Cuvinte si expresii uzuale

Salutari
Bine ati venit!/Bine ai venit!

Greetings
Welcome!

Buna dimnieata! Buna ziua! Buna seara! Noapte buna!

Good moorning! Good afternoon! Good evening!

Good night!

A-si lua ramas bun

La revedere! Pe curand! Noapte buna! Ciao! Pe maine! Toate cele bune! Ramanesti cu bine! Drum bun! Mi-a placut foarte mult!

Good byes
Good bye! See you soon! Good night! Bye! See you tomorrow! Wish you the best! Farewell! Have a nice trip! I really enjoyed it!

A face cunoastinta
Ma numesc Ce mai faceti? Multumesc, bine! Eu sunt doamna/Eu sunt domnul Eu sunt tanti Eu sunt unchiul....

Meeting someone
My name is. How are you? I am fine , thank you! I am the Mrs. / I am the Mr I am aunt I am uncle

A ruga - a multumi
Va rog, unde este? Va rog, unde sunt? As putea avea? As vrea Am o rugaminte. E permis.? Multumesc! Va multumesc foarte mult! Multumesc pentru ajutorul dumneavoastra! Imi pare rau ca v-am facut atat deranj. Cu placere! Nu-i nimic!
5

Asking and thanking for something

Could you tell me where is? Could you tell me where are . Could I have ? I would like? Could you do me a favour place. May I ? Thank you! Thank you very much! Thanks a lot for your help! Im sorry for cousing trouble. You re welcome! No probleme.

Da sau Nu
Da. Nu. Desigur. Bineinteles. Cu placere. Asa e. Niciodata. Nu stiu.

Yes or No
Yes. No. Sure. Of course. Youre welcome. Thats right. Never. I dont know.

A-si cere scuze

Scuze! Iertare! Imi cer scuze! Imi pare rau ! Sper sa nu mi-o luati in nume de rau !

Apologizing
Im sorry! Excuse-me! Im asking for your forgiveness! I feel sorry! I hope you dont take it amiss!

A regreta/ felicitare
Pacat ! E pacat ! Din pacate e imposibil ! La multi ani ! Insanatosire grabnica !

Regretting/ Congratulating
Pity! Is a pity! Unfortunatlly, its imposible! Happy Birthday! Get well soon!

A se informa
Unde e ? Unde sunt ? Ce este acesta/aceasta ? Cum se numeste ? Unde mergeti ? Ce doriti ? Ce sa intamplat ?

Getting informed
Where is? Where are? What is this/that? What is the name of? Where are you going? What would you like? What is going on?

Pentru a ne intelege mai bine

Vorbiti engleza ? Eu vorbesc putin romaneste, Ma intelegeti ? Am inteles ! Nu am inteles ! Nu inteleg! Ce inseamna pe romaneste? Ce inseamna asta ? Cum se pronunta acest cuvant ? Vorbesc corect ? Va rog repetati asta ! Se pare ca nu m-ati inteles !
10

Getting along
Do you speak English? I dont speak Romanian very well. Do you understand me? I understand! I didnt understand! I dont understand! What doesmean in Romanian? What does it mean? How do you spell this word? Do I speak well? Please repeat this! You seem not to have understood me!

Zilele saptamanii
Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica

Days of the week

Monday Tuesday Wednesday Thursday Friday Saturday Sunday

11

Timpul zilei
Ziua Dimineata Inainte de masa La pranz Dupa masa Seara La miezul nopti Azi Maine Ieri Poimaine

During the day

By day In the moorning Before noon At noon In the afternoon In the evening At midnight Today Tomorrow Yesterday The day after tomorrow

12

Cat este ceasul ?

Cat este ceasul ? Este ora 1. Este ora 2. Este ora 1.05 minute. Este ora 1 si un sfert. Este ora 1 si jumatate Este ora 2 fara un sfert. Este ora 12. La ce ora ? Catre pranz. Este tarziu. Este prea tarziu

Whats the time?

Whats the time? Its one oclock. Its two oclock. Its five minutes past one oclock. Its a quarter past one. Its half past one. Its a quarter to two. Its noon. What time? About none . Its late. Its to late.

13

Micul dejun
Cafea Lapte Frisca Ceai Zahar Ou Un ou moale Un ou ochi Sunca Branza Miere Paine Prajitura Unt
14

Breakfast
Coffe Milk Cream Tea Sugar Egg Soft boiled egg Fried egg Ham Chesse Honey Bread Cake Butter

Tacamuri
Pahar Furculita Lingura Cutit Farfurie Fata de masa Servetel

Cutlery
Glass Fork Spoon Knife Dish Table cloth Napkin

15

Produse lactate
Lapte Branza Branza de vaci Iaurt Smantana Frisca

Dairy products
Milk Chesse Cow chesse Yoghurt Sour cream Cream

16

Fructe
Banana Mar Kiwi Portocala Mandarina

Fruits
Banana Apple Kiwi Orange Tangerine

17

Mancaruri cu carne
Ardei umpluti Carne Carne de porc Carne tocata Ficat Carnati Salam Galuste de ficat Snitel de porc Snitel vienez Snitel natur Carnacior cu mustar Cotlet la gratar Friptura
18

Meat dishes
Meat stuffed green pepers Meat Porc Minced meat Liver Sousages Salami Liver balls Schnitzel Schnitzel a la Vienna Escalope Sousages with mustard Grilled meat Roast

Legume si garniture
Cartofi Cartofi prajiti Piure de cartofi Ceapa Fasole Mazare Morcovi Ridichie Rosie Salata Orez Ciuperci Galuste Varza
19

Vegetables and garnish

Potatoes Fries/Fried potatoes Mushed potatoes Onion Beans Peas Carrots Radish Tomato Lettuche Brice Mushrooms Balls Cabbage

Desert
Inghetata Cafe glace Inghetata de fructe Fursecui Cozonac Placinta cu mere Ciocolata Clatita Galuste Galuste cu prune Galuste cu caise Placinta Tort Budinca

Deserts
Ice Cream Ice Coffe Fruit Ice Cream Cookies Pond cake Apple pie Chocolate Pancake Balls Plum balls Apricot balls Pie Birthday cake Pudding

20

Bauturi nealcolice
Suc de fructe Suc de mere Suc de portocale Apa Apa minerala

Non alcoholic drinks

Juice Apple juice Orange juice Water Mineral Water

21

Mijloace de transport
Masina, taximentru Bicicleta Motoreta Motocicleta Avion Vapor Tren Autobus Tramvai Metrou Tren rapid

Means of transport
Car, taxi Bicycle Motorcicle Scooter Air plane Ship Train Bus Tramway Tube Fast train

22

Sanatate
Ce te doare ? Ma doare. Ma dor Cap Ochi Nas Gura Dinte Gat Piept Burta Picior

Health
What hurts you? My aches. My hurts. Head Eye(s). Nose Mouth. Tooth. Neck. Chest. Belly. Foot, feet.

23

Imbracaminte
Slip de baie Costum de baie Pantaloni Pantaloni scurti Geaca Palton Caciula Fusta Bluza Sosete Chiloti, maieu Pantofi Cizme Prea mic, prea mare

Clothes
Bathing/Swimmig slip Bathing/Swimming suit Trousers Shorts Jacked Couat Cap Skirt Blouse Socks Underware Shoes Boots To small, to big.

24

Sport jocuri
A se juca cu minge A juca cu fotbal A merge cu bicicleta A inota Eu nu sunt innotator ! Eu pot sa innot bine ! A juca bascket . A se da cu rolele A face drumetii. A alerga. A sari. A merge la patinaj. A dansa.

Sports games
Playing ball Playing football To ride the bike To swim I am a nonswimmer! I am a swimmer! Playing bascketbal. In-line-scating Hiking Runnig/jogging Jumping Ice Sckating Dancing

25

Cuvinte
Cati ani ai ? Excursie . Gara Ochelari Scrisoare Timbru Prieten, prietena Bagaj Cheie, chei Ceas Scoala Clasa Ajutor Stilou, pix Creion

More words
How old are you? Trip Railway station Glasses Lettre Stamp Friend Luggage Key Watch, clock School Clasroom Help Pen Pencil

26

Cuvinte si expresii din timpul activitatilor

27

Igienizarea Steinburgului Steinburg Sanitation

Agniteni, haideti sa pastram orasul curat. Agnitas inhabitants, lets keep the city clean. Padurea Steinburg nu se curata singura. - The Steinburg forest its not cleaning herself. Impreuna reusim! Togheter we can succeed! Cel care planteaza copaci iubeste si pe altii,nu numai pe el.Thomas Fuller The one who plants trees love the others too, not only himself. Nu taiati padurea! Dont cut the forest. Padurea este plamanul planetei. The forest is the lung of the planet.

28

Bazar de Craciun - Christmas Bazaar

Craciunul este o sarbatoare crestina, sarbatorita in 25 decembrie. - Christmas is a Christian holiday, celebrated on 25 December. Craciunul este dragostea pentru trecut,curajul pentru prezent si speranta pentru viitor. - Christmas is the love for the past, courage for the present and the hope for the future. Sarbatoarea Craciunului este o perioada buna, iertatoare, caritabila. - Christmas holiday is a good period, forgiving, charitable. De Craciun avem obiceiul sa impodobim bradul. - On Christmas we usually decorate the Christmas tree. Sub brad Mos Craciun pune daruri tuturor copiilor si nu numai. - Santa put gifts under the Christmas tree for all children and more. De Craciun se canta colinde. - On Christmas people sing carols.

29

Inerculturalitate

Toti putem sa fim prieteni. - We all can be friends. Sa traim in armonie si intelegere. - To leave in harmony and understanding. Este bine sa ne cunoastem si sa ne respectam obiceiurile si traditiile noastre si ale minoritatilor cu care convietuim. - It's good to know us and respect our customs and our traditions and the minorities that live together. Interculturalitatea reprezint conexiunea, dialogul, legtura dintre culturi diferite n vedere armoniei dintre acestea. - Intercultural represents the connection, dialogue, the connection between different cultures in the harmony between them. Interculturalitatea = "Unitate n diversitate" - Intercultural = "Unity in Diversity

30

Ziua Mondiala a Mediului 5 iunie - World Environment Day - June 5

Mergi pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport in comun in locul autoturismului propriu; Nu arunca gunoaiele pe jos nici in orase, nici cand esti in mijlocul naturii; - Do not throw trash on the floor or in cities, even when you're in the middle of the nature. Recicleza ceea ce se poate recicla: hartia, metalul, plasticul, sticla, bateriile; Recycle what you can recycle: paper, metal, plastic, glass, batteries. Planteaza un copac, sau ai grija de plantuta verde din ghiveci; - Plant a tree, or watch the green plan from the patchwork. Repara ceea ce este stricat; - Fix what its broken. Doneaza ceea ce nu iti mai foloseste; - Donate what you no longer uses Economiseste hartia. Poti scrie/lista pe ambele fete ale unei coli! - Save paper. You can write / list on both sides of a sheet! Economiseste energia electrica si apa; - Save electricity and water; Invata un copil despre natura si felul in care o poate proteja. - Teach a child about nature and how he can protect it. Sprijina activitatea unei organizatii de protectia mediului. - Support the work of environmental organizations.
31

Ziua Mondiala a Curateniei - World Day of clean

Sa invatam sa colectam si sa depozitam materialeler biodegradabile si alte tipuri de deseuri in vederea protectiei mediului. - Learn to collect and store materials and other biodegradable wastes for environmental protection. Diminuati cantitatea de deseuri de pe strazile orasului Agnita. - Decreased the amount of waste on the streets of Agnita. Sa invatam sa sortam deseurile menajere. - Learn to sort household waste. Nu mai aruncati mizerile pe jos! Dont throw dirt on the floor! Ce inseamna sa avem un oras curat? What means to have a clean town? Daca eu pot si tu poti. If I can, you can. Impreuna pentru un oras mai curat! Togheter for a cleaner city!

32

Ziua Muntilor Carpati Carpati Mountains Day

Carpatii formeaza cel mai lung lant de munti din Europa. Carpati Mountains form the longest chain of mountains in Europe. Carpatii strabat sase tari europene: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia. Carpati Mountains go through six European countries: Czech Republic, Slovakia, Poland, Hungary, Ukraine, Romania and Serbia. Cea mai mare altitudine este in varful Gerlakovska (2655 m),iar in Romania ,vf. Moldoveanu (2544 m). - Highest elevation is on top Gerlakovska (2655 m), while in Romania, vf. Moldoveanu (2544 m). In Muntii Carpati traiesc populatii mari de :urs brun, lup, ras si capra neagra. Large populations living in the Carpati Mountains : brown bear, wolf, lynx and black goats.

33

Vine, vine martisorul!

Mriorul este un mic obiect de podoab legat de un nur mpletit dintr-un fir alb i unul rou. Femeile i fetele primesc mrioare i le poart pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primverii. Women and girls receive Martisor and wear them during March as a sign of spring arrival. Martisorul semnifica lupta Primverii cu Iarna. Martisorul signify the struggle of Spring with Winter. Baietii daruiesc fetelor pe 1 martie cate un martisor. The boys give to girls on 1th March a Martisor.

34

Ziua Pamantului - Earth Day

Am mprumutat Pmntul pentru copiii notri i n-avem dreptul s-i dezmotenim. J. I. Consteau We borrowed the Earth for our children and we have no right to disinherit him." Protejarea Terrei este problema mea ,deci ma intereseaza. - Protecting the Earth is my problem, so I'm interested. Vreau sa traiesc intr-un mediu curat. I want to leave in a clean environment. Oameni, nu transformai Pmntul ntr-un cmp de gunoaie! People, do not turn the Earth into a field of garbage! Nu uitai c Pmntul este casa noastr, a tuturor! - Don't forget that the Earth is our home, everybodys home.

35

Ziua Europei - Europe Day

Data de 9 mai a fost aleas ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985. - May 9 was chosen as Europe Day European Council in Milan in 1985. La 1 ianuarie 2007 romanii au intrat in marea casa europeana. - On January 1, 2007 Romanians entered the "great European house." In UE toti locuitorii au drepturi egale. - In EU all citizens have equal rights. Euro este moneda europeana. Euro is the European currency. Cultura europeana e o casa mare, intr-adevar, cu multe camere, atat de bogata si frumoasa, incat merita sa fie admirata in toata lumea. - European culture is a big house indeed, with many rooms, so rich and beautiful, that deserve to be admired worldwide.

36

Cuvinte si expresii legate de renovarea, conservarea cladirilor

37

PREZERVRE, prezervri, s.f. (Livr.) Aciunea de a prezerva. V. prezerva Prezervare = Preservation RESTAURRE, restaurri, s.f. Aciunea de a restaura i rezultatul ei. [Pr.: -sta-u-] V. restaura. Restaurare = Restoration CONSERVRE, conservri, s.f. Aciunea de a (se) conserva i rezultatul ei. Instinct de conservare = instinct de aprare pe care l manifest omul i animalele n scopul meninerii fiinei proprii. Conservare = Conservation REABILITRE, reabilitri, s.f. Aciunea de a (se) reabilita i rezultatul ei. (Jur.) Act juridic prin care cineva este repus n drepturile personale pierdute (n urma unei condamnri). [Pr.: re-a] V. reabilita. Reabilitare = Rehabilitation ARHITECTR, s.f. tiina i arta de a proiecta i construi cldiri. Stilul, caracterul, planul unei (sau unor) cldiri. Felul n care este construit sau alctuit ceva. Din fr. architecture, lat. architectura. Arhitectura = Architecture Stil architectural, ansamblu de procedeea folosite in domeniul arhitecturii Stil architectural = Architectural Style RENOVRE, renovri, s.f. Aciunea de a renova i rezultatul ei; ansamblu de lucrri tehnice, pariale sau generale executate la un sistem tehnic existent (maini, cldiri, instalaii etc.), fr ai schimba n esen destinaia, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al folosirii, al igienii sau al esteticii; renovaie. Fig. nnoire, schimbare. V. renova. Renovare = Renewal, Renovation, Repair, Upkeep Cladiri istorice = Historic Buildings DEGRADRE s.f. Aciunea de a (se) degrada i rezultatul ei. Stricare; decdere; degradaie. Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasrii de teren Degradare = Degradation, Abject SALVGARDRE s. v. aprare, ferire, ocrotire, pzire, protejare. SALVGARD, salvgardez, vb. I. Tranz. (Livr.) A apra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun moral, social etc. A salva. Din fr. sauvegarder (dup sala) PATRIMNIU, patrimonii, s.n. 1. (Jur.) Totalitatea drepturilor i a obligaiilor cu valoare economic, precum i a bunurilor materiale la care se refer aceste drepturi, care aparin unei persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun motenit prin lege de la prini (sau de la rude); 38

avere printeasc. Separaie de patrimoniu = separare legal a bunurilor personale ale cuiva de bunurile motenite sau a averii soului de zestrea soiei. 2. Totalitatea bunurilor care aparin colectivitii i sunt administrate de ctre organele statului; bun public. Bunuri spirituale care aparin ntregului popor (fiind transmise de la strmoi); motenire cultural; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc. care aparin omenirii ntregi. Din lat. patrimonium, fr. patrimoine. Patrimoniu = Patrimony Degradare organica = Organic Degradation REAMENAJ, reamenajez, vb. I. Tranz. A amenaja ntr-o form nou, mbuntit. [Pr.: re-a] Re1- + amenaja (dup fr. ramnager). A reamenaja = To Revamp EDIFCIU ~i n. Construcie arhitectural (de proporii) impuntoare (cu destinaie public). [Sil. e-di-fi-ciu] /<fr. difice, lat. Aedificium Edificiu = Edifice TOPOGRAFE s.f. 1. tiin care se ocup cu tehnica msurtorilor i a calculelor unor poriuni mici ale suprafeei pmntului vzute n plan orizontal, precum i cu tehnica reprezentrii grafice a acestora. 2. nfiare, dispoziie, aezare a unui loc, a unui ora etc.; descriere amnunit a acestei nfiri. [Gen. -iei. / < fr. topographie, cf. gr. topos loc, graphein a scrie]. Topografie = Topography Cor dreptunghiular = Rectangular choir Absida poligonala = Polygonal Apse TEMELE, temelii, s.f. Partea inferioar a unei construcii, coloane, statui etc., prin care acestea se sprijin pe pmnt; fundaie, fundament, baz. Temelie = Basement , Foundation INCNT, incinte, s.f. 1. Spaiu (mare) nchis n interiorul unei construcii. 2. Suprafa de teren nconjurat din toate prile de construcii, de amenajri. Incinta = Precint FORTIFICIE, fortificaii, s.f. Construcie militar de pmnt, de piatr, de beton armat, fcut cu scopul de a apra lupttorii mpotriva proiectilelor i a bombelor de avion i a nlesni aciunea de observare i de folosire a mijloacelor de lupt proprii. Din fr. fortification, lat. fortificatio. Fortificatie = Entrechment BOLT, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcii) form de bolt (1). Refl. A se deschide n form de bolt (1). Din bolt. Bolti = Stuck Out 39

AX, axez, vb. I. 1. Tranz. A aduce o pies cilindric n poziia n care axa ei de simetrie sau de rotaie coincide cu o ax dat. 2. Tranz. i refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defura ntr-un anumit sens, a (se) concentra n jurul a ceva. Din fr. Axer Axa = Axis Pinion turtit = Battered Shaft Lucarna ovala = Egg-shaped Dormer DEMOLRE, demolri, s.f. Aciunea de a demola i rezultatul ei; drmare, demoliiune. V. demola. Demolare = Demolition BASTIN, bastioane, s.n. (Adesea fig.) Fortificaie cilindric sau poligonal, construit de obicei la colurile unei fortree. [Pr.: -ti-on] Din fr. bastion. Bastion = Bastion Decoratie clasicizanta = Academic Decoration PARCEL, parcelez, vb. I. Tranz. A mpri un teren, o pdure etc. n parcele; a lotiza (1). Din fr. parceller. Parcela = Plot PARTR, partere, s.n. 1. Parte a unei cldiri situat la nivelul solului (sau puin deasupra lui); totalitatea ncperilor situate n aceast parte a cldirii. 2. Parte a unei sli de spectacole cuprins ntre scen i fundul slii. Parter = The First Floor Tgl s.f. (reg.) miez cleios din pine; slnin; pmnt cleios. Tigla = Tile CRMD, crmizi, s.f. Material de construcie artificial, avnd forma unei piese prismatice, obinut dintr-un amestec de argil, nisip i ap sau din alte materiale (beton, zgur de furnal etc.), uscat la soare sau ars n cuptor. Crmid refractar = crmid confecionat dintr-un material cu temperatur de topire foarte nalt, folosit la zidirea focarelor cuptoarelor metalurgice. Din ngr. keramdi. Caramida = Brick PVNI, pivnie, s.f. ncpere sau grup de ncperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei cldiri i destinate pstrrii unor materiale (lemne, crbuni etc.) sau unor produse alimentare; beci. Pivnita = Basement GANG, ganguri, s.n. Loc de trecere aflat sub o construcie, sub boltitura unei case. Coridor, galerie, culoar. Din germ. Gang. Gang = Gangway 40

MANSRD, mansarde, s.f. ncpere sau ansamblu de ncperi locuibile, aezate imediat sub acoperi (avnd tavanul i pereii oblici i neregulai); etaj situat imediat sub acoperiul unei cldiri. Din fr. mansarde. Mansarda = Loft NIVL s. n. I. 1. nlime a unui loc, obiect etc. n raport cu un plan orizontal de referin. cot a suprafeei libere a unei ape, msurat fa de un plan orizontal de referin sau fa de nivelul zero al mrii. 2. etaj, cat. 3. subdiviziune stratigrafic a unui (sub)etaj geologic. 4. (chim.) valoare intensiv a unei mrimi, n raport cu o valoare de referin. 5. (fig.) stadiu, grad la care a ajuns o mrime, o activitate; situaie, treapt; etap; indice. II. nivelmetru. (< nivela) Nivel = Level Incaperi in fila = Room Tab Arcada semicirculara = Semicircular Arch Acoperis suprainaltat = Raised Roof Casa de vacanta = Holiday House PRIDVR, pridvoare, s.n. 1. Galerie exterioar deschis (mai rar nchis), cu acoperiul sprijinit de stlpi, aezat n partea din fa a unei cldiri sau de jur mprejurul ei; cerdac. 2. ncpere de la intrarea unei biserici, care preced pronaosul. 3. Prima ncpere (de trecere) n Pridvor = Porch, Threshold unele case rneti: tind. Din sl. pritvor. STLP ~i m. 1) Element de construcie, lung i gros, din lemn, din metal sau din beton armat, care, pus vertical, servete pentru a susine ceva. ~ de gard. ~ de telegraf. Stalp = Pile Parapete din lemn = Wooden Fences STREIN strini f. 1) Prelungire a acoperiului peste marginea de sus a pereilor unei construcii, pe care o apr de ploaie. A(-i) pune (sau a duce) mna ~ (la ochi) sau a se uita cu mna ~ (la ochi) a(-i) pune mna deasupra ochilor, pentru a se apra de soare i a vedea mai bine. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie, fixat de marginea acoperiului unei case; uluc. 3) Partea ieit mai n afar a unei girezi sau a unui stog, pe care se scurge apa de ploaie. 4) Marginea de jos a caierului, pus pe o furc de tors. [G.-D. streinii] /<sl. strin Stil national romanesc = National Romanian Style Nava dreptunghiulara = Rectangular Vessel Absida in retragere = Retired Apse Pereti din lemn = Wooden Walls

41

Contraforti in trepte = Stepped buttresses Arhitectura neogotica = Neogothic Architecture Vitraliu comemorativ = Stained-glass Memorial Usi semicirculare = Semicurcular Doors FAD, faade, s.f. Fiecare dintre prile exterioare verticale ale unei cldiri, ale unui monument; spec. partea dinspre strad sau partea unde se gsete intrarea principal a unei cldiri. Loc. adj. De faad = de form, pentru a salva aparenele. Din fr. faade (refcut dup fa). Fatada = Frontage Ancadrament din lemn = Wood frame Pilastrii cu volute = Pilasters With Spirals DENTCUL, denticule, s.n. Element decorativ n relief de forma unui dinte, folosit la ornamentarea cornielor. Din fr. denticule. CORN, cornie, s.f. 1. Partea superioar, ieit n afar i ornamentat, a zidului unei construcii, avnd rolul de a sprijini acoperiul i de a mpiedica scurgerea apei de ploaie pe faa cldirilor. 2. Mulur proeminent care nconjoar un antablament, o mobil etc., avnd rol decorativ. 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioar a unei pante abrupte, a unei faleze etc. Cornisa = Cornice PROFL, profiluri, s.n. 1. Contur, aspect al feei cuiva, privit dintr-o parte. Profil = Side Elevation Rulouri metalice = Metal Rolls ANX, -, aneci, -xe, adj. Ataat unui lucru (principal); alturat. Din fr. annexe. Anexa = Bulkheads Cladiri duplex = Duplex Buildings Nucleu istoric = Hystoric Core Pinion triunghiular = Triangular Shaft Scara frontala = Face Scale Soclu de zid = Wall Socket 42

PARAPT, parapete, s.n. 1. Perete (de nlime mic) din piatr, lemn, metal etc. care servete la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei osele etc. Parapet = Bulwark FINISJ, finisaje, s.n. Finisare. Din fr. finissage. Finisaj = Finish Parter inalt = High ground RSUFLTORE ~ri f. Deschiztur mic prin care se face aerisirea unei ncperi sau a unui recipient. ~ la beci. /a rsufla + suf. ~toare Rasuflatoare = Vent GRND, grinzi, s.f. Element de construcie din lemn, oel, beton armat etc., cu lungimea mare n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenei unei construcii. Din sl. grenda. Grinda = Baulk Bolta longitudinala = Longitudinal Arch Bolta transversala = Cross vault PITR, pietre, s.f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice roc solid, dur i casant rspndite la suprafaa sau n interiorul pmntului; (i la pl.) fragment de dimensiuni i de forme diferite dintr-o astfel de roc; p. ext. material fabricat pe cale artificial pentru a nlocui, cu diverse ntrebuinri, roc natural. Piatra = Stone LUT, (rar) luturi, s.n. 1. Roc sedimentar, galben sau cafenie, folosit n olrie, n construcii i n sculptur; argil. Lut verde = argil de culoare verde, folosit pentru tras brie la casele rneti. Expr. A fi ca lutul n mna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lsa influenat. Lut = Clay MORTR, mortare, s.n. Material de construcie constituit dintr-un amestec de var, nisip, ap, ciment sau ipsos etc., care se folosete ca element de legtur ntre materiale de construcie solide. Din lat. mortarium. Mortar = Mortar GRSIE, gresii, s.f. 1. Roc sedimentar foarte dur, format prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale. Gresie = Sad Stone FAIAN, faianez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plci de faian. [Pr.: fa-ian-] Din faian Faianta = Crockery 43

RGIPS s.n. Material pentru construcii sub forma unei plci din gips cartonate pe exterior; gipscarton. Din Rigips, nume commercial. MRMUR, (2, rar) marmuri, s.f. 1. Roc calcaroas cristalin, de diverse culori, care se poate ciopli i lustrui, ntrebuinat la lucrri de sculptur i arhitectur. Expr. A fi marmur sau a fi rece ca o marmur (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rmne indiferent fa de orice. 2. Bloc sau bucat de marmur (1) cioplit i lustruit; sculptur, statuie de marmur. [Var.: mrmor s.f., (nv.) mrmor s.n.] Lat. marmor, -oris. Marmura = Marble GHIRLND, ghirlande, [(pop.) ghirlnzi]. s.f. mpletitur decorativ n form de lan sau de cunun, fcut din frunze, flori (i fructe). Element ornamental, n arhitectur i n artele decorative, avnd aspectul unei astfel de mpletituri. [Var.: ghirlnt s.f.] Din fr. guirlande. Ghirlanda = Garland ROZT, rozete, s.f. 1. Mic plant erbacee cu tulpina ramificat, cu frunze lunguiee, cu flori galbene-aurii, plcut mirositoare; rezed (Reseda odorata). 2. Nasture de alam pe care l purtau, n trecut, la tunic i la cizme, ostaii din trupele de cavalerie de roiori. 3. Motiv decorativ circular, avnd forma unui trandafir, care apare frecvent n arta popular romneasc. 4. (Arhit.) Fereastr circular de mari dimensiuni, decorat cu vitralii i folosit mult la ornamentarea faadelor catedralelor gotice; rozas. 5. (Tehn.) Armtur sau guler original al unei tije, care servete ca element de legtur, de suspensie sau de protecie. 6. Disc, n general de form rotund, care se aplic pe faa diferitelor elemente de construcie, pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente. 7. Custura n form de triunghi, executat manual cu fire de mtase, la deschiztura buzunarelor, servind ca ntritur sau pentru nfrumuseare. Din fr. rosette. Rozeta = Rosette Frize de cercuri = Freezers Circles V, ove, s.f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea n relief a mulurilor, a cornielor i a capitelurilor i n ornamentaia mobilierului sculptat, n giuvaiergerie. Din fr. ove. Ove = Eggs PILSTRU, pilatri, s.m. Stlp paralelipipedic prevzut de obicei cu o baz i cu un capitel, care servete ca element de ornamentaie sau de consolidare a unui zid. Din fr. pilastre, it. pilastro. Pilastru = Pilaster GALERE, galerii, s.f. 1. Coridor subteran n form de tunel care permite accesul minerilor la zcmnt i ngduie executarea lucrrilor miniere. 2. Canal subteran de comunicaie care face legtura ntre dou puncte ale unei lucrri hidrotehnice. 3. Coridor subteran (adesea ramificat) pe care i-l sap unele animale pentru a le servi ca adpost. 4. Coridor lung (i boltit) situat n interiorul sau n afara unei cldiri, servind ca element de legtur sau ca loc de plimbare. 5. Muzeu, secie a unui muzeu sau sal ntr-o expoziie ori ntr-un muzeu, n care sunt expuse mai 44

ales opere de pictur i de sculptur. Serie de tablouri expuse; p. ext. serie de portrete descrise ntr-o oper (literar). 6. Magazin n care se vnd opere de art; p. gener. (la pl.) magazin cu caracter universal. 7. Balconul dintr-o sal de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel mai nalt; (fam.) spectatorii de la acest balcon; p. ext. publicul care manifest zgomotos la un spectacol, la o adunare, la o ntrunire etc. Expr. A face galerie = a manifesta zgomotos n semn de aprobare, de ncurajare (n cursul unui spectacol, al unei ntreceri sportive etc.). 8. Bar de lemn sau de metal de care se atrn perdelele. 9. Un fel de tav de metal care se pune n faa sobei ca s nu cad crbunii din sob pe duumea. Din fr. galerie. Cf. it. galleria, germ. Galerie. Galerie = Gallery Galerii in consola = Console Galleries TENCUIL, tencuieli, s.f. Strat de mortar care se aterne pe ziduri i pe tavane pentru a le proteja i pentru a obine suprafee netede, cu aspect plcut. Tencuire, tencuit1. [Pr.: -cu-ia-] Tencui + suf. -eal. Tencuiala = Daub PAVJ, pavaje, s.n. Faptul de a pava; (concr.) mbrcminte rutier alctuit din materiale n form de blocuri, aezate pe un pat de nisip sau de mortar aternut pe fundaia, pregtit n prealabil, a unui drum, a unei curi etc. Din fr. pavage. Pavaj = Pavement Front compact = Compact Front Pod de piatra = Stone Bridge PASARL, pasarele, s.f. 1. Pode mobil care leag de chei puntea unui vapor ancorat; platform situat la oarecare nlime de puntea unui vas, unde se afl camera hrilor i a instrumentelor de navigaie. 2. Pod ngust aezat la nlime peste o linie de cale ferat, peste un canal etc. pentru a permite trecerea pietonilor. 3. Galerie acoperit sau punte ngust care face legtura dintre dou cldiri sau dou aripi ale aceleiai cldiri la nivelul acelorai etaje. Din fr. passerelle. Pasarela = Bridge, Gangway

45

Cuprins:.pagina
Cuvinte si expresii uzuale :..1- 26
Salutari A-si lua ramas bun A face cunostinta A ruga /a multumi Das au nu A-si cere scuze A regreta/felicitare A se informa Pentru a ne intelege mai bine Zilele saptamanii Timpul zilei Cat este ceasul? Micul dejun Tacamuri Produse lactate Fructe Mancaruri cu carne Legume si garniture Desert Bauturi nealcoolice Mijloace de transport Sanatate Imbracaminte Sport jocuri Cuvinte

Cuvinte si expresii din timpul activitatilor :27 - 36 Cuvinte si expresii legate de renovarea,conservarea cladirilor :37- 45

46