8
5 4
x3 = x3 = x3 = 0 4
8 8 x3 =
8

28
62. Duala problemei de programare liniară
[max]z = 5 x1 + 3x2 + 2 x3
 x1 + 2 x 2 + 3x3 ≤ 2
3 x + 2 x + x ≤ 1
 1 2 3

2 x1 + x 2 ≤ 3
 xi ≥ 0, i = 1,2,3
este
[min ]z = 2 y1 + y 2 + 3 y3
 y1 + 3 y 2 + 2 y 3 ≤ 5
2 y + 2 y + y ≥ 1
a.  1 2 3

3 y1 + y 2 ≤ 3
 y i ≥ 0, i = 1,2,3
[max]z = 2 y1 + y 2 + 3 y3
 y1 + 3 y 2 + 2 y 3 ≥ 5
2 y + 2 y + y ≥ 3
b.  1 2 3

3
 1 y + y 2 ≥ 2
 y i ≥ 0, i = 1,2,3
[min ]z = 2 y1 + y 2 + 3 y3
 y1 + 3 y 2 + 2 y 3 ≥ 5
2 y + 2 y + y ≤ 3
c.  1 2 3

3
 1 y + y 2 ≥ 2
 y i ≥ 0, i = 1,2,3

63. Fie problema de programare liniară


− x1 + x 2 + x3 = 1
x − x + x = 1
 1 2 4

 1x + x 2 + x 5 = 2
 xi ≥ 0, 1 ≤ i ≤ 5
[max]z = 2 x1 − x 2 + 3x3 − 2 x4 + x5
Dacă tabloul simplex pentru prima iterată este
2 -1 3 -2 1
cB B xB a1 a2 a3 a4 a5
3 a3 1 -1 1 1 0 0
-2 a4 1 1 -1 0 1 0
1 a5 2 1 1 0 0 2
Să se indice vectorul care intră în bază şi vectorul care pleacă din bază.
a. intră vectorul a 2 în locul vectorului a 5
b. intră vectorul a 2 în locul vectorului a 4
c. intră vectorul a1 în locul vectorului a 4
d. intră vectorul a1 în locul vectorului a 3

29
64. Să se aducă la forma standard următoarea problemă de programare liniară
 x1 − x 2 = 5
x − 2x ≥ 1
 2 3

2 x1 − 3x 2 + 2 x3 ≥ −4
 xi ≥ 0, i = 1,2,3
[max]z = 3x1 − x2 + 4 x3
 x1 − x 2 = 5
x − 2x + x = 1
 2 3 4

a. 2 x1 − 3x 2 + 2 x3 − x5 = −4
 xi ≥ 0, i = 1,2,3,4,5
[max]z = 3x1 − x2 + 4 x3
 x1 − x 2 + x 4 = 5
x − 2x − x = 1
 2 3 5

b. 2 x1 − 3x 2 + 2 x3 + x6 = 4
 xi ≥ 0, i = 1,2,3,4,5,6
[max]z = 3x1 − x2 + 4 x3
 x1 − x 2 = 5
x − 2x − x = 1
 2 3 4

c. − 2 x1 + 3x 2 − 2 x3 + x5 = 4
 xi ≥ 0, i = 1,2,3,4,5
[max]z = 3x1 − x2 + 4 x3
 x1 − x 2 = 5
x − 2x + x = 1
 2 3 4

d. − 2 x1 − 3 x 2 − 2 x3 − x5 = 4
 xi ≥ 0, i = 1,2,3,4,5
[max]z = 3x1 − x2 + 4 x3

30
65. Să se aducă la forma standard programul liniar:
[ max ] f=6x1 + 10x2
 x1 − x2 ≤ 1

−2 x1 + x2 ≤ 2
x , x ≥ 0
 1 2

a. [ max ] f=6x1 + 10 x2 + 0 ⋅ x3 + 0 ⋅ x4 c. [ max ] f=6x1 + 10x2


 x1 − x2 + x3 = 1  x1 − x2 = 1
 
−2 x1 + x2 + x4 = 2 −2 x1 + x2 = 2
 
 xi ≥ 0, i = 1, 4  xi ≥ 0, i = 1, 2
b. [ max ] f=6x1 + 10 x2 + 0 ⋅ x3 + 0 ⋅ x4 d. [ max ] f=6x1 + 10x2
 x1 − x2 − x3 = 1  − x1 + x2 ≥ −1
 
−2 x1 + x2 − x4 = 2  2 x1 − x2 ≥ −2

 xi ≥ 0, i = 1, 4
66. Să se scrie matricea sistemului de restricŃii ataşată programului liniar:
[ min ] f=3x1 + 2x2
 2x1 + x2 + x3 = 10

− x1 + 2 x2 + x4 = 20

 xi ≥ 0, i = 1, 4

 2 1 1  2 1 1 10 
a. A= c. A=
 −1 2 1  −1 2 1 20
 2 1 1 0  2 1 1 1 10 
b. A= d. A= 
 −1 2 0 1  −2 2 0 1 20 

31
67. Să se aducă la forma standard programul liniar :
[ max ] f = 2 x1 − x2 + 3x3
 x1 + x2 + 2 x3 ≤ 8
2 x + x + x ≤ 12
 1 2 3
 x + 3x + x ≤ 7
 1 2 3

 x ≥ 0, i = 1,3
 i
a. [ max ] f = 2 x1 − x2 + 3x3 c. [ max ] f = 2 x1 − x2 + 3x3 + 0 ⋅ x4 + 0 ⋅ x5 + 0 ⋅ x6

 x1 + x2 + 2 x3 = 8  x1 + x2 + 2 x3 +x 4 =8
2 x + x + x = 12 2 x + x + x + x = 12
 1 2 3  1 2 3 5
 x + 3x + x = 7  x + 3x + x + x6 = 7
 1 2 3  1 2 3

 x ≥ 0, i = 1,3  x ≥ 0, i = 1, 6
 i  i

b. [ max ] f = 2 x1 − x2 + 3x3 d. [ max ] f = 2 x1 − x2 + 3x3 + 0 ⋅ x4 + 0 ⋅ x5 + 0 ⋅ x6


 x1 + x2 + 2 x3 ≥ 8  x1 + x2 + 2 x3 − x 4 =8
2 x + x + x ≥ 12 2 x + x + x − x = 12
 1 2 3  1 2 3 5
 x + 3x + x ≥ 7  x + 3x + x − x6 = 7
 1 2 3  1 2 3

 x ≥ 0, i = 1,3  x ≥ 0, i = 1, 6
 i  i

68. Fie programul (S) :


 x1 + 2 x2 − x3 =8

2 x1 + x2 − x4 = 10

 xi ≥ 0 i=1,4
Atunci :

a. Vectorul X 1 = ( 5,1, −1,1) este o soluŃie posibilă deoarece verifică ecuaŃiile sistemului
(S);
b. Vectorul X 2 = ( 5, 0, −3, 0 ) este o soluŃie de bază degenerate;
c. Sistemul (S) nu admite soluŃii de bază nedegenerate;
d. Vectorul X 1 = ( 5,1, −1,1) este o soluŃie de bază nedegenerată, iar vectorul
X 2 = ( 5, 0, −3, 0 ) este o soluŃie posibilă.

32
69. Să se scrie tabloul simplex ataşat problemei de programare liniară la iteraŃia iniŃială :
[ max ] f=3x1 − 2 x2 + x3 + 2 x4 + 0 ⋅ x5
 2x1 + x2 =6
− x
 1 − 2 x3 + x4 = 10
3x + x3 + x5 = 8
 1
 x ≥ 0 i=1,5
 i

a)
CB B XB 3 -2 1 2 1
a1 a2 a3 a4 a5
-2 a2 6 2 1 0 0 0
a4
2 10 -1 0 -2 1 0
a5
0 8 3 0 1 0 1
fj 8 -6 -2 -4 2 0
f j − cj -9 0 -5 0 -1

b)
CB B XB 3 -2 1 2 1
a1 a2 a3 a4 a5
-2 a2 6 2 1 0 0 0
a4
2 10 -1 0 -2 1 0
a5
0 8 3 0 1 0 1
fj 8 -6 -2 -4 2 0
cj − f j 9 0 5 0 1

c)
CB B XB 3 -2 1 2 1
a1 a2 a3 a4 a5
3 a1 6 2 1 0 0 0
a2
-2 10 -1 0 -2 1 0
a3
1 8 3 0 1 0 1
fj -6 11 3 5 -2 1
f j − cj 8 5 4 -4 0

d)

33
CB B XB 3 -2 1 2 0
a1 a2 a3 a4 a5
3 a1 6 2 1 0 0 0
a3
1 10 -1 0 -2 1 0
a5
0 8 3 0 1 0 1
fj 28 5 3 -2 1 0
f j − cj 2 5 -3 -1 0

a. a
b. b
c. c
d. d

34
70. Să se scrie tabloul simplex ataşat programului liniar la iteraŃia iniŃială :

[ max ] f = 5 x1 + 4 x2 + 3x3
 x1 + 2 x2 + 2 x3 ≤ 10
2 x + x ≤8
 1 2

 2 x2 − x3 ≤ 8
 x1 , x2 , x3 ≥ 0

a)
CB B XB 5 4 3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6
10 a1 5 1 2 2 1 0 0
a2
8 4 2 1 0 0 1 0
a3
8 3 0 2 -1 0 0 1
fj 116 26 44 12 10 8 8
cj − f j -21 -40 -9 -10 -8 -8

b)
CB B XB 10 8 8 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6
5 a4 10 1 2 2 1 0 0
a5
4 8 2 1 0 0 1 0
a6
3 8 0 2 -1 0 0 1
fj 116 13 20 7 5 4 3
cj − f j -3 -12 1 -5 -4 -3

c)
CB B XB 5 4 3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a4 10 1 2 2 1 0 0
a5
0 8 2 1 0 0 1 0
a6
0 8 0 2 -1 0 0 1
fj 0 0 0 0 0 0 0
cj − f j 5 4 3 0 0 0

d)

35
CB B XB 5 4 3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a4 10 1 2 2 1 0 0
a5
0 8 2 1 0 0 1 0
a6
0 8 0 2 -1 0 0 1
fj 0 0 0 0 0 0 0
f j − cj -5 -4 -3 0 0 0

a. a
b. b
c. c
d. d
71. Să se aplice criteriul de optimalitate programului liniar de maxim care are tabloul simplex la
iteraŃia k :

CB B XB 5 4 3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6
3 a3 3 0 3 1 1 1 0

4 2 4
1 1
2 0 2
5 0 0
a1 11 1
4 1

0 4 0 4
1
a6 2 1
11 0
fj 29 5 19 3 3 7 0
4 2 4
cj − f j 0 3 0 3 7 0
− − −
4 2 4

SoluŃia X = ( 3, 4,11, 0, 0, 0 ) este optimă, algoritmul ia sfârşit;


t
a.
SoluŃia X = ( 0, 0,3, 4,11, 0 ) nu este optimă, deoarece nu toate diferenŃele sunt pozitive;
t
b.
SoluŃia X = ( 4, 0,3, 0, 0,11) este optimă , algoritmul ia sfârşit;
t
c.
d. Problema nu are optim finit, deoarece nu există diferenŃe ∆ j = c j − f f > 0 .

36
72. Să se aplice criteriul de intrare în baza pentru programul liniar de maxim , care are tabloul simplex
ataşat :

CB B XB 3 1 -1 2 0 1
a1 a2 a3 a4 a5 a6
0 a5 8 2 1 1 0 1 0
a6
1 13 -1 2 -2 0 0 1
a4
2 5 3 -1 1 1 0 0
fj 23 5 0 0 2 0 1
cj − f j -2 1 -1 0 0 0

a. Vectorul a2 intră în bază, întrucât corespunde unei valori f 2 = 0 , iar a2 nu apare în


baza B ;
b. Vectorul a3 intra în bază, întrucât corespunde celei mai mare diferenŃe negative
∆ 3 = c3 − f 3 ;
c. În bază intră vectorul a5 , întrucât ∆ 5 = c5 − f5 este singura diferenŃă nulă
corespunzatoare unui vector aflat în baza B ;
d. Vectorul a1 intra în bază întrucât corespunde celei mai mari valori f j .

73. Să se aplice criteriul de ieşire din bază pentru programul liniar căruia îi corespunde tabelul
simplex de mai jos :

CB B XB 6 10 7 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6 θ
0 a4 200 1 1 2 1 0 0 200
a5
0 600 2 1 0 0 1 0 600
a6
0 800 0 2 -1 0 0 1 400
fj 0 0 0 0 0 0 0
cj − f j 6 10∗ 7 0 0 0

a. Iese din baza vectorul a4 , întrucât îi corespunde cel mai mic raport θ =200;
b. Iese din baza vectorul a5 , întrucât îi corespunde cel mai mare raport θ =600;
c. Iese din baza vectorul a6 , întrucât, valoarea x5 = 800 este cea mai mare valoare din
vectorul X B ;
d. Toate afirmaŃiile de mai sus sunt false.

37
74. Să se scrie prima iteraŃie din tabloul simplex ataşat problemei de programare liniară extinsă :
[ max ] f = 20 x1 + 10 x2 + 30 x3 + 20 x4
specificând şi o soluŃie iniŃială de bază X B .

a) X Bt = (1000,800,500, 0, 0, 0, 0 )
CB B XB 20 10 30↓ 20 0 0 0 θ
a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
0 a1 1000 1 2 1 1 1 0 0 1000
a2
0 800 0 1 1 1 0 1 0 800
a3
0 500 1 0 1 0 0 0 1 500
fj 0 0 0 0 0 0 0
cj − f j 20 10 30∗ 20 0 0 0

b) X Bt = ( 0, 0, 0, 0,1000,800,500 )
CB B XB 20 10 30 20 0 0 0 θ
a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
0 a5 1000 1 2 1 1 1 0 0 1000
a6
0 800 0 1 1 1 0 1 0 800
a7
0 500 1 0 1 0 0 0 1 500
fj 0 0 0 0 0 0 0
cj − f j 20 10 30∗ 20 0 0 0

c) X Bt = ( 0, 0, 0, 0,1000,800,500 )
CB B XB 20 10 30 20 0 0 0 θ
a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
0 a5 1000 1 2 1 1 1 0 0 1000
a6
0 800 0 1 1 1 0 1 0 800
a7
0 500 1 0 1 0 0 0 1 500
fj 0 0 0 0 0 0 0
f j − cj -20 -10 -30 -20 0 0 0

d) Altă variantă.

a. a
b. b
c. c
d. d

38
75. Să se scrie a doua iteraŃie a tabloului simplex de mai jos ataşat unei probleme de programare
liniară (pentru maxim) :

CB B XB 2 1 -3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6 θ
6
0 6 1 1 2 1 0 0 1
a4 10
0 10 2 1 3 0 1 0
2
0 7 1 1 1 0 0 1 7
a5
1
a6
fj 0 0 0 0 0 0 0
cj − f j 2∗ 1 -3 0 0 0

a)
CB B XB 2 1 -3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6 θ
a4 1 1 1
0 1 0 1 − 0
2 2 2
1 3 1
2 5 1 0 0
2 2 2
a1 1 1 1
0 2 0 0 1
− −
2 2 2
a6
fj 10 2 1 3 0 1 0
cj − f j 0 0 -6 0 -1 0

b)
CB B XB 2 1 -3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6 θ
0 a4 2 0 1 1 2 -1 0
a1 1 3 1
2 5 1 2 2 0 2 0
1 -1 -1
a6
0 4 0 0 2
fj 10 5 1 3 0 1 0
cj − f j -3 0 -6 0 -1 0

c)altă variantă;

d)

39
CB B XB 2 1 -3 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6 θ
1 1 1
0 a4 1 0 1 − 0
2 2 2
1 3 1
1 5 1 0
a2 2 2 2 0
0 2 0 1 1 0 1
− −
2 2 2
a6
1
fj 5 1 1 3 0 1 0
2 2 2
cj − f j 1 1 9 0 1 0
− −
2 2 2

a. a
b. b
c. c
d. d

76. Să se continue algoritmul simplex pentru programul liniar cu maxim f obiectiv al cărui tabel la
iteraŃia k , este dat mai jos :
[ max ] f = 4 x1 + x2 − 2 x3

CB B XB 4 1 -2 0 0 0
a1 a2 a3 a4 a5 a6 θ
3 3 1
0 a4 8 0 − 1 − 0
2 2 2
1 3 1
4 10 1 0 0
a1 2 2 2
0 7 0 1 1 0 1 1
− −
2 2 2
a6
fj 40 4 2 6 0 2 0
cj − f j 0 -1 -8 0 -2 0

a. Intră în bază vectorul a2 şi iese a4 ;


b. problema nu admite un optim finit;
f opt = 40 pentru X = (10, 0, 0 ) .SoluŃia este degenerată;
t
c.

f opt = 40 pentru X = (10, 0, 0 ) .SoluŃia este nedegenerată.


t
d.

40
77. Să se scrie dualul programului liniar :
[ min ] f = 8 x1 + 10 x2
 2x1 + x2 ≥ 3

 3x1 + 4 x2 ≥ 7
 x ≥ 0, x ≥ 0
 1 2

a. [ max ] g = 8 y1 + 10 y2
 2y1 + 3 y2 ≤ 3

 y1 + 4 y2 ≤ 7
 y ≥ 0, y ≥ 0
 1 2

b. [ max ] g = 3 y1 + 7 y2
 2 y1 + 3 y 2 ≤ 8

 y1 + 4 y 2 ≤ 1 0
 y ≥ 0, y ≥ 0
 1 2

c. Altă variantă ;

d. [ max ] g=3y1 + 7 y2
 2 y1 + y 2 ≤ 8

 3 y1 + 4 y 2 ≤ 7
 y ≥ 0, y ≥ 0
 1 2

41
78. Se dă tabloul simplex ataşat dual unui program liniar de maxim la iteraŃia k are următorul tabel :

CB B YB 6 8 0 0
a1 a2 a3 a4
3 3
8 a2 0 1 1 −
4 2
2 5
3 2
a1
6 1 0 2

gj 10 6 8 20 3
cj − g j 0 0 -20 -3

Să se completeze tabloul simplex la iteraŃia următoare şi să se scrie soluŃiile problemelor primară


şi duală.

a)
CB B YB 6 8 0 0
a1 a2 a3 a4
3 3
0 a3 0 1 1 −
4 2
5 11

6 2
a1
6 -1 2 0

gj 5 -6 12 0 -33
cj − g j 12 -4 0 33
t
3 5
X= ( 0, 33)
t
Y = , 
4 6

a. a
t
3 2
b. Algoritmul ia sfârşit. SoluŃia optimă a dualei este g opt = 10 pentru Y =  ,  iar,
4 3
soluŃia optimă a primalei este f opt = 10 pentru X= ( 3,20 ) ;
c. Algoritmul ia sfârşit. Problema duală nu are un optim finit, întrucât, toŃi ∆ j = c j − g j
sunt negative sau zero;
d. Algoritmul ia sfârşit. SoluŃia optimă a dualei este g opt = 10 pentru
t
2 3
,iar,soluŃia optimă a primalei este f opt = 10 pentru X= ( 20, 3) .
t
Y = , 
3 4

42
79. Să se scrie forma standard a dualului problemei de programare liniară:
[ max ] f = 20 x1 + 10 x2 + 30 x3 + 20 x4
 x1 + 2 x2 + x3 + x4 ≤ 1000

 x2 + x3 + x4 ≤ 800 xi ≥ 0 (i = 1, 4 )
x + x3 ≤ 500
 1

a. [ min ] g = 1000 y1 + 800 y2 + 500 y3


 y1 + y3 ≥ 20
2 y + y ≤ 10
 1

2
(
yi ≥ 0 i = 1, 3 )
 y1 + y2 + y3 ≥ 30
 y1 + y2 ≥ 20
b. [ min ] g = 1000 y1 + 800 y2 + 500 y3 + 0 ( y5 + y6 + y7 )
 y1 + y3 + y4 = 20
2 y + y + y5 = 10
 1 2
 (
yi ≥ 0 i = 1, 7 )
 y1 + y2 + y3 + y6 = 30
 y1 + y2 + y7 = 20
c. [ min ] g = 1000 y1 + 800 y2 + 500 y3 + 0 ( y4 + y5 + y6 ) + M ( u1 + u2 + u3 + u4 )
 y1 + y3 − y4 + Mu1 = 20
2 y + y
 1 2 − y5 + Mu 2 = 10 yi ≥ 0 ( i = 1, 7 )

 y1 + y2 + y3 − y6 + Mu3 = 30 uj ≥ 0 ( j = 1, 4 )
 y1 + y2 − y7 + Mu4 = 20
d. altă variantă

43
80. Se consideră dualul unui program liniar de maxim şi tabloul simplex ataşat la iteraŃia k .
Atunci:

CB B XB 5 4 2 0 0
a1 a2 a3 a4 a5

3 1 1
1 1 0 −
10 5 10
5 a1 11 1 3
0 −
19 15 1 5 5
a3
2

fj 59 3 7
43 5 10 2 5 10
cj − f j 19 3 7
0 − 0 − −
10 5 10

a. Algoritmul continuă până când toŃi ∆ j = c j − f j ≥ 0 ∀j = 1,5


b. Algoritmul se opreşte. SoluŃia optimă a primalei este:
X t = (1,19, 0, 0, 0 ) , f max = 43
c. Algoritmul se opreşte. SoluŃia optimă a dualei este:
 3 7 19 
Y t =  − , − , 0, − , 0  g min = 43
 5 10 5 
d. Algoritmul se opreşte. SoluŃia optimă a primalei este:
X t = (1, 0,19, 0, 0 ) f max = 43

81. Să se rezolve problema de programare liniară


[ max ] f = 50 x1 + 25 x2
 x1 + x2 ≤ 3

 x1 + 2 x2 ≤ 5
x , x
 1 2 ≥0

a. x1 = 50, x2 = 0, f max = 2500


b. x1 = 30, x 2 = 50, f max = 2750
c. x1 = 10, x2 = 20, f max = 1000
d. alt răspuns

44
82. Să se scrie şi să se rezolve duala problemei de programare liniară
[ min ] f = 6 x1 + 10 x2
 x1 + 2 x2 ≥ 1

2 x1 + x2 ≥ 3

a. [ max ] g = y1 + 3 y2 c. [ max ] g = y1 + 3 y2
 y1 + 2 y2 ≤ 6  y1 + 2 y2 ≤ 6
 
2 y1 + y2 ≤ 10 2 y1 + y2 ≤ 10
y , y ≥ 0 y1 = 0 y2 = 3 g max = 9
 1 2
y1 = 3 y2 = 0 g max = 18
b. [ max ] g = 6 y1 + 10 y2 d. [ max ] g = y1 + 3 y2
 y1 + 2 y2 ≤ 1  y1 + 2 y2 ≤ 6
 
2 y1 + y2 ≤ 3 2 y1 + y2 ≤ 10
y1 = 3 y2 = 2 g max = 38 y1 = 5 y2 = 0 g max = 5

83. Fie problema de transport


B1 B2 B3
2 1 3
A1 7
5 3 1
A2 8

A3 2 4 3
5
6 7 7
Utilizând metoda diagonalei o soluŃie este
a. x11 = 6 ; x12 = 1 ; x 22 = 2 ; x 23 = 6 ; x32 = 5
b. x11 = 6 ; x 21 = 1 ; x 22 = 2 ; x32 = 7
c. x11 = 6 ; x12 = 1 ; x 22 = 6 ; x 23 = 2 ; x33 = 5
d. x11 = 6 ; x12 = 1 ; x 22 = 4 ; x 23 = 2 ; x33 = 7

84. Fie problema de transport


B1 B2 B3
2 1 3
A1 7
5 3 1
A2 8

A3 2 4 3
5
6 7 7
Utilizând metoda costurilor minime o soluŃie este
a. x12 = 7 ; x 21 = 1 ; x 22 = 7 ; x 31 = 5
b. x11 = 6 ; x12 = 1 ; x 23 = 7 ; x 31 = 5
c. x12 = 7 ; x 22 = 1; x 23 = 5 ; x31 = 7
d. x12 = 7 ; x 21 = 1 ; x32 = 7 ; x33 = 5

45
85. Fie problema de transport
B1 B2 B3 B4
1 2 2 3
A1 70
2 2 1 4
A2 10

A3 3 2 2 1
20
50 25 15 10
Urilizând metoda diagonalei o soluŃie de bază este
a. f = 120 b. f = 125 c. f = 145 d. f = 135

86. Fie problema de transport


B1 B2 B3 B4
1 2 2 3
A1 70
2 2 1 4
A2 10

A3 3 2 2 1
20
50 25 15 10
Urilizând metoda diagonalei o soluŃie de bază este
a. f = 110 b. f = 125 c. f = 130 d. f = 135

87. Fie problema de transport cu o tabelă iniŃială


B1 B2 B3 B4
1 2 2 3
A1 70
50 20
2 2 1 4
A2 10
5 5
A3 3 2 2 1
20
10 10
50 25 15 10
Să se justifice că f = 135 nu este soluŃie optimă.
a. toŃi δ ij ≥ 0
b. toŃi δ ij < 0
c. o singură valoare δ ij < 0

46
88. Pentru soluŃia problema de transport
B1 B2 B3 B4
1 2 2 3
A1 70
50 20
2 2 1 4
A2 10
5 5
A3 3 2 2 1
20
10 10
50 25 15 10
dacă δ 32 < 0 o soluŃie îmbunătăŃită este
a. f = 110 b. f = 130 c. f = 125 d. f = 115

89. Fie problema de transport


B1 B2 B3
2 3 1
A1 10
4 1 2
A2 20

A3 3 2 5
30
15 30 15
Utilizând metoda diagonalei o soluŃie de bază este
a. f = 150 b. f = 160 c. f = 165 d. f = 155

90. Fie problema de transport


B1 B2 B3
2 3 1
A1 10
4 1 2
A2 20

A3 3 2 5
30
15 30 15
Utilizând metoda costurilor minime o soluŃie de bază este
a. f = 115 b. f = 110 c. f = 120 d. f = 140

91. Pentru soluŃia problema de transport


B1 B2 B3
2 3 1
A1 10
10
4 1 2
A2 20
20
A3 3 2 5
30
15 10 5
15 30 15
dacă δ 23 < 0 , o soluŃie îmbunătăŃită este
a. f = 110 b. f = 115 c. f = 90 d. f = 95

47
92. Fie problema de transport cu o tabelă iniŃială
B1 B2 B3
2 3 1
A1 10
10
4 1 2
A2 20
20
A3 3 2 5
30
15 10 5
15 30 15
Să se justifice că f = 110 este soluŃie optimă.
a. toŃi δ ij ≤ 0
b. un δ ij < 0 şi restul pozitivi
c. toŃi δ ij > 0

93. Fie problema de transport.


O soluŃie iniŃială a problemei este:

Centre de
consum B1 B2 B3 B4 Disponibil
Depozite
A1 10 0 20 11 15
A2 12 7 9 20 25
A3 0 14 16 18 5
Necesar 5 15 15 10 a
b
Atunci:

a. Problema este echilibrată a = 35 , b = 45


b. Problema este neechilibrată a = 45 , b = 45
c. Problema este echilibrată , a = b = 45
d. Altă variantă

48
94. Fie problema de transport

B1 B2 B3 Disponibil

A1 10 1 15 30
A2 12 5 7 40
Necesar 20 15 40

Notăm: m-numărul centrelor de consum


n-numărul depozitelor
m n
a = ∑ ai , b = ∑ bj
i =1 j =1
Atunci:

a. m = 3 , n = 2 , a = 70 , b = 75
b. m = 2 , n = 3 , a = 75 , b = 70
c. m = 2 , n = 3 , a = 70 , b = 75
d. altă variantă
95. Aplicând metoda costului minim din tabel să se determine o soluŃie iniŃială de bază pentru
programul de transport având tabloul alăturat.

B1 B2 Disponibil

A1 10 25
x11 x12 15
A2 6 15
x21 x22 25

Necesar 20 20

a. x11 = 0 , x12 = 15 ,x 21 = 20 , x 22 = 5 , f = 570


b. x11 = 15 , x12 = 0 , x 21 = 5 , x 22 = 20 , f = 480
c. x11 = 0 , x12 = 20 , x 21 = 15 , x 22 = 5 , f = 465
d. altă variantă

49
96. Folosind metoda costului minim să se determine o soluŃie iniŃială de bază a problemei de
transport:

B1 B2 B3 Disponibil
A1 10 0 20
x11 x12 x13 15
A2 12 7 9
x21 x22 x23 25
A3 14 16 18
x32 x33 x34 5
Necesar
5 15 10

 x11 = 15 x12 = 0 x13 = 0



a.  x21 = 0 x 22 = 15 x 23 = 10 c. altă variantă
x = 0 x 32 = 0 x 33 = 5
 31
f 0 = 435
 x11 = 0 x12 = 15 x13 = 0  x11 = 0 x12 = 15 x13 = 0
 
b.  x21 = 0 x 22 = 15 x 23 = 10 d.  x21 = 0 x 22 = 0 x 23 = 15
x = 5 x 32 = 0 x 33 = 5 x = 5 x 32 = 0 x 33 = 0
 31  31
f 0 = 355 f 0 = 405

97. Să se scrie soluŃia de bază f 0 pentru problema de transport după aplicarea metodei costului
minim din tabel:

15 0 12
10 25 0
20 13 40
15 5 3
17 18 5
0 30 10

a. f 0 =238
b. f 0 = 410
c. f 0 = 800
d. f 0 = 1225

50
98. Folosind metoda costului minim pe linie să se determine o soluŃie iniŃială de bază a problemei de
transport a cărui tablou este:

B1 B2 B3 Disponibil
A1 15 35 0
x11 x12 x13 50
A2 15 0 15
x21 x22 x23 30
Necesar 30 35 15

 x11 = 0 x12 = 15 x13 = 35


a. 
 x21 = 30 x 22 = 20 x 23 = 0
f 0 = 1095
 x11 = 0 x12 = 35 x13 = 15
b. 
 x21 = 15 x 22 = 0 x 23 = 15
f 0 = 1675
c. altă variantă
 x11 = 30 x12 = 0 x13 = 20
d. 
 x21 = 0 x 22 = 35 x 23 = 0
f 0 = 450

99. Folosind metoda costului minin pe linie să se scrie o soluŃie iniŃială de bază pentru problema de
transport:

B1 B2 B3 Disponibil
A1 50 10 40
x11 x12 x13 100
A2 30 20 50
x21 x22 x23 100
A3 0 40 10
x31 x32 x33 50
Necesar
80 70 100

a. Problema de transport nu admite o soluŃie iniŃială de bază


b. Altă variantă
 x11 = 30 x12 = 0 x13 = 0

c. X :  x21 = 30 x 22 = 10 x 23 = 50
x = 0 x 32 = 30 x 33 = 0
 31
 x11 = 0 x12 = 30 x13 = 0

d. X :  x21 = 10 x 22 = 30 x 23 = 50
 x = 30 x 32 = 0 x 33 = 0
 31

51
100. Aplicând metoda colŃului N-V să se determine o soluŃie iniŃială de bază a problemei de transport :

a. Toate variantele sunt false


 x11 = 20 x12 = 20 x13 = 0

b. X :  x21 = 50 x 22 = 30 x 23 = 20 f 0 = 5900
 x = 10 x 32 = 40 x 33 = 80
 31
 x11 = 80 x12 = 20 x13 = 0

c. X :  x21 = 0 x 22 = 50 x 23 = 50 f 0 = 8200
x = 0 x 32 = 0 x 33 = 50
 31
 x11 = 0 x12 = 80 x13 = 20

d. X :  x21 = 0 x 22 = 50 x 23 = 50 f 0 = 5300
 x = 80 x 32 = 0 x 33 = 20
 31
101. După aplicarea metodei costurilor minime, o problemă de transport are tabloul de mai jos şi
soluŃia iniŃială de bază corespunzătoare f 0

B1 B2 B3
A1 7 1 3
0 30 0
A2 9 2 4
10 30 50
A3 3 8 12
30 0 0
Verificarea optimalităŃii presupune evaluarea unor cicluri δ i j = ci j − xi j asociate celulelor libere
şi ale căror moduri corespund componentelor bazice. Să se precizeze câte cicluri δ i j se pot
determina şi să se evalueze δ11

a. 3 cicluri ; δ11 =2
b. 4 cicluri : δ11 =-2
c. 4 cicluri ; δ11 =2
d. 4 cicluri ; δ11 = -1

102. Fie trei soluŃii iniŃiale de baza x10 , x02 , x03 corespunzătoare funcŃiilor de eficienŃă
f 01 = 1200 , f 02 = 800 , f 03 = 1000
Care dintre aceste soluŃii consideraŃi că trebuie aleasă drept soluŃie iniŃială de bază?

a. x02 ,deoarece f 02 are cea mai mică valoare


b. x01 ,deoarece f 01 are cea mai mare valoare
c. x03 ,deoarece f 03 este o valoare medie
d. Toate variantele sunt corecte

52
tehnici de optimizare
logice

TRUE/FALSE

F 1. Fie problema de programare liniara:


max f = 10x 1 + 16x 2
ÏÔÔ
ÔÔ 2x 1 + 5x 2 ≤ 1200
ÔÔÔ
Ô
ÌÔÔ x 1 + 1,5x 2 ≤ 300
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÓ 4x 1 + x 2 ≤ 600
x 1 ,x 2 ≥ 0
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
10 16 0 0 0
CB B XB a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 1200 2 5 1 0 0
0 a4 300 1 3/2 0 1 0
0 a5 600 4 1 0 0 1
fj 0 0 0 0 0
∆j =cj −f j 10 16 0 0 0

Solutia gasita este cea optima.

F 2. Trei depozite D 1 ,D 2 ,D 3 aprovizioneaza cu produse de larg consum 4 magazine B 1 ,B 2 ,B 3 ,B 4


astfel:
B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 3 2 1 2 30
D2 4 3 3 2 20
D3 2 1 4 5 40
Necesar 10 15 15 40

Problema este echilibrata.

F 3. Forma standard a problemei de programare liniara


[min]f = 3x 1 + 5x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 − 2x 2 ≤ 3
ÌÔÔ
ÔÔÔ 2x + 5x ≥ 9
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
este
[max]f = 3x 1 + 5x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 − 2x 2 ≤ 3
ÌÔÔ
ÔÔÔ 2x + 5x ≥ 9
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0

1
F 4. Forma standard a problemei de programare liniara
[min]f = 3x 1 + 5x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 − 2x 2 ≤ 3
ÌÔÔ
ÔÔÔ 2x + 5x ≥ 9
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
este
[min]f = 3x 1 + 5x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 − 2x 2 = 3
ÔÌÔ
ÔÔÔ 2x + 5x = 9
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0

F 5. Forma standard a problemei de programare liniara


[max]f = 5x 1 + 4x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 + 2x 2 ≤ 3
ÔÌÔ
ÔÔ 3x − 4x ≥ 9
ÔÓ 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
este
[max]f = 5x 1 + 4x 2 − My 1 − My 2
ÔÏÔÔ
ÔÔ x + 2x + y = 3
Ô 1 2 1
ÌÔÔ
ÔÔÔ 3x 1 − 4x 2 − y 2 = 9
Ó
x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0

T 6. Forma standard a problemei de programare liniara


[max]f = 5x 1 + 4x 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 + 2x 2 ≤ 3
ÌÔÔ
ÔÔÔ 3x − 4x ≥ 9
Ó 1 2

x 1 ,x 2 ≥ 0
este
[max]f = 5x 1 + 4x 2 + 0y 1 + 0y 2
ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x 1 + 2x 2 + y 1 = 3
ÔÌÔ
ÔÔÔ 3x − 4x − y = 9
Ó 1 2 2

x 1 ,x 2 ≥ 0,y 1 ,y 2 ≥ 0

2
T 7. Se considera urmatoarea problema de transport:
B1 B2 B3 B4 Disponibil
N1 4 6 5 2 35
N2 3 2 7 8 30
N3 2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
Problema de transport este echilibrata.

T 8. Se considera urmatoarea problema de transport:


B1 B2 B3 B4 Disponibil
N1 4 6 5 2 35
N2 3 2 7 8 30
N3 2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O solutie initiala de baza determinata folosind metoda coltului de N-V este x 11 = 20, x 12 = 15,
x 22 = 10, x 23 = 20, x 33 = 25, x 34 = 25, x 13 = x 14 = x 21 = x 24 = x 31 = x 32 = 0.

T 9. Se considera urmatoarea problema de transport:


B1 B2 B3 B4 Disponibil
N1 4 6 5 2 35
N2 3 2 7 8 30
N3 2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O solutie initiala de baza determinata folosind metoda costului minim pe linie este x 11 = 10,
x 14 = 25, x 21 = 5, x 22 = 25, x 31 = 5, x 33 = 45, x 12 = x 13 = x 23 = x 24 = x 32 = x 34 = 0.

T 10. Fie problema de programare liniară


Ax = b (1)
X ≥0 (2)
max(min )z = cx (3)
t
cu A ∈ M (m, n ) , rang A = m < n , x = ( x1 ,...,xn ) .
t
Vectorul x = ( x1 ,...,xn ) care satisface condiŃiile (1) şi (2) se numeşte soluŃie posibilă.

T/F 11. Fie problema de programare liniară


Ax = b (1)
X ≥0 (2)
max(min )z = cx (3)
t
cu A ∈ M (m, n ) , rang A = m < n , x = ( x1 ,...,xn ) .
t
O soluŃie posibilă x = ( x1 ,...,xn ) se numeşte soluŃie de bază dacă coloanele ai ,...,air din
1
matricea A corespunzătoare coordonatelor nenule xi ,...,xir ale vectorului x sunt liniar
1
dependente.

3
F 12. Fie problema de programare liniară
Ax = b (1)
X ≥0 (2)
max(min )z = cx (3)
t
cu A ∈ M (m, n ) , rang A = m < n , x = ( x1 ,...,xn ) şi x o soluŃie de bază. Dacă x are şi
coordonate nenule ea este o soluŃie degenerată.

T 13. Fie problema de programare liniară


Ax = b (1)
X ≥0 (2)
max(min )z = cx (3)
t
cu A ∈ M (m, n ) , rang A = m < n , x = ( x1 ,...,xn ) .
O soluŃie posibilă care satisface (3) se numeşte soluŃie optimă.

F 14. 1. Următoarea problemă de transport este echilibrată


B1 B2 B3
1 2 4
A1 5
3 1 2
A2 15

A3 5 6 1
10
6 4 10

F 15. Următoarea problemă de transport este echilibrată


B1 B2 B3 B4
1 3 1 2
A1 15
2 4 1 3
A2 25

A3 3 2 4 2
20
30 25 15 20

F 16. Următoarea problemă de transport nu este echilibrată


B1 B2 B3
1 2 3
A1 10
2 1 4
A2 25

A3 3 1 2
35
20 35 15

4
F 17. Fie o problemă de transport. Pentru determinarea soluŃiei de bază prin metoda costurilor
minime în primul pas se determină componenta x kh pentru care c kh = min c ij şi se ia
x kh = max (a k , bh ) , unde a1 ,..., a m sunt cantităŃile disponibile iar b1 ,..., bn cererile
corespunzătoare.

T 18. Fie o problemă de transport unde a1 ,..., a m sunt cantităŃile disponibile, b1 ,..., bn cererile şi
c ij costurile. Utilizând metoda diagonalei se alege în primul pas componenta bazică
x11 = min (a1 , b1 ) modificând concomitent valorile lui a1 şi b1 .

T 19. Problema de transport


B1 B2 B3 B4
1 2 2 3
A1 70
50 20
2 2 1 4
A2 10
5 5
A3 3 2 2 1
20
10 10
50 25 15 10
are soluŃie multiplă

You might also like