SI A CANALULUI NUCK

 HERNIA IGHINALA INDIRECTA

 HIDROCELUL COMUNICANT
 CHIST DE CORDON SPERMATIC
 1552 ien– Egiptenii descriu metode de taxis a herniei ighinale
 176 en – Galen “Ductul ce coboara la testicul este un mic
proces al sacului peritoneal”
 Secolul 5 en – prima corectie chirurgicala Susruta
 Secolul 19 introducerea asepsiei si antisepsiei
 1887 – Bassini
 1889 – Halsted
 1899 –nFerguson descrie tehnica actuala de ligatura a canal
peritoneovaginal si reconstructia canal ighinal fara alterarea
raporturilor cu cordonul spermatic
Canalul peritoneovaginal este responsabil de aparitia herniei ighinale
indirecte la copil

 Procesul vaginal este precursorul embriologic al acestuia

 Apare la varsta de 3 luni ca un diverticul al peritoneului ce patrunde prin
orificiul ighinal profund
 Testiculul coboara in luna a 7 si se ataseaza de o parte a procesului
vaginal pe care il intinde si iese in scrot
 Portiunea acestuia care inconjoara testiculul formeaza tunica vaginala
 Portiunea dintre peritoneu si vaginala se inchide desfintind comunicarea
 Momentul exact al inchiderii acestiu canal este controversat
 Se estimeaza ca la 20% din barbati ramane patent si asimptomatic toata
viata
 Anatomia clasica descrie inele de condensare ce ar antrena inchiderea –
“Inele Ramoned” nerecunoscute in practica chirurgicala
Canalul ighinal este delimitat de 4 pereti

 Peretele anterior este format din: aponevroza oblicului

extern, + in partea laterala fibre din oblicul intern si transvers
 Peretele posterior este format dinspre anterior spre posterior
si dinspre medial spre lateral din: ligamentul Coles, tendonul
conjunct, ligamentul Henle, ligamentul Hesselbach, fascia
transversalis
 Peretele superior este format din: marginile inferioare a m.
Oblic intern si transvers (lateral), marginea inferioara a
tendonului conjunct (medial)
 Peretele inferior este format din: jgheabul ligamentului
ighinal constituit anterior de aponevroza de insertie a
oblicului extern si posterior de bandeleta ileopubianasi fascia
transversalis
 Frecventa de 1-5% din populatie
 Predominanata sexului masculin cu un raport de 8/1-10/1
 Mai frecventa pe dreapta raport 6/4
 La prematuri incidenta este de 15-30%
 Riscul de strangulare este maxim sub 1 an, atinge 60%
 La formele bilaterale acest risc de strangulare este crescut
 La 50-90% din formele unilaterale se poate decela
persistenta de canal peritoneovaginal controlateral fara
manifestare clinica
 Doar 20% din aceste forme dezvolta hernie patenta
controlateral
 Urogenitali
◦ Testiculul necoborat
◦ Extrofia de vezica
 Volumul crescut al lichidului
peritoneal
◦ Ascita
◦ Sunt ventriculoperitoneal
◦ Dializa peritoneala
 Presiune abdominala crescuta
◦ Inchiderea unu laparoschizis, omfalocel sau
hernie diafragmatica
◦ Peritonita meconiala
 Boli respiratorii cronice
◦ Fibroza chistica
 Tulburari ale tesutului conjunctiv
◦ Sindrom Ehlers-Danlos
◦ Sindrom Hunter-Hurler
◦ Sindrom Marfan
 Aparitia unei umflaturi ce tinde sa se extinda spre
scrot
 Vizibila mai ales la efort: plans, ras sau screamat
 Cel mai frecvent se reduce in periadele de relaxare
 Recurenta
 Cu dimensiune variabila
 Deobicei nedureroasa
 Se poate reduce prin taxis
 Cu timpul devine mai persistenta si ia dimensiuni
mai mari
 E observata de parinti
 Frecvent chirurgul nu o poate obiectiva la consultatie
 Organul cel mai frecvent herniat epiplon sau intestin
subtire
 Agitatie psihomotorie
 Aparent disconfort abdominal
 Posibile varsaturi: alimentare-bilioase-fecaloide
 Masa ighinala dura sau fluctuanta
 Posibil a se auzi sau simtii zgomote hidroaerice la palpare
 Devine dureroasa in evolutie
 Mecanismul patogenic este reprezentat de aparitia
edemului organului herniat
 Torsiunea de testicul
 Linfadenita femurala sau ighinala
 Torsiunea de hidatidelor
testiculare
 Hidrocel
 Manevre blande de compresie in sus si posterior
 Trebuie identificat intai testiculul
 Se pot executa manevre de compresie la nivelul orif ighinal
superficial
 Tractiunea liniara a testicul poate ajuta la reducere
 Sedarea copil poate fi utila
 La sugar si prematur tinde sa reapara imediat dupa reducere
 Risc de reintegrare a unei anse compromise
 Hernia nu se vindeca
 La noi doua episoade de strangulare
 Risc mare de strangulare hernie mare, bilaterala,
prematur
 In SUA se opereaza la diagnosticare
 In Europa de Vest urgenta amanata
 Nu se asteapta sa “creasca copilul”
 Unii autori indica explorarea bilaterala
 Incizie in pliu cutanat abdominal inferior
 Reper tuberculul pube si spina iliaca anterosuperioara
 Se incizeaza fascia oblicului extern in lungul fibrelor
 Elementele funiculul spermatic sunt retroperitoneale
 Canalul peritoneovaginal este situat anterior si medial de ele
 Se diseca fascia cremasteriana si aduce funiculul in plaga
 Se repereaza deferentul
 Se diseca sacul la baza si se ligatureaza transfixiant
neresorbabil
 Nu se atinge peretele posterior a canal ighinal
 Eversarea vaginalei
 Readucerea testicul in scrot
 Herniorafia aponevrozei oblicului extern cu fire
neresorbabile trecute prin tendonul conjunct
 Sacul poate fi foarte fin sau foare gros
 Edem local
 Hematoame
 Lezarea deferent sau epididim
 Recidiva
 Testicul ascensionat secundar
 Atrofie testiculara
 Leziuni iatrogene de intestin
 Leziuni vase iliace
 Mortalitatea poate atinge 0,5-
2,8%
 Se produce prin Canalul Nuck
 Prin el trece ligamentul rotund
 Organul cel mai frecvent herniat – ovarul
 Trompa uterina poate fi fixata la sac
 Risc de torsiune si necroza ovariana de 30-40%
 Risc de necroza si dupa reducere prin taxis
 Interventie chirurgicala in urgenta
 Tehnica chirurgicala de abord al sacului ca la baieti
 Sacul nu se poate separa de tendonul conjunct care il
traverseaza
 Se practica fixarea bontului de sac la tendonul
conjunct
 HIDROCELUL COMUNICANT

 Canalul peritoneovaginal permite trecerea lichidului

peritoneal
 Se poate inchide pana la un an
 E o forma de hernie se opereaza
 Se poate reduce la taxis
 Are deobicei dimensiune constanta
 Se palpeaza testiculul in el
 Poate fi moale sau renitent

HIDROCELUL NECOMUNICANT

 Nu exista persistenta de canal peritoneovaginal

 E comun la copilul mic
 Se resoarbe pana la 6-12 luni
 Testicul palpat inafara
 Dupa reducere se umple de
sus
 Garguismente la reducere
 Dimensiune variabila
 Nu transilumineaza
 Dupa strangulare alterarea
stari generale
HERNIE
 Testicul palpat inauntru
 Dupa reducere se umple de
jos
 Dimensiuni relativ
constante
 Transiluminare
 Ecografie
 Copilul este bine chiar daca
form. nu s-a retras de zile
HIDROCEL
 Chistul de cordon

 Se mai numeste hidrocel funicular

 Apare cand canalul peritoneovaginal se inchide superior de
vaginala
 Este de consistenta ferma
 Se evidentiaza oprin tractiune zona de funicul spermatic liber
intre el si orificiul ighinal superficial
 Se opereaza deoarece creaza tractiune pe vasele spermatice