Cuvinte si

expresii uzuale

Salutari

Greetings

Bine ati venit!/Bine ai

venit!

Welcome!

Buna dimnieata!

Good moorning!

Buna ziua!

Good afternoon!

Buna seara!

Good evening!

Noapte buna!

Good night!

A-si lua ramas

bun

Good byes

La revedere!

Good bye!

Pe curand!

See you soon!

Noapte buna!

Good night!

Ciao!

Bye!

Pe maine!

See you tomorrow!

Toate cele bune!

Wish you the best!

Ramanesti cu bine!

Farewell!

Drum bun!

Have a nice trip!

Mi-a placut foarte mult!

I really enjoyed it!

A face
cunoastinta

Meeting someone

Ma numesc

My name is.

Ce mai faceti?

How are you?

Multumesc, bine!

I am fine , thank you!

Eu sunt doamna/Eu sunt

domnul

I am the Mrs. / I am the

Mr

Eu sunt tanti

I am aunt

Eu sunt unchiul....

I am uncle

Asking and
thanking for
something

A ruga - a multumi

As putea avea?

Could you tell me where

is?
Could you tell me where
are .
Could I have ?

As vrea

I would like?

Am o rugaminte.

Could you do me a favour

place.
May I ?
Thank you!
Thank you very much!

Va rog, unde este?

Va rog, unde sunt?

E permis.?
Multumesc!
Va multumesc foarte
mult!
Multumesc pentru ajutorul
dumneavoastra!
Imi pare rau ca v-am facut
atat deranj.
Cu placere!
Nu-i nimic!

Thanks a lot for your help!

Im sorry for cousing
trouble.
You re welcome!
No probleme.
5

Da sau Nu

Yes or No

Da.

Yes.

Nu.

No.

Desigur.

Sure.

Bineinteles.

Of course.

Cu placere.

Youre welcome.

Asa e.

Thats right.

Niciodata.

Never.

Nu stiu.

I dont know.

A-si cere scuze

Apologizing

Scuze!

Im sorry!

Iertare!

Excuse-me!

Imi cer scuze!

Im asking for your

forgiveness!

Imi pare rau !

I feel sorry!

Sper sa nu mi-o luati in

nume de rau !

I hope you dont take it

amiss!

A regreta/
felicitare

Regretting/
Congratulating

Pacat !

Pity!

E pacat !

Is a pity!

Din pacate e imposibil !

Unfortunatlly, its
imposible!

La multi ani !

Happy Birthday!

Insanatosire grabnica !

Get well soon!

A se informa

Getting informed

Unde e ?

Where is?

Unde sunt ?

Where are?

Ce este acesta/aceasta ?

What is this/that?

Cum se numeste ?

What is the name of?

Unde mergeti ?

Where are you going?

Ce doriti ?

What would you like?

Ce sa intamplat ?

What is going on?

Pentru a ne
intelege mai bine

Getting along

Vorbiti engleza ?

Do you speak English?

Eu vorbesc putin romaneste,

I dont speak Romanian very

well.

Ma intelegeti ?

Do you understand me?

Am inteles !

I understand!

Nu am inteles !

I didnt understand!

Nu inteleg!

I dont understand!

Ce inseamna pe
romaneste?

What doesmean in
Romanian?

Ce inseamna asta ?

What does it mean?

Cum se pronunta acest

cuvant ?

How do you spell this word?

Vorbesc corect ?

Do I speak well?

Va rog repetati asta !

Please repeat this!

Se pare ca nu m-ati inteles !

You seem not to have

understood me!
10

Zilele saptamanii

Days of the week

Luni

Monday

Marti

Tuesday

Miercuri

Wednesday

Joi

Thursday

Vineri

Friday

Sambata

Saturday

Duminica

Sunday

11

Timpul zilei

During the day

Ziua

By day

Dimineata

In the moorning

Inainte de masa

Before noon

La pranz

At noon

Dupa masa

In the afternoon

Seara

In the evening

La miezul nopti

At midnight

Azi

Today

Maine

Tomorrow

Ieri

Yesterday

Poimaine

The day after tomorrow

12

Cat este ceasul ?

Whats the time?

Cat este ceasul ?

Whats the time?

Este ora 1.

Its one oclock.

Este ora 2.

Its two oclock.

Este ora 1.05 minute.

Its five minutes past one

oclock.

Este ora 1 si un sfert.

Its a quarter past one.

Este ora 1 si jumatate

Its half past one.

Este ora 2 fara un sfert.

Its a quarter to two.

Este ora 12.

Its noon.

La ce ora ?

What time?

Catre pranz.

About none .

Este tarziu.

Its late.

Este prea tarziu

Its to late.

13

Breakfast

Micul dejun
Cafea

Coffe

Lapte

Milk

Frisca

Cream

Ceai

Tea

Zahar

Sugar

Ou

Egg

Un ou moale

Soft boiled egg

Un ou ochi

Fried egg

Sunca

Ham

Branza

Chesse

Miere

Honey

Paine

Bread

Prajitura

Cake
Butter

Unt
14

Tacamuri

Cutlery

Pahar

Glass

Furculita

Fork

Lingura

Spoon

Cutit

Knife

Farfurie

Dish

Fata de masa

Table cloth

Servetel

Napkin

15

Produse lactate

Dairy products

Lapte

Milk

Branza

Chesse

Branza de vaci

Cow chesse

Iaurt

Yoghurt

Smantana

Sour cream

Frisca

Cream

16

Fructe

Fruits

Banana

Banana

Mar

Apple

Kiwi

Kiwi

Portocala

Orange

Mandarina

Tangerine

17

Mancaruri cu
carne

Meat dishes

Ardei umpluti

Meat stuffed green pepers

Carne

Meat

Carne de porc

Porc

Carne tocata

Minced meat

Ficat

Liver

Carnati

Sousages

Salam

Salami

Galuste de ficat

Liver balls

Snitel de porc

Schnitzel

Snitel vienez

Schnitzel a la Vienna

Snitel natur

Escalope

Carnacior cu mustar

Sousages with mustard

Cotlet la gratar

Grilled meat

Friptura

Roast
18

Legume si
garniture

Vegetables and
garnish

Cartofi

Potatoes

Cartofi prajiti

Fries/Fried potatoes

Piure de cartofi

Mushed potatoes

Ceapa

Onion

Fasole

Beans

Mazare

Peas

Morcovi

Carrots

Ridichie

Radish

Rosie

Tomato

Salata

Lettuche

Orez

Brice

Ciuperci

Mushrooms

Galuste

Balls

Varza

Cabbage
19

Desert

Deserts

Inghetata

Ice Cream

Cafe glace

Ice Coffe

Inghetata de fructe

Fruit Ice Cream

Fursecui

Cookies

Cozonac

Pond cake

Placinta cu mere

Apple pie

Ciocolata

Chocolate

Clatita

Pancake

Galuste

Balls

Galuste cu prune

Plum balls

Galuste cu caise

Apricot balls

Placinta

Pie

Tort

Birthday cake

Budinca

Pudding

20

Bauturi
nealcolice

Non alcoholic
drinks

Suc de fructe

Juice

Suc de mere

Apple juice

Suc de portocale

Orange juice

Apa

Water

Apa minerala

Mineral Water

21

Mijloace de
transport

Means of
transport

Masina, taximentru

Car, taxi

Bicicleta

Bicycle

Motoreta

Motorcicle

Motocicleta

Scooter

Avion

Air plane

Vapor

Ship

Tren

Train

Autobus

Bus

Tramvai

Tramway

Metrou

Tube

Tren rapid

Fast train

22

Sanatate

Health

Ce te doare ?

What hurts you?

Ma doare.

My aches.

Ma dor

My hurts.

Cap

Head

Ochi

Eye(s).

Nas

Nose

Gura

Mouth.

Dinte

Tooth.

Gat

Neck.

Piept

Chest.

Burta

Belly.

Picior

Foot, feet.

23

Imbracaminte

Clothes

Slip de baie

Bathing/Swimmig slip

Costum de baie

Bathing/Swimming suit

Pantaloni

Trousers

Pantaloni scurti

Shorts

Geaca

Jacked

Palton

Couat

Caciula

Cap

Fusta

Skirt

Bluza

Blouse

Sosete

Socks

Chiloti, maieu

Underware

Pantofi

Shoes

Cizme

Boots

Prea mic, prea mare

To small, to big.

24

Sport jocuri

Sports games

A se juca cu minge

Playing ball

A juca cu fotbal

Playing football

A merge cu bicicleta

To ride the bike

A inota

To swim

Eu nu sunt innotator !

I am a nonswimmer!

Eu pot sa innot bine !

I am a swimmer!

A juca bascket .

Playing bascketbal.

A se da cu rolele

In-line-scating

A face drumetii.

Hiking

A alerga.

Runnig/jogging

A sari.

Jumping

A merge la patinaj.

Ice Sckating

A dansa.

Dancing

25

Cuvinte

More words

Cati ani ai ?

How old are you?

Excursie .

Trip

Gara

Railway station

Ochelari

Glasses

Scrisoare

Lettre

Timbru

Stamp

Prieten, prietena

Friend

Bagaj

Luggage

Cheie, chei

Key

Ceas

Watch, clock

Scoala

School

Clasa

Clasroom

Ajutor

Help

Stilou, pix

Pen

Creion

Pencil

26

Cuvinte si
expresii din
timpul
activitatilor

27

Igienizarea Steinburgului Steinburg Sanitation

Agniteni, haideti sa pastram orasul curat. Agnitas inhabitants, lets keep the city
clean.
Padurea Steinburg nu se curata singura. - The Steinburg forest its not cleaning
herself.
Impreuna reusim! Togheter we can succeed!
Cel care planteaza copaci iubeste si pe altii,nu numai pe el.Thomas Fuller The
one who plants trees love the others too, not only himself.
Nu taiati padurea! Dont cut the forest.
Padurea este plamanul planetei. The forest is the lung of the planet.

28

Bazar de Craciun - Christmas Bazaar

Craciunul este o sarbatoare crestina, sarbatorita in 25 decembrie. - Christmas is a

Christian holiday, celebrated on 25 December.
Craciunul este dragostea pentru trecut,curajul pentru prezent si speranta pentru
viitor. - Christmas is the love for the past, courage for the present and the hope for
the future.
Sarbatoarea Craciunului este o perioada buna, iertatoare, caritabila. - Christmas
holiday is a good period, forgiving, charitable.
De Craciun avem obiceiul sa impodobim bradul. - On Christmas we usually
decorate the Christmas tree.
Sub brad Mos Craciun pune daruri tuturor copiilor si nu numai. - Santa put gifts
under the Christmas tree for all children and more.
De Craciun se canta colinde. - On Christmas people sing carols.

29

Inerculturalitate

Toti putem sa fim prieteni. - We all can be friends.

Sa traim in armonie si intelegere. - To leave in harmony and understanding.
Este bine sa ne cunoastem si sa ne respectam obiceiurile si traditiile noastre si ale
minoritatilor cu care convietuim. - It's good to know us and respect our customs
and our traditions and the minorities that live together.
Interculturalitatea reprezint conexiunea, dialogul, legtura dintre culturi diferite n
vedere armoniei dintre acestea. - Intercultural represents the connection, dialogue,
the connection between different cultures in the harmony between them.
Interculturalitatea = "Unitate n diversitate" - Intercultural = "Unity in Diversity

30

Ziua Mondiala a Mediului 5 iunie - World

Environment Day - June 5

Mergi pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport in comun in locul

autoturismului propriu; Nu arunca gunoaiele pe jos nici in orase, nici cand esti in mijlocul naturii; - Do not
throw trash on the floor or in cities, even when you're in the middle of the nature.
Recicleza ceea ce se poate recicla: hartia, metalul, plasticul, sticla, bateriile; Recycle what you can recycle: paper, metal, plastic, glass, batteries.
Planteaza un copac, sau ai grija de plantuta verde din ghiveci; - Plant a tree, or
watch the green plan from the patchwork.
Repara ceea ce este stricat; - Fix what its broken.
Doneaza ceea ce nu iti mai foloseste; - Donate what you no longer uses
Economiseste hartia. Poti scrie/lista pe ambele fete ale unei coli! - Save paper. You
can write / list on both sides of a sheet!
Economiseste energia electrica si apa; - Save electricity and water;
Invata un copil despre natura si felul in care o poate proteja. - Teach a child about
nature and how he can protect it.
Sprijina activitatea unei organizatii de protectia mediului. - Support the work of
environmental organizations.
31

Ziua Mondiala a Curateniei - World Day of

clean

Sa invatam sa colectam si sa depozitam materialeler biodegradabile si alte tipuri

de deseuri in vederea protectiei mediului. - Learn to collect and store materials and
other biodegradable wastes for environmental protection.
Diminuati cantitatea de deseuri de pe strazile orasului Agnita. - Decreased the
amount of waste on the streets of Agnita.
Sa invatam sa sortam deseurile menajere. - Learn to sort household waste.
Nu mai aruncati mizerile pe jos! Dont throw dirt on the floor!
Ce inseamna sa avem un oras curat? What means to have a clean town?
Daca eu pot si tu poti. If I can, you can.
Impreuna pentru un oras mai curat! Togheter for a cleaner city!

32

Ziua Muntilor Carpati Carpati Mountains Day

Carpatii formeaza cel mai lung lant de munti din Europa. Carpati Mountains
form the longest chain of mountains in Europe.
Carpatii strabat sase tari europene: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina,
Romania si Serbia. Carpati Mountains go through six European countries: Czech
Republic, Slovakia, Poland, Hungary, Ukraine, Romania and Serbia.
Cea mai mare altitudine este in varful Gerlakovska (2655 m),iar in Romania ,vf.
Moldoveanu (2544 m). - Highest elevation is on top Gerlakovska (2655 m), while
in Romania, vf. Moldoveanu (2544 m).
In Muntii Carpati traiesc populatii mari de :urs brun, lup, ras si capra neagra. Large populations living in the Carpati Mountains : brown bear, wolf, lynx and
black goats.

33

Vine, vine martisorul!

Mriorul este un mic obiect de podoab legat de un nur mpletit dintr-un fir alb
i unul rou. Femeile i fetele primesc mrioare i le poart pe durata lunii martie, ca semn al
sosirii primverii. Women and girls receive Martisor and wear them during March
as a sign of spring arrival.
Martisorul semnifica lupta Primverii cu Iarna. Martisorul signify the struggle of
Spring with Winter.
Baietii daruiesc fetelor pe 1 martie cate un martisor. The boys give to girls on 1th
March a Martisor.

34

Ziua Pamantului - Earth Day

Am mprumutat Pmntul pentru copiii notri i n-avem dreptul s-i

dezmotenim. J. I. Consteau We borrowed the Earth for our children and we
have no right to disinherit him."
Protejarea Terrei este problema mea ,deci ma intereseaza. - Protecting the Earth is
my problem, so I'm interested.
Vreau sa traiesc intr-un mediu curat. I want to leave in a clean environment.
Oameni, nu transformai Pmntul ntr-un cmp de gunoaie! People, do not turn
the Earth into a field of garbage!
Nu uitai c Pmntul este casa noastr, a tuturor! - Don't forget that the Earth is
our home, everybodys home.

35

Ziua Europei - Europe Day

Data de 9 mai a fost aleas ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano,

din 1985. - May 9 was chosen as Europe Day European Council in Milan in 1985.
La 1 ianuarie 2007 romanii au intrat in marea casa europeana. - On January 1,
2007 Romanians entered the "great European house."
In UE toti locuitorii au drepturi egale. - In EU all citizens have equal rights.
Euro este moneda europeana. Euro is the European currency.
Cultura europeana e o casa mare, intr-adevar, cu multe camere, atat de bogata si
frumoasa, incat merita sa fie admirata in toata lumea. - European culture is a big
house indeed, with many rooms, so rich and beautiful, that deserve to be admired
worldwide.

36

Cuvinte si
expresii legate
de renovarea,
conservarea
cladirilor

37

PREZERVRE, prezervri, s.f. (Livr.) Aciunea de a prezerva. V. prezerva

Prezervare = Preservation
RESTAURRE, restaurri, s.f. Aciunea de a restaura i rezultatul ei. [Pr.: -sta-u-] V.
restaura.
Restaurare = Restoration
CONSERVRE, conservri, s.f. Aciunea de a (se) conserva i rezultatul ei. Instinct de
conservare = instinct de aprare pe care l manifest omul i animalele n scopul meninerii
fiinei proprii.
Conservare = Conservation
REABILITRE, reabilitri, s.f. Aciunea de a (se) reabilita i rezultatul ei. (Jur.) Act juridic
prin care cineva este repus n drepturile personale pierdute (n urma unei condamnri). [Pr.: re-a] V. reabilita.
Reabilitare = Rehabilitation
ARHITECTR, s.f. tiina i arta de a proiecta i construi cldiri. Stilul, caracterul, planul
unei (sau unor) cldiri. Felul n care este construit sau alctuit ceva. Din fr. architecture, lat.
architectura.
Arhitectura = Architecture
Stil architectural, ansamblu de procedeea folosite in domeniul arhitecturii
Stil architectural = Architectural Style
RENOVRE, renovri, s.f. Aciunea de a renova i rezultatul ei; ansamblu de lucrri tehnice,
pariale sau generale executate la un sistem tehnic existent (maini, cldiri, instalaii etc.), fr ai schimba n esen destinaia, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al
folosirii, al igienii sau al esteticii; renovaie. Fig. nnoire, schimbare. V. renova.
Renovare = Renewal, Renovation, Repair, Upkeep
Cladiri istorice = Historic Buildings
DEGRADRE s.f. Aciunea de a (se) degrada i rezultatul ei. Stricare; decdere; degradaie.
Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a
deplasrii de teren
Degradare = Degradation, Abject
SALVGARDRE s. v. aprare, ferire, ocrotire, pzire, protejare.
SALVGARD, salvgardez, vb. I. Tranz. (Livr.) A apra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun
moral, social etc. A salva. Din fr. sauvegarder (dup sala)
PATRIMNIU, patrimonii, s.n. 1. (Jur.) Totalitatea drepturilor i a obligaiilor cu valoare
economic, precum i a bunurilor materiale la care se refer aceste drepturi, care aparin unei
persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun motenit prin lege de la prini (sau de la rude);
38

avere printeasc. Separaie de patrimoniu = separare legal a bunurilor personale ale cuiva
de bunurile motenite sau a averii soului de zestrea soiei. 2. Totalitatea bunurilor care aparin
colectivitii i sunt administrate de ctre organele statului; bun public. Bunuri spirituale care
aparin ntregului popor (fiind transmise de la strmoi); motenire cultural; p. ext. bunuri
spirituale, culturale etc. care aparin omenirii ntregi. Din lat. patrimonium, fr. patrimoine.
Patrimoniu = Patrimony
Degradare organica = Organic Degradation
REAMENAJ, reamenajez, vb. I. Tranz. A amenaja ntr-o form nou, mbuntit. [Pr.: re-a] Re1- + amenaja (dup fr. ramnager).
A reamenaja = To Revamp
EDIFCIU ~i n. Construcie arhitectural (de proporii) impuntoare (cu destinaie public).
[Sil. e-di-fi-ciu] /<fr. difice, lat. Aedificium
Edificiu = Edifice
TOPOGRAFE s.f. 1. tiin care se ocup cu tehnica msurtorilor i a calculelor unor
poriuni mici ale suprafeei pmntului vzute n plan orizontal, precum i cu tehnica
reprezentrii grafice a acestora. 2. nfiare, dispoziie, aezare a unui loc, a unui ora etc.;
descriere amnunit a acestei nfiri. [Gen. -iei. / < fr. topographie, cf. gr. topos loc,
graphein a scrie].
Topografie = Topography
Cor dreptunghiular = Rectangular choir
Absida poligonala = Polygonal Apse
TEMELE, temelii, s.f. Partea inferioar a unei construcii, coloane, statui etc., prin care acestea
se sprijin pe pmnt; fundaie, fundament, baz.
Temelie = Basement , Foundation
INCNT, incinte, s.f. 1. Spaiu (mare) nchis n interiorul unei construcii. 2. Suprafa de
teren nconjurat din toate prile de construcii, de amenajri.
Incinta = Precint
FORTIFICIE, fortificaii, s.f. Construcie militar de pmnt, de piatr, de beton armat,
fcut cu scopul de a apra lupttorii mpotriva proiectilelor i a bombelor de avion i a nlesni
aciunea de observare i de folosire a mijloacelor de lupt proprii. Din fr. fortification, lat.
fortificatio.
Fortificatie = Entrechment
BOLT, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcii) form de bolt (1). Refl. A se deschide
n form de bolt (1). Din bolt.
Bolti = Stuck Out
39

AX, axez, vb. I. 1. Tranz. A aduce o pies cilindric n poziia n care axa ei de simetrie sau de
rotaie coincide cu o ax dat. 2. Tranz. i refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defura ntr-un anumit
sens, a (se) concentra n jurul a ceva. Din fr. Axer
Axa = Axis
Pinion turtit = Battered Shaft
Lucarna ovala = Egg-shaped Dormer
DEMOLRE, demolri, s.f. Aciunea de a demola i rezultatul ei; drmare, demoliiune. V.
demola.
Demolare = Demolition
BASTIN, bastioane, s.n. (Adesea fig.) Fortificaie cilindric sau poligonal, construit de
obicei la colurile unei fortree. [Pr.: -ti-on] Din fr. bastion.
Bastion = Bastion
Decoratie clasicizanta = Academic Decoration
PARCEL, parcelez, vb. I. Tranz. A mpri un teren, o pdure etc. n parcele; a lotiza (1).
Din fr. parceller.
Parcela = Plot
PARTR, partere, s.n. 1. Parte a unei cldiri situat la nivelul solului (sau puin deasupra lui);
totalitatea ncperilor situate n aceast parte a cldirii. 2. Parte a unei sli de spectacole cuprins
ntre scen i fundul slii.
Parter = The
First Floor
Tgl s.f. (reg.) miez cleios din pine; slnin; pmnt cleios.
Tigla = Tile
CRMD, crmizi, s.f. Material de construcie artificial, avnd forma unei piese
prismatice, obinut dintr-un amestec de argil, nisip i ap sau din alte materiale (beton, zgur de
furnal etc.), uscat la soare sau ars n cuptor. Crmid refractar = crmid confecionat
dintr-un material cu temperatur de topire foarte nalt, folosit la zidirea focarelor cuptoarelor
metalurgice. Din ngr. keramdi.
Caramida = Brick
PVNI, pivnie, s.f. ncpere sau grup de ncperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei
cldiri i destinate pstrrii unor materiale (lemne, crbuni etc.) sau unor produse alimentare;
beci.
Pivnita = Basement
GANG, ganguri, s.n. Loc de trecere aflat sub o construcie, sub boltitura unei case. Coridor,
galerie, culoar. Din germ. Gang.
Gang = Gangway
40

MANSRD, mansarde, s.f. ncpere sau ansamblu de ncperi locuibile, aezate imediat sub
acoperi (avnd tavanul i pereii oblici i neregulai); etaj situat imediat sub acoperiul unei
cldiri. Din fr. mansarde.
Mansarda = Loft
NIVL s. n. I. 1. nlime a unui loc, obiect etc. n raport cu un plan orizontal de referin.
cot a suprafeei libere a unei ape, msurat fa de un plan orizontal de referin sau fa de
nivelul zero al mrii. 2. etaj, cat. 3. subdiviziune stratigrafic a unui (sub)etaj geologic. 4. (chim.)
valoare intensiv a unei mrimi, n raport cu o valoare de referin. 5. (fig.) stadiu, grad la care a
ajuns o mrime, o activitate; situaie, treapt; etap; indice. II. nivelmetru. (< nivela)
Nivel = Level
Incaperi in fila = Room Tab
Arcada semicirculara = Semicircular Arch
Acoperis suprainaltat = Raised Roof
Casa de vacanta = Holiday House
PRIDVR, pridvoare, s.n. 1. Galerie exterioar deschis (mai rar nchis), cu acoperiul
sprijinit de stlpi, aezat n partea din fa a unei cldiri sau de jur mprejurul ei; cerdac. 2.
ncpere de la intrarea unei biserici, care preced pronaosul. 3. Prima ncpere (de trecere) n
Pridvor = Porch, Threshold
unele case rneti: tind. Din sl. pritvor.
STLP ~i m. 1) Element de construcie, lung i gros, din lemn, din metal sau din beton armat,
care, pus vertical, servete pentru a susine ceva. ~ de gard. ~ de telegraf.
Stalp = Pile
Parapete din lemn = Wooden Fences
STREIN strini f. 1) Prelungire a acoperiului peste marginea de sus a pereilor unei
construcii, pe care o apr de ploaie. A(-i) pune (sau a duce) mna ~ (la ochi) sau a se uita
cu mna ~ (la ochi) a(-i) pune mna deasupra ochilor, pentru a se apra de soare i a vedea mai
bine. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie, fixat de marginea acoperiului unei case; uluc. 3)
Partea ieit mai n afar a unei girezi sau a unui stog, pe care se scurge apa de ploaie. 4)
Marginea de jos a caierului, pus pe o furc de tors. [G.-D. streinii] /<sl. strin
Stil national romanesc = National Romanian Style
Nava dreptunghiulara = Rectangular Vessel
Absida in retragere = Retired Apse
Pereti din lemn = Wooden Walls

41

Contraforti in trepte = Stepped buttresses

Arhitectura neogotica = Neogothic Architecture
Vitraliu comemorativ = Stained-glass Memorial
Usi semicirculare = Semicurcular Doors
FAD, faade, s.f. Fiecare dintre prile exterioare verticale ale unei cldiri, ale unui
monument; spec. partea dinspre strad sau partea unde se gsete intrarea principal a unei
cldiri. Loc. adj. De faad = de form, pentru a salva aparenele. Din fr. faade (refcut
dup fa).
Fatada = Frontage
Ancadrament din lemn = Wood frame
Pilastrii cu volute = Pilasters With Spirals
DENTCUL, denticule, s.n. Element decorativ n relief de forma unui dinte, folosit la
ornamentarea cornielor. Din fr. denticule.
CORN, cornie, s.f. 1. Partea superioar, ieit n afar i ornamentat, a zidului unei
construcii, avnd rolul de a sprijini acoperiul i de a mpiedica scurgerea apei de ploaie pe faa
cldirilor. 2. Mulur proeminent care nconjoar un antablament, o mobil etc., avnd rol
decorativ. 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioar a unei pante abrupte, a
unei faleze etc.
Cornisa = Cornice
PROFL, profiluri, s.n. 1. Contur, aspect al feei cuiva, privit dintr-o parte.
Profil = Side Elevation
Rulouri metalice = Metal Rolls
ANX, -, aneci, -xe, adj. Ataat unui lucru (principal); alturat. Din fr. annexe.
Anexa = Bulkheads
Cladiri duplex = Duplex Buildings
Nucleu istoric = Hystoric Core
Pinion triunghiular = Triangular Shaft
Scara frontala = Face Scale
Soclu de zid = Wall Socket
42

PARAPT, parapete, s.n. 1. Perete (de nlime mic) din piatr, lemn, metal etc. care servete
la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei osele etc.
Parapet = Bulwark
FINISJ, finisaje, s.n. Finisare. Din fr. finissage.
Finisaj = Finish
Parter inalt = High ground
RSUFLTORE ~ri f. Deschiztur mic prin care se face aerisirea unei ncperi sau a unui
recipient. ~ la beci. /a rsufla + suf. ~toare
Rasuflatoare = Vent
GRND, grinzi, s.f. Element de construcie din lemn, oel, beton armat etc., cu lungimea mare
n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenei unei construcii. Din
sl. grenda.
Grinda = Baulk
Bolta longitudinala = Longitudinal Arch
Bolta transversala = Cross vault
PITR, pietre, s.f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice roc solid, dur i casant
rspndite la suprafaa sau n interiorul pmntului; (i la pl.) fragment de dimensiuni i de
forme diferite dintr-o astfel de roc; p. ext. material fabricat pe cale artificial pentru a nlocui, cu
diverse ntrebuinri, roc natural.
Piatra = Stone
LUT, (rar) luturi, s.n. 1. Roc sedimentar, galben sau cafenie, folosit n olrie, n construcii
i n sculptur; argil. Lut verde = argil de culoare verde, folosit pentru tras brie la casele
rneti. Expr. A fi ca lutul n mna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a
se lsa influenat.
Lut = Clay
MORTR, mortare, s.n. Material de construcie constituit dintr-un amestec de var, nisip, ap,
ciment sau ipsos etc., care se folosete ca element de legtur ntre materiale de construcie
solide. Din lat. mortarium.
Mortar = Mortar
GRSIE, gresii, s.f. 1. Roc sedimentar foarte dur, format prin cimentarea nisipurilor cu
diverse materiale.
Gresie = Sad Stone
FAIAN, faianez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plci de faian. [Pr.: fa-ian-] Din faian
Faianta = Crockery
43

RGIPS s.n. Material pentru construcii sub forma unei plci din gips cartonate pe exterior; gipscarton. Din Rigips, nume commercial.
MRMUR, (2, rar) marmuri, s.f. 1. Roc calcaroas cristalin, de diverse culori, care se poate
ciopli i lustrui, ntrebuinat la lucrri de sculptur i arhitectur. Expr. A fi marmur sau a fi
rece ca o marmur (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rmne indiferent fa de orice. 2. Bloc
sau bucat de marmur (1) cioplit i lustruit; sculptur, statuie de marmur. [Var.: mrmor
s.f., (nv.) mrmor s.n.] Lat. marmor, -oris.
Marmura = Marble
GHIRLND, ghirlande, [(pop.) ghirlnzi]. s.f. mpletitur decorativ n form de lan sau de
cunun, fcut din frunze, flori (i fructe). Element ornamental, n arhitectur i n artele
decorative, avnd aspectul unei astfel de mpletituri. [Var.: ghirlnt s.f.] Din fr. guirlande.
Ghirlanda = Garland
ROZT, rozete, s.f. 1. Mic plant erbacee cu tulpina ramificat, cu frunze lunguiee, cu flori
galbene-aurii, plcut mirositoare; rezed (Reseda odorata). 2. Nasture de alam pe care l purtau,
n trecut, la tunic i la cizme, ostaii din trupele de cavalerie de roiori. 3. Motiv decorativ
circular, avnd forma unui trandafir, care apare frecvent n arta popular romneasc. 4. (Arhit.)
Fereastr circular de mari dimensiuni, decorat cu vitralii i folosit mult la ornamentarea
faadelor catedralelor gotice; rozas. 5. (Tehn.) Armtur sau guler original al unei tije, care
servete ca element de legtur, de suspensie sau de protecie. 6. Disc, n general de form
rotund, care se aplic pe faa diferitelor elemente de construcie, pentru a masca sau pentru a
decora anumite elemente. 7. Custura n form de triunghi, executat manual cu fire de mtase,
la deschiztura buzunarelor, servind ca ntritur sau pentru nfrumuseare. Din fr. rosette.
Rozeta = Rosette
Frize de cercuri = Freezers Circles
V, ove, s.f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea n relief a mulurilor, a
cornielor i a capitelurilor i n ornamentaia mobilierului sculptat, n giuvaiergerie. Din fr.
ove.
Ove = Eggs
PILSTRU, pilatri, s.m. Stlp paralelipipedic prevzut de obicei cu o baz i cu un capitel,
care servete ca element de ornamentaie sau de consolidare a unui zid. Din fr. pilastre, it.
pilastro.
Pilastru = Pilaster
GALERE, galerii, s.f. 1. Coridor subteran n form de tunel care permite accesul minerilor la
zcmnt i ngduie executarea lucrrilor miniere. 2. Canal subteran de comunicaie care face
legtura ntre dou puncte ale unei lucrri hidrotehnice. 3. Coridor subteran (adesea ramificat) pe
care i-l sap unele animale pentru a le servi ca adpost. 4. Coridor lung (i boltit) situat n
interiorul sau n afara unei cldiri, servind ca element de legtur sau ca loc de plimbare. 5.
Muzeu, secie a unui muzeu sau sal ntr-o expoziie ori ntr-un muzeu, n care sunt expuse mai
44

ales opere de pictur i de sculptur. Serie de tablouri expuse; p. ext. serie de portrete descrise
ntr-o oper (literar). 6. Magazin n care se vnd opere de art; p. gener. (la pl.) magazin cu
caracter universal. 7. Balconul dintr-o sal de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel
mai nalt; (fam.) spectatorii de la acest balcon; p. ext. publicul care manifest zgomotos la un
spectacol, la o adunare, la o ntrunire etc. Expr. A face galerie = a manifesta zgomotos n semn
de aprobare, de ncurajare (n cursul unui spectacol, al unei ntreceri sportive etc.). 8. Bar de
lemn sau de metal de care se atrn perdelele. 9. Un fel de tav de metal care se pune n faa
sobei ca s nu cad crbunii din sob pe duumea. Din fr. galerie. Cf. it. galleria, germ.
Galerie.
Galerie = Gallery
Galerii in consola = Console Galleries
TENCUIL, tencuieli, s.f. Strat de mortar care se aterne pe ziduri i pe tavane pentru a le
proteja i pentru a obine suprafee netede, cu aspect plcut. Tencuire, tencuit1. [Pr.: -cu-ia-]
Tencui + suf. -eal.
Tencuiala = Daub
PAVJ, pavaje, s.n. Faptul de a pava; (concr.) mbrcminte rutier alctuit din materiale n
form de blocuri, aezate pe un pat de nisip sau de mortar aternut pe fundaia, pregtit n
prealabil, a unui drum, a unei curi etc. Din fr. pavage.
Pavaj = Pavement
Front compact = Compact Front
Pod de piatra = Stone Bridge
PASARL, pasarele, s.f. 1. Pode mobil care leag de chei puntea unui vapor ancorat;
platform situat la oarecare nlime de puntea unui vas, unde se afl camera hrilor i a
instrumentelor de navigaie. 2. Pod ngust aezat la nlime peste o linie de cale ferat, peste un
canal etc. pentru a permite trecerea pietonilor. 3. Galerie acoperit sau punte ngust care face
legtura dintre dou cldiri sau dou aripi ale aceleiai cldiri la nivelul acelorai etaje. Din fr.
passerelle.
Pasarela = Bridge, Gangway

45

Cuprins:.pagina
Cuvinte si expresii uzuale :..1- 26
Salutari
A-si lua ramas bun
A face cunostinta
A ruga /a multumi
Das au nu
A-si cere scuze
A regreta/felicitare
A se informa
Pentru a ne intelege mai bine
Zilele saptamanii
Timpul zilei
Cat este ceasul?
Micul dejun
Tacamuri
Produse lactate
Fructe
Mancaruri cu carne
Legume si garniture
Desert
Bauturi nealcoolice
Mijloace de transport
Sanatate
Imbracaminte
Sport jocuri
Cuvinte

Cuvinte si expresii din timpul activitatilor :27 - 36

Cuvinte si expresii legate de renovarea,conservarea cladirilor :37- 45

46