Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Introducere in Psihanaliza - Sigmund Freud

    Uploaded by

    tujkbbk
    12 views298 pages

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views298 pages

    Introducere in Psihanaliza - Sigmund Freud

    Uploaded by

    tujkbbk

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 298
    dedetesteesestse os REPRESS : a INTRODUCERE IN PSIHANALIZA PRELEGERI DE PSIHANALIZA d PSIHOPATOLOGIA VIETIL COTIDIENE 2 8 Traducere, studi introduetiv si note ‘Dr. LEONARD GAY RILIU na + oS & pe A EEE EES ns = es ck eS Control stiinfifie si confruntare : prof. dr. GH. TANASESCU ‘Traducerea a fost fGeuth dupt Wucrérile: Zur Payehopathologie des AMtagsle~ hens 80%), Uber Pspehoanalsse (2910) si Vorlesungen aur Einfhrwnk indie Psyehoanalyss (1816—17) din Gesammelte Seheiften, volumeles TV, Vi, Internation naler Prychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zisleh, Ingrijives edit: ANNA FREUD, OTTO RANK si JA, STORFER 10%, by Internationaler Peychoanalytischer Verlag’, Ges. mb. H, Wien Pentru uzut eadrelor didactice gi al studentilor — vittoré profesori Redector Stefan Westiried Tehnoredactor : Vietoria Ghimsis Coperta colecfiei+ Eugen Stola SUMAR Stuslu introduetlv: Sigmund Freud seu dreptu te adcedr ned Gala) INPRODUCERE IN PSDHANALIZA Patea ini: ACIFLE RATATE 5 6. - 1, Preambat W. Aeteie ratate | =| TL, Actele ratate (contintare) IV. Actele rotate (stisity Partea @ dove: VISUL "ys Difcultth sl abordiri prelimnave ‘VE tpoteze fh tehnjca interpretarit ‘Vit, Confinutil manifest i ideile Intente ate visuiu VIL Vissle copitlor + cea TX, Cenzura ‘sul é X. Simbolistica visutal |. : XE Elsborarea visulsi RIL Analisn aor vise : ILL, Trasiturs athaice si infantibismul ‘visulel XIV. Realizarea dorinjelor Sc TV. Incerttudint 3 ited : Pavtea @ treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR XVL Pabanaliat gf pstbiate ses XVI Sensttsimplanclor {XVII Fisarea In trauma pst Inconstientul XX. Viefa sexual a emuhit XXT Devvoltarea Iibidouloi 35 steveturte sexuate [ENIL Ponte de vedere cu privire ln dezvoltare si rear lune, Etiotogie XXII, Modaitstite de iormare & simplomeer XIV, Nervositatoa comune ees XV. Argenta . XEVE Teoria Ubidoulul i arciismal XAVIE Transfert fi AVI Terapia. psthanalitics : a 2 ase 2 268 a4 28 su mh am 330 PRELEGERI DE PSIMANALIZA Pretegerea tutti : ms Prelegerea a dou a) Prelegerca a trela 389 Preteen pate or Prelogeren a cincea i SIGMUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR PSIHOPATOLOGIA VIEFIE COTIDIENE, 1. Uiterea de nume proprit an wth cei ary TE Uitarea de cuvinte staine a6 cement re WL, Vitarea de mame si de grupurl de euvinte a 1X, Amintiey din copiacie gf yzmintisieerane ‘ne 'y, Lapetnale smn 4 Ccercetttrst operst tol Freud este confruntat de ta bun Sneepat et aban VI. Erort de cite gi de ‘cris 2 aso dente amet Imre cron, Une punt Chir to Vil, Uitoren de letprea a ae projects a forte ing perte din teretura imensh consorata psihaneizel, Chiar si autor! Brrr corneal ghee eee ee a toShut onordill In alte privinte ofera adesea, in acest domeniy, texte din cele Facto eeeasecee fc By SR ueeretablie. Ceoa ce po bunk drepiate @ prim donumirea ‘de «presudectth sc Brone : Br ‘Pelalane® conitule sl adi o renltate anevole de invins, pln fo (rin care Sas e es Siclte ptemaha pslnonalach se afl& demott Ta indersina publicute), tm aceseth Perlnmee eM enna cee gee oan SUAS ‘Giewade sint inch sl mal mari la nol, unde foerte multa ome ma Pee Eas Pinca paltanaliza dest din abate, ort in cfrfile de vulgaizare, de felul clor Qiscute de dr G. Vlad, Mihall Moldovan, C, Tordénescu, Dh Loewerstelin, sav de un T. Corozel, ca sé ru mal vorbim de broqurie tiie Fie Ge unit detractocl animati de intereve obscure, Monogrefia claborata de Bet popescucSibia evizullé de Ia editle 1a cilile, ultima purtind ttl Conceptis pettonatticn, Expunere st evitie8, H, Welther, Sibid, 197), sncorporalt ‘has tin fragmentar fni-o Iocrare scrst, do pe posit idcolegiee superioare, in co- Invorave cu prof de. docent Victor Sahieanu (Ittreducese critieé in psihona Tied, Baitura Decla, 1972), ca al eiteva eseurl pe toma conceptci despre sexualiiate 2 ish Bread, senate ded, Tosit West fried, reprezintd, cdem, singurele contel- uu notabite in directa explordnii obiective a frevdismulul. ,Psikanatica — scoria Ja un moment dat V. S&hleanu — @ abordat domenii delicate ate viefil umane (copltana, sesialitatea, ara) in care imlatiunce lucidiipit investigative se tzbeste, fprin tredile, de multe prejudeci}i"®). Reputstul psibolog marxist G. Politzer Usservave sl el .Depiie Tongtemps aést, depuls Tes premitres débuts de ta pruch- inatgne, ses adverscives ont réclamé te droit de Ta Juger sans la connate”) ‘bin acest punct de vedere, Frewd se afl, parcd, sub puterea unui blestem : ‘accig de a ii la nesfirgit ristaimict, denaturat, mutilat, O texturd complicaté. de actor! favorizaxd aceasth insustiie. Tar opiniite de @ dooa sau @ trela mind, rontente {ark exten oq ql formolela eviten concepute cas socheze Imedlat Giferul, feed preooupént sericese pentru adevar, snt de o persistentS teftordtone +) Motto pretuat de la Irving Stone, The Passions of the Mend, a Novel of the Eifeand Work of Sigmund Pret, Casta, London, 207 H Pierre Fougeyrolies, La rétolution freudienne, Dencdl-Gonthier, Pari 190. @ SVictor SAkleanu, Prhonalisa: pro si consva, in ,Lupta de class*, Amul Ly 9 1, p. 76, ) Georges Politzer, Le muthe de Cantipeychanclyse, in Berits, t. 2, Baie tions Sociales, Panis, 196), pp. Sei camae = -Pthanaizn freudiond — observ J. P. Chaplin si T, 8. Krawice — a ajune SH fle stmplificata ta culme im minteo marelui public. Intoemai cum inireoud eoo= Iufionism at Ta Darwin @ fost redus ta expresia magica ,cmul se troge ain mov muja", pe care ¢ ausim tn vorbirca de toate silee. tot aya yvslia lel Freud th Tegatwre cx dace se2uala a neerostior este supersimpificatd prin frrsas «Din puet fe vedere paihologic este daunator sd reprimt viata sesueld™. Pe clad. in realiate, Fread considera. necesard reprimarea sexualitit, daca tm joc este mupraviefures cultun pr evelizaier™ Freud insusi ne relateazd, in eseul Contributie ta istoria miscarit psthanatt lice, wo fapt dcosebit de seronifiealv in legsturh cu modu in care procedeaea de obicei fabsiticatonit froudimulu, indiferent de mobiiurte care’ it imping la ate tiune: sfntr-o si un asitent de la clinica vienesd wnde fincom wn curs de st scmestrs, imi cert permisiunea de a audia lectlle mele, Lea eieulcet ce mul tent, fn tloere, tar dupa ultima expuncre se oferi si md Tasojeased five past ‘in cursut pkimbart, toi marturist c@ serisese, cu incuviintorea flute sou deca fedri, © carte care combéten teorile mele, adaugind a acum regreta ci a Sieur, din moment ce, datorité prelegeriior mele, it putuse face o lee mai exacld anepra ‘ecestor teoril, Daca te-ar fi cunoseut mat dineinte tot aga de bine, nar ft serie cartea, Inainte de a se fi apueat de lucru, intrebare ta clinics dacd nar face bine sd citeasedImerpretarea wsetor*), tnd + 20 rlepunsese ca mu meritd onencala, Cu toate acestea, tmi spuse el, Fncheind, era prea trzix, nimie din carted aa. nit mat putea fi sekimbat, deoarece era gata tiparitd. Dealtjel, nici na socotit nece- sar 9 food dup aceea vreo declarajie cx privire la schimborea ce se. produsese fn oprital eau feta de poihanalis 9, Sercina limpesisii Werurilor nu este deloe uyoars, daté flind, pe de o parte, ‘complexitatca proprle teoriel treudiene, efortul ef protele de a reflecta ca. fritts {ate lialetica derutantz a fenomenclor psihlee, a omulil concret integral in rela Ville sale multiple de naturd blelogicd 91 socials, iar pe de ata parte tencestaiea emnd de o cauxi mai bund ca core sirguiese Ia zidul de revsteniaimpotsiva Dsihanalizet freudiene acel idcoiogi burghesi constienti de faptal ed materiaiaml, ajjonaismed, ssientismal al ateismol loi Freud pun ln pericol velorite aptcale de 0 orindulre sociald care fsi bazcass existenta pe rela de produce pevimete, eo morala duplicitars, gi care incearch #4 mustifice realitaie si si domloe. 44 pe cale afectivs mescle facktusate prin misloace economice gi polities, Nu ttiapla tor regimwl nazist a fost cel mal nelmpicat adversar al psihanlizel, ordoning tn rai 1099 arderea pe rug a cirtlor Iul Freud si prigeana impottive. adeptilor Sti, Lind cunostintd de acoste acte de barbarie, Freud, care caliticave isles Fismul drept un fenomen pur medieval sl reactionar*, nul va putut opr! sna comenteze Sronie: Am facut progrese, mu gluond in Bexl ifecia tear ji are BBE mine tn carne ti oase, pe clnd g:i se mulfumese seri arda carile-), Dar ce fw #1 spus el Gach ar mat is tcait Sd vads, nu peste milli ani, eaploorele mort Ge la Auschwitz seul Puchenwald? Botada sa'amara nit preligurase niet pe departe devarata crusine « fase 43, Chaplin, T.& Krawice, Systems ond Theories of Psychology, Holt Rinehart & Winston, Now York ete. 1966; pal 2) Die Traumdcutung, Tacrare capitalé Toi Fread, apanuié in anul 1940, in ature, Deutlske, Leipzig. "Wier NS Fueuc. Zur Geschichte der prychomnatytischen Bewepung, in Gesar- mete Senvifeen, WW. Ban, p15, DErnest Jones.’ The Life ond Work of Sigmund Freud, Anchor Books, Doubleday & Co, New York 1968 9.493 8 ‘Teebuinja presentarsi mei pe lire a Tal Sigmund Freud accurge ta nol Snwre alicle, din faptal ci pind in momentul de djé nu au existat teaduceri tn roméneste, aa incit opera sa mi este cunoscuta — in afara acclor cereal restrinse Unde et este citita in original seu in talméciey irancere, cnglezs, ialiene che. — secit prin Sntermediul wor prezentéri Inerent reductive, lacanare. dack mu dolore tare, a unor comentarit adetea Lipsite de aeoperire in siudierea Integral rods isnt. .Cendifit de paiRolegie sociala yi condifi politice eu facut ea multe im teaele paihanatizet sme fie valorificate corespunsétor sau sami primeased ros. punsal critic euvenit — notoczt Victor Séhleanu Credem ch aceasta situofa 4 Intielat ft tntirsie dervoltarea unor sectoare ‘mporiante dim cercetanle. asuea emul), Problema valoriarit aportului positiv al psibanalizel freudivne nu presupune deloe 0 reativare fells, succesul ei fiind ‘conditionat de respingerca, In accles tip a ceca co este ert gi lmposibil de elogiat in aeeasté opera Vastd gt inegald, Intuind aifcatatea intreprindert, acad, Vasile Pavelew, cbvaivind sca eltiva eal et tu este echitait ca toate erorte cemise de psihanelied ad fie atrbuite Jondatorudui vi, seria: Este grew sd se sepere partes de adevir de partca de froare tntro lostrina atit de complesd i atlt de diseutath cum este pathonalica, Cus tit mai mult eu et, char sf gresind, un asemenee curent de gindire — tm maura fn care ta basa se oftt seracitate gi intent lt gtinifice, cum este, indiveutabih eaeal lui Freud — stimuteasd decboteri, contrademonstrajt yi cerceter care ‘contr? bie, uneord intro mare mbsurd, Te depistarea preblemelor i ldrgirea orizontul Din acest pusct de vedere, froudismul a acut merltul deo fi propus spre, cence tore noi domenil, ignorate pina atunel, cum este motivafia inconstionth, oe se smonifext att tn comportarea normald (uitore, Iapsususi, vise) elt ff eee morbid mat ates in nevroce") Jatg suficente argumente care legitimensd interesul nosten major ponte Froud si freudism ca unul dintre princpalele curenie ale pslhologici contemperane, fate nu numai ef a deschis eu hotdrize damit Interprevdell unitare, integrative 4 deterministdinamice a fenomenclor psthice sl a condultel umane, el & excrelet fn accleyi tiny 0 larga taffuen{a asupre allor gMinte, procum si owwpra: Uiecatnelh Sf arteltntregatutseool NX", 1. Curticulum vitae ‘Sigmund Freud s-a nascut ta 6 mal 1054, in oelgehal Feelbers, aflat aici pe fecitoriul Cehosiovacies. Tatal stu, evzeu de obirse galliané, avind dren! mupe, fie Prineipata negoful de Tina, inoplinea 40 de ani tind sa’ cfssturt et Amalia Nathanson, mai tnéeS ou dova decenll decit dhinut gl, 1a aceasta a dova caete torle, el avea dese doi copir mati, dintre care anuh Emenuel, cra easatorle #1 avee lar un fu, John, in vista de on an. Din aceasta fesituré necbiqnulta de relent fe rudenic, a rezultat o situaile paradoxalé: ati} ho! Freud era bunle 1a nayiorea clos deal teelea bélat at su Gigauuna) case, asfel, venes pe lume In aaltate ‘de unchi al unui nepot mai in virstd cu un an dovit dinsut, Biogrels 4 onegchh DY. Sahicany on cit, po ab DNAVLs Paveleu, Drama psthotoplet. Eseu asepra consttuiispathologtel # sind, Elora dléacted gf pedawigion Buscseu, ae pe oh aa "Ct. Dictionar de filozaSie, Taitura polities, Bucurests, 1678, p. 56 b Vel Marthe Robert La révulution psyehanatitigns, Tome 1, Payot Patig, 2068, p. 38 é 3S. Freud, Ma vie et ta psychenatyse, Gallimard, Paris, 1968, pp. 1-14 SBrnest Jones, op. elt, pe 8. ar. Joseph Brewer, care j-acomunieat ut Freud oseriede cbseevatil capitate ‘Houten legiturk cu uncaz deisterie gl ea vindecarea obtinutd cu ajutorul aje-nimie ‘oimetode catartice. Vor publics, in eclaborare, dows cirti: Ober den pryehischen ‘Mekanismus tysterischer Phinomene (188) ql Stuaien siber Hysterie (899). Acelatt Breuer La firut cunogtint& cu otcrinotaringolomut berlines Wilhelm Flies 4:8 de care Fieud va eultiva © prieunie fabulogrd, eu influenye accentuate assbra ‘evolutlel sale slliniiice. Corespondenta dintre ei va de nayiere, pesie ani, 1a ‘episoade romertice. Atit ca Brewer, cit # ca Flies, fei Froud va rupe pol Actinltiv relatiie amieae In continuere, viaja sa se fmpleteste indlceiabil cu destinut psthanalizel, Dac ‘mal mult de z20e ani, pind n 1606, a fost singurul reprezentant al noit orientési Dsiheterepeutice (termenul de psihanalisa" a apérut, pentru prima card, tate-un artieol publicat intrun zian frances, Ia 30 martie 189%), din acert sm poibanaiiza Inccpe 58 aibé adepti din ce tn ce mai numero, In diverse trl, Vor lun nagtere asociatit sl societift de paibanatiza, internationale $i natlonsle, migcarea diversifi- findu-se tot mal mult, in ciuda eforturler Iul Frewd de a impune 0 anumlté linie nertedoxi". Au Tor controverse pitirage si se produc ,dlsidente” de tot fell, intre cate avelen provocate de Alfred Adler, Carl Gustav Jung si W, Reieh int cele mal importante. In afard de aceste divenshini din intoviorsl marll fami de psibanaligi, Freud va avea de tnfruntat si divergentele ea scoala lui Pier re Janet, pe cave pentru prima card I inifnise Ja Teetie lui Chareot. La ora ts ere serie cceste rinduri’) — va precisa el — prinese din Franfa nenumdrate articote gi tuieturi din siare, care depun marturie despre 0 Iuptd vlelentd impotriva ‘occeptrilpeihanalizel 44 care presinta raportursle mele cx gooula francesa fy cu Torlle cele mat false. Citete, de eemplu, ef am folonit gederea mea la Paris penira 1 me fomiiarka cu texele fundomentale ale tui P. Janet, ca apui siemi tow tle pislta ex prade feud. De aceea, vreau si mention: in mod elt se poate de Tamrit 4 mamele Tei Janet nich nea fost pomentt in input ederii mete la Selptrigre™ Fresd se va strédul mereu sf demonstrese of, din punt de vedere istoric, path. fnaliza este absolut Independent’ de desecperirite ii Plerre Janet pe cind faceria din urmd nu va inceta sii revendice prceltates). Competitie aceasta sine {ibd e cont un mare rasunet In pertoada’ interbelled, cum remarci Victor Sanleanud, Dact prima carte tipiritd de Freud, Zur Auffassung der Apkasten (2891), ataca 2 temi de reurologic purd, reprezentind o citict radicala a concepfiel lul Wernieke s Lichtheim cu privire Je aga-aumitul yer aphasische SUmpt>- renkomplea", cea dinti carte care il ianseazd cu adevirat este Die Treumdewtung lsterpretarea!viselo), 1900, degi presa de. spectalitte abla acd toa. mentlonet parjla. Vor arse apol, pe'vind, Pathopatotogta viejii cotigiene (1908, Tret eseuri Qzrnes: Jones op ait, p36 4 Bae worbn de euciorrete Lt ratchet hae a ates O's Peeva, Me ole eta pychenais,p. 1 Jin Rovert S Woodworth, Mary R Sheenan, Contempora Sehoois of Prchstonis Methsen & Co 14a, Lenten 1863" inscqtrin tn esatees ot Scout o ple nog vasinal © Senet work Sighit) Cuciatae sacle tSer Segintha to exert connderatie nftence ba Sen occeey Sat ene ew feat eeriahan by the mort Giomane ooteeyhobs of Freed heh thrown into the shade" {p. 254). 7 ‘")Vietor Séhleanu, op. elt, p. 8 itulatd Selbst Derstelling — Die Frage der n aC scnby ntragucere tn pahonctise 18361919, Dincoto de prinlpit IW “ “a 4 lunie 1998, Freud a fost silit si pardseascd Viena, eresul in care tréise 2, Debut de cercetitor de laborator Comentatorit care cunose muméi uncle Tuerdti disparate slo Iul S, Freud, a cele mai multe ori sevlert ale sale de populurizare, ex Der Trowm (1801), compen- iu al masivuill volta Die Troumdeutung, sau uncle monografit de din, fu acreditat imagines unui Fread iaclat de siinta exacts si de cerectaren expe Hmentalé, care araté in schim @ ioelinatie aperte pentra Tentexiri mitalogice i Construct speculative, pentru riscante extrapolsri filezofice, antropolagia, scio= Togice st aliele de atest fel. Tinaginea accosta falsd mal persist, deowrece, asa Com nota cu subtiliets, ma emul, un medic tegeen, .ca a1 {4 care! alter valort Sanlce, opera tai S. Brewd mw mol este ot cite, lt mar ales comentatt 1), ‘8 vedem cum stau de fopt tucrurile In aceasts privini. 1p realitate, pind in 1065, cind avea virsta de 29 de an! gl chiar pind mult rai tray, dup cum vom aven prilejul si constathes, Freud @ fost un neuroloz dle formate lasies, unul dintre ect mai bunt anatomopatoloct al crcierala, de la Viena, reputat pentru siguranja diagrostieulus si trecind deep? singurul specialist ccurcpeen ‘de prestgiu Im materie de paraliait infantile’). Tnea din timpul studene Yel sa dedicat unet munch asidue de laborator, efectuind uncle descoperini apie ciate de oamenit de stint at eect Ueenicla stiinfiied ska facut-o fn special fe laboratorul Instituut de Ailoto- Je din Viena, sb cirecia indrumere a loi Trnst Brocke ga asistentilor acotuia, Sigmund Exner si Ernst von Flelsehl-Marsow. De la Marthe Robert op cit, vel, Ih, p. 261 My Michel de MUzan, Fraud et Ie mort, in yL’AtC%, 3, 1980, p. 88. Dr. C. Romaneseu, Locul doctrines iui Froud in societatea contemporans, in .Syinposion’s iy 8 196), Beit Didier Anzieu, Lduo-nalyse, PUP, Paris, 5%, p.7 2 ‘el dint, spi: de © mare generositate, @ invétat, fntse altele, c& mimeni nu are Greotol sf fack in. sUinis observathi superficial Propagstor’convins al idilor fut Helmbolta, Brieke sostinea eé singure forjele Titiee 41 chimice, exclusind orice fnterventle de ordin supranatural, pot explica fenomencle wef, tolatatea reac {lllor organismlor si ep in acest caz, pentru investizarea Jor’ rednica se. Teco” ftandd 0 meted fislonmatematics), Apropriinds-sl solidele prineipit. de core tare ale profecrulti siu, Freud a intreprins uncle studil originale de histolosie peevosss, soldete ca trei comucicael — doud asuiwa idtelnilor nervome, sta fwela asupra ganglionilor spinall. la Petromyzon, 0 specie “de poate prim, neluse Inte-un volum al Academlct de stinte’). Va sai descoperi wie avemenea, conexiunea peduneulului inferior «uy ereferul snc, Aceste Jucrari ale at Proud, ‘esi minore, au Insemnat o biruinfé a observaticy microscopice precke si a inter previ genctice, find faverizate de amliorarea tehnieitpreparatelor histolosice, prin utiliarea lorurit de aur in colorarea (sutton Cancomiter, entra medicnist a Srecventat aposiniv un an istiutut de simte al hi Ludwig, intersindvse deans gas. Dupe, almavine feat a Inzat, ca Schundorartat, tn clnca de palace aul heeds Meynert ce al nate ansiomiet al erderlu, din acca trome), Ta seen peviall, Free a'elabort uc linc deo nals ines Che prates we Sint orignal works, dupa expesia Ii Es Sone), de fe ect munoaros wisn soabrere ca Dr. O. Rie, Spee praise essa entra Ie pl nice Studien er die haoretige Zevebratohmny. der Kinde ta win mencaraict comacrae apleion cereale tu cpl Zur’ Rennie ey fevebraien Dinegen des Kinderater, 180) To omental talburgior de tea} ‘cate, a des wate asl (80 fa onl core urmeacd ne note tee cl In auabiograte ~ tn tinpal sorted de tern tecnica, am yale bvertetit anya diver casun! de" oranice ele atanalat nero Trenat mam feniloraer cu acest domenty s pateam Wecstza un tees Se boob 40 precise in care antenepattgul th mal avee noms de ehdager ek ena «41 ait din Wena saree tris Io dlcfe'tn sas cu dingrsten! te oun Sats. Fema clgnoutcelor mele canfrmate de autpsle tal aut chow ‘etc american. edvore te fneom expuner insite de precentaea de Soles aia Sona mews In 104, Feud rated in vn moment reemoayere 58 oa ea decor Deror al ape Teale, ait-de iinportants in mien, chirwrie, Peocaet ae Ia un revirnnat. fm peutlogt, rsdn In acs sos in mod expecnenacteciee Ahisegice ale eocalnel alelold brew Palin canes alose) ele salt eae lutea neste a acs, In special tm comune de infect lacie’ Din Seas stevistrea exainentslor dese, muliumindurse eu Publleare eee “asia Inte reve In ace Un, um risen al sa, Karl alien, aie wed 4) Veri Marthe Robert, om elt, vol Ip. 6 4) Ger Spinaiganslien und Rickenmark des Petromyeun, Akademie der Wissen ‘chalt, Wien, 7 C or W y Ernest Jones, The Life ond Work of Sigmund Pend, p. 48. 8), Freud, Ma vie et la pauchanalyve. 1 58. Freud, Dber Coro, in ,Zentralbiatt 1 dic gesammte Therapie", July, eH 13 orhse de proprictitite cocaine, sa grdbit a8 la pe exsma ea esperimeniarn, omunicind imedut reultaiele la Congress! Ge olalmotcgie de la. Heidetbere Toute seston, Froud timine ovioral mort te netSpiGut neste ocee In 1085, pe cind se alla Charcot, tindrsl Freld ma era ncd pasionat de munca dr laborator, Avind vil in minte cerelirile ale de anstomle sce Niasioie nervosa el ra evrut maestulel inebduna si continue sh alc ce Pe care interes, fn leboruloral de ‘fuolorle’& ssieulul nervos de. care Sispunea sptaiel Suiplstre. Charcot si Guignon cher fi procurar, in cet scp, eles de opis influent Ins puternice clo wizute sh asi fn Slnich, Pred aw deodah evel. spect fenomencior pie, eps Ci pubbcut nu se reduce le procese neurofiawlogic, dpa cum, In scela tn, Sn desepert propria vosstie pabolores, it co intiren posit dee fata pe o alth cele pe cal suferiat de boll nervoats, La 9 Gecombrie 163, cl ‘hprimd hottrrea de'a abandona delinity laborer, reac, prepara, neo fcopul ee, in davotrea unoi proieet care molora Wise va ft part 0 aventura ‘resi ~ ii seria el logednic) = bindee pe fori pustenit afer de B34 Serooase ince Tk mult vreme, Sigmund Frew va spire ideea oh ni se poate inieese prihologin fart = pled le anatomie si iiiona sistema nervon at In soe {cools Ta acest sens el enlcpe oiones de sinapl, preaatsltsir de caive Shevsington, ve piles I vista paihich principe de Snerie i ae susan) si va_anticipa, ce osemenea,nojtmen de inte pe cae @ ve ess de Soneie-eulsCo tone sceten, dupe 685 el va dininge fot nat lar apes fenomenelor.pabcs Ineleina cf aprofundiie.aratomotaogice sat de mat Dulin flor pentra pslhelogie dectt suai Interrelailor umne conerete. Dedicindvae trop ah mift palbologiet sh pubsteepes, Prowl a Hlcuto co toot) vioarea spiral sini, concepind de exemplu sdiome srorinee_ ale “vartuil pabies, pe cave leon ecient remaniet cortniny aya cam. eh Glenil ad rectitent @ if Tech modelele reteriioare la structira. Stemulu,[n report ch apie nou descoperite. Moditesrea teri in rapost ct promeul cur Hower stinitiee era pentru Freud problema de princpia yakmel fei Care cer fink ste fing loc de cation ta care ox Fenunit, BOF ris ot sc "Joplin savant sso on char it mociid ae ‘Aven o fnerederenelimiteta in tint, vieal x60 ind consluirea une sihclopit exacte®), basal pe merit! catitative, po deelvea transfor foe energie patie Corp viu de cuncstinge, Lagat de practicn cunospterh #1 transforma omulut, in primul rind de practice medicela, dar st pedagosict, pahsneliza freudian’ na tare, urmfrind 0 captare cit wal completa a adevaralul, formulind sipoteze specular Live", provizcri ca eriee ipotezd, inst pe care iniclegea si le conirinte fed Ines 9 ernest Jones oes 64, ve sa . 5. Feewd, Jewel. det Cistrinips, a Gesomnlie Sehiten, VE, Ban tnterilonses Bis hoanay oes Velng Ealpughicniion Ah. Lee 3) Ve Leonard Gaveiliu, Peitologie ql peihoidlogi, in Lucrtst gula- see ale cadelor diactce’, Wel I, Suceava, 197, pp 89-96 TyS, Freud, Jenseiee ce Lustprincips, ‘po 287 8)S, Fred, op. city p. 242 Geiner richtigor Peyonlogies in text Tut Freud). “ tore cu faptele realitatit, Accasla nu tnseamnd cd toate ipotezele Sreudiens au ‘sjuns sf fie verficate s! nici ci ele au dobindit continmésl definitive, dupa cum von rede 3. Coordonatele stiintifice ale freudismului Sei care 8 reproyaah Yui Freud metatorele, recurgcrea le mitooaie sau apes asst, petou a tage de act concuna cd am aven e's fare eu'e toeriad nese ches eet isla de doarente Cind Asean ee doctrine, '. Freud @ frit um Stem) epreape fend faders eel putin Ree NIE, SE Sntericare obiinute de pikotooie, fletogia eresernal 1 scolepe"l, lar ee asin mal trcolo adaugd: alm pritcipiy, modul de a reffona al i Fhewse e fiude unor orgumente cite O datd ingeniome, tipiteae chan, este defecnen ft 40 darcasd foarte mult pe anatogle, intuit vguroasd (pornind de te sehrere Janie) si dedictia puintifies find rare, — pentrd noi este evident ch autora ne 4 surprins eseilaul Personal am avut posites sf demonsirdm ope, Secud reeled 0 Biatiesintifed eu rédeeini multiple eI insu necanoetagt aniccedenteshntze in biologie, nevrolgie, anaiomie puclogicd, feviove a cant, Jogi, inclusv palologa sccale (Goethe, Darwin, Weissmann Decry Meznert, Pleehsis, Metmholta, Peehnen, Deewen, Chascos Bernheim Havelock Eidis, Erlich, Gustave Le Bon, Wundieera similind tote Idele care i s-aupisut compatible cupsihanalza into care a abe i LP, Paviov (qi nic steer), Neurologia englezlul H. Jacko sore, wiald pont, Inch, de un W. Ey sau J, Rouart®), a af centric petoe: iruiai elvetian E. Bieler, au contrbuit de asemonea Ia gencsa ni dewwonees tamale, Pe de ald parie, se poate dovedl wor ch .ipoteainsorstentai in se extrimds cu circumspecie ilintis, Freud) este Tesulatl coer cae amente indicive seculare ql ch odatd insults, acca potest" fueeion ok Ga premist majoré in deduct care au In vedere liogia netroslon, ck we itia comportamentlal normal al om, Pathanalizg mr belied a Sati de top, ei fm mod invariebl st neceatt tree la inferpretace Ion ee fina ur pia eer Ineretaen ng, che, actu psthanae prin excelenar*), pein ‘care to exams iiesbepentona ‘Epc contr nel ene determine in eure ceanianeas cree tories cant cauzele, opi un model deducy, care duce de le Vesusi ae eee dente la varlablele independente. ,Scoput nostru — spine Preud = erte noche *} pDans a doctsine de Freud luisméme, @ wy . a a meme, i n'y @ aucune trace d'un systdme (an), GPE ipuve seulement dey lignes de faite gut convergent dons le mest ae oe (©. Politzer, Le myihe de Fantipsychanstene a Sh to al ,Conmoylel, Despre personalleste si metntte prin care o cuncasiem ERGOT RS), MOM sem este perce Bhi sees 3 Op. alt, v.23 2.4. Gaisritio, Scientismut st atetomut lu Sigmund 6% SEINE feblard de comunickns giliice a insttatutal selemane se Wt SEES blah de comunicdn“gilnitice a inalata olen we Wats 9) HEY, J. Rowart, Essct application des pine a Srrtion dymareique de ta. neuropiyentatre, in ul Encephaler ane eae oe seoten aia fo, Reuroprychiatie, in wtEhctphalen, 4608s Nea gh. EY, Bareighat® Gh Brisset,” Manuel de pivehisres Stason et Ge edtee 5D. Lagache, Le psychanaiyse, UF, Paris, 3969, p. 119, 15 inte tn general: nol orem 3 Injclegem fonomenele, st te lodo nel de ee sin flint! aera: no or eet yaterenwnasrd cra trem), Cum 4 en ar er pentre Freud a cinegt pin eae (De fe ene neesee- one ne ey couse bw Po A aentiat i lars noe aon shee # perature a antecedencee ga ali aetle a actrees ch rece Ceti asi dura}, Paani este in waite = va sblinie ahanatieg ‘toda e investigate n urtment iparliol endo of ice Ered ssumitenal-) ty Die Zatanit einer Ils, Freud voraate ain noe Seo anal singe interment forte spropati Ge coceata makalinialec SoP%Sepre devin rela f odevirlsbuobits Ne plingem te nceteadinea Nikole ecuctm ct prom ads © ge In cere generale orstoare recuncile wegeare go ineculye, pine Tege, neal core muse dina mol ut. Dor Secu cette injeste Nin pote aie. Tronsormarea opinion stinice Ime ‘coma evolu, proses l'mu dsirigere. © lege pe care om prsica mat ise diverse! enbidywl se relied ce nefind. ec um co parte ana le slay ct uprinedtoare, sa onstatim ct domenal ede eee este Walat de echt lege descoperia nal tras 0 aprosinare tn mere @ edeebata exe Inox eat ae ter mal minute depo Teveaicle, aprovinore care Ta Ine! I neon pesteclonarea, In eifenete dome, ol facl eam fepanfon de sere tare acd tm cre covceltm. dere iptete ‘be Srey earn, my fi nev! 2 fe shondentmy ce necorspureioase, Dar in whe, nal dejo atom h natew deck Iinnte spe qo aproope imuablie- 9, Vore avon deste Soa ch ne conincem Te'Freud ene stvernrl sstemelor eneionate eck alone eu spa desels dowia sntl ‘ath find atadines poloraivh sdopiath de uni ft de metaord fast, pe core Freod nu te diprculeye nckecim, devine never sf examin ce ie 4 insrarnente slat acesten In terertarea guloiics, Un certain omerienn, hoy Decistedt lnuron stua publeat In The dowaal of Prycotegy, dovedene ef Thole s1"awtaforee sin Genet de eiiente In mule de descopert yin ice, Dreltiod ip usin ten prin namereve exemple majors, extrae din dome- ut extonomlel, isch chime, Blots stemaltclypabologl el heme- tat ‘rhimedes Newton, Nuiberford, Maxwell, ‘Darwin Mendeleev, Kekule, Erlich, Polnceré Einstein, W. MeD ougall, W. Kohler, EC. Tolman, J, Piaget, S. Freud cc) .Niels Bohr— citim in acest studiu revelator — @ decleret cd fdeea complemientarltjit in. isid fra venit intro forma metaforica: ed mu putere cunoajte pe claeex deopotried tn 98 Breua, nota npn ot de 8 m8 Norbing dewore Tosca io Artstetel, Petre Botevatu obser ch ge ‘Staghri H Inoreseu in tod, deosebld premutie’s vaportsctic Cermonilon al ities Biiuee dara terminal edit. poate Toga termenit evtcem, de ele a multe CMSciyind dak tied Sica ato (A asrtce hi C pen Be scsind ‘Suet cen si nett incyse ana ua ane = teen Re ier Seostbeteslnltme ate couse log ale fatal. Pes logan (Szet Se deriva ingle no) Gin poles propued “ist piin opined pile etal do Aner sein teas apt @, Bete rata alee cle auc ties bacurenhc 10, . 8, Feed rowelead de bree fn acest mod, de unde mobili i elashitatea ieorilor sale (in general, desigae 9) 8, Frevd, Die Zukunst einer sltuson, in Gesammelte Sehrifien, XI, Ban 3925, pe; te Schriften, XI. Band 9 Toidem, pp. 4856, 16 eouna dragostl gif Taming justjiel, Aceasta mesiaford se glaete im EHD", Ma se ctin + eManiera dxbld de a uliza analogile obiectve este de, csemene seeareeatd ntl’ de edire ciberneicient gi neurojisilogt tm cerctirile tor, Pe de cote ae prema 68 Jacultoile™ reproduse tn computere sint qnaloage 4 9 parte icnuut, pe de alld parte se presupune cd creerul functioneesd intr see ot cemputerani,-Astfel, timp ce ingineri aa Imsenoak compulerele cu oe ons im cveute roverberante Ini) ex constraitcateuatoae care Joacl sree ct a Inveje ain gryelle focus (pr feed-beck negati ta irulele rin i core of eonatraice hier mayin care x pindeoscd tn mod creator, nekro- vor inceaca ad erplice memoria cmulut gio ctimatetul fe termenit crew Jie tepcrmte inchive cx. transjormar ckimice, invéaree adaptarit te mei tel Tones tnversd. negated yi motiatia ea rewabilre a wnet echilibrir se Prin cone ncemodn concziunll inverse negative, Uneor! se pettec coneziunt in ai ari cogind. cernetiea prin, care feyirile si intrarile crese gt tudburd Mer traral wall, Comportamentul netrotic se presupune a fi analog cu Conerinneo sonal posted, Teonite tai D, O. Hebb sint puternic insiuentate de enatogite inreeuloroarle slectrenice’ Hy, Norbert Wiener, G Walter 9 W. 5. Me Gatien wtllzeaza ic de avemencs, anslogia cu televizionea, spre a-si explica anuiite proces cerebrate va pumevascle exemple de procedee analogice analizate deRoy Dreistadt. vom edéuga inca doud, unul din genctie, oltel din psihologie, J Watson PGsiek, petro @ face mai uyor de Safeles Funct actailor muelcici in orga Thom, imagieant urmatoral model analogic + ADI este arhitectul (protectant), Bek detingorul planurilor de constructie a organismutus; ARN mesagcr este sefol de gomer sau de echipa, cet care aduce planurile sub sipravesherca SEltla fe eaceuta consinucia; ARN transpertor reposzint@ espa de aidasi care Gunicecd cisdmisile (-aminoaclal), pentra@ consirai o snumita proteind, tn SSalormitate cu planul adus de ARNm (ful de gantier) de la ADN-« Ta Pierre Sanet abundd metodsle anatogice uate din fizied (mocanict, teciritate), sau din domenial financlar (bine, bugete, pupculte) mi economic fuome care produc in deficit, falimente) ele, Voind 38 arate ch fortele psiholozice, Ga'D sonate Seize, pot sf alb& dows forme datents sl de mobilizare actual, ps Felggul drancez apelews’ Je analogia cu o institute bancara plasata undeva dane eaprit hameln® s1 unde aa Toe operatil de depuncre gl de restituie, restturile Dutind Iva forme fortete, volente, devastatoare"), Ce reprezint& pel, tp defintiv Reeerlerea famossclor condulte ale ,panerulul*, ,slori*, ,sciri", .serterulul* ete ‘Feet tot ati analog es Valoare euristic’ ? rae a totul haverdata insinvarea ca ratlonamentele nalosice ar fi 0 specie do jnferente infericre, cind tlst este ef aceslea au adus stlinfel beneficii de Roy Dreistadt, an Analyse of sme Use of Anutuyles ant Metaphors in Sciences in he Journal of Psychology", 68, 1, 1908, p. 100 ; vezi si R. Oppen, SoeIeeP analogy tn Science, in wAmeriean Payebolosiet", 1, 2088, pp. Y27—Sa, SH Op. ity B- 108, 1 spud Marian Rosas Talent intelgensi, ccaete, Dare stn pucueath Wik pp. Adal. Tok acest ‘owlor reproduces} comparatia aralogicl @ eaGtetioe bocomale ca clreulatia Inte-o gant Ierovier®, precum sl un model prope Ge Toptan Storren, referkor la acclagt Zenemen, model av prea diferit de Teela inaginat de Watson i Crick ‘iy Pierre Janet, La force et ta faiblesse psychologiques, Matoine, Paris, 202, pp. 39 12 Ww Importanta descoperisl princpiul Iul Arh imede, a ee grav tale, a prinaiul de finctionare organ audit a strict mel psa Saogie eu. sutomul solr) codual Genetic (dears aun allabet comous. din patra tere, #sruct molecisl de ADN (compere co dle formé, fapt confirmat dupi acca prin fotogrs 2 aoa, eres fn Ieborator_& meee a peietpta de modelare a creierelor eleetronice etc. Utilizarea anal a parajlel euristice, 8 metaforei sugestive, este de rk 8d sez inteet bere ri este de naturl. sh eenliges inte ti 'gic, sl puna in miscare pe traicctorii fertile. Nu este, ‘a clogs © sentinid de descalificare sau de Tate de rato, 4s sp0s ait intra descoprirs eau vent sa int jn resis aw ged opts — serie Robes! Oppenheimer = ete 0 tne cle ‘iat indispnsebitlp ineizbia pena poy " ual pe alssmel deductivexte'2 pelts timp ck ates Ses ru dispune de un sistem complet de axiome native este eficient fn mésura in care, védit sau, ‘are of aceastt reguld nu eusoaste exceptiin |S iin ao ene pes, ce wi tee ne ei weiner, Prat pone faba pen ace Iban ne aft‘ cone vl pn aera ch a ‘euro mor ce no cite at wre adel er rat eft pol tnele sates ds Fraud ne malate fs deserierea, fenomenelor psihice, cl le interpreteazt din punct de ‘ve aes centlctat (air inne dled @ hpi contri, in punt de vedere ra fia seama de aspectul cantitativ al fortelor psihice (pulsiunt, cont Palsun) din pct de vedere tpl, ach. trectural, snalisind oraniacen he essa sparta oxi. Pink i te es parte, pan ; fere al practicii nu lpseste: ,Dacd — scrle Freud — se dove mol tiem fonda po iptze inane 6 proces tecnurerd 60 ee St influentarm, potrtit cu wn sop dat, e ovortd cesta succes eee ‘timp eft mintea omeneased Frecare gen. de rationainent colaboreard cu toate celetatte, Se ce ©. prob incontestabta a vata tpetezeh noomres ea rar si numeroasele corelatit $i extrapolari pot da, unui» * praia de aventurd speculatvd, pe cind, din contrm Freud ye expt fdeses, eu sincertate, rezzrva fai de gindicca fentezna, lastrainats de en : ; 8 de ah 3 instrdinatd de materi 4. © conceptie materialist si dinamicé despre psii Poibnalzet 1 au spies adeses fa boc, fir8 est adosea In blo, fic8 areurmntaia de calivele de ,idealisté. mistic&™ si irationalist&*. De ae ecs vintregit psihanatize ex toote variantele el" 1) negares "detenetnismatslfologe determinism fi terminirmuluh fixologio 4) m Oppenheime assal,RyQPPERhel mer, Analogy in Science, in American Prychologle%, 11, pe Lagache, op cit ea om ity P18 ) S Freud, Meapiychologte, in Gesammelte Schriften, V. Band, p. 481 9M, Hales C1 Boten visa, er Te Boten, Inoria puihotogies, Editura Academie, Bucur 18 ta procuele puhice, »Eroorca fundamentala a asestel concepfit — citim fe ttl re Bede istore a palhologiel —, cere esie ruperca palhiewt de rice dcterm ratte soe a imeerearea de explica.procesele sufeteyt prin o cavealitete rior ile fut oe tade adetdrata sa csenj, Pathonaliza mu este ine alt Riya dectt eel mal pur idealism" Neue mai mat dectt necestr ca acest verdict sever a fle controlat in temeli- site ee: Ts primal sind, com am eink arétet intre opera tai Froud 1 psthanalaa Fa reed ae poate pune tn nicl un caz seminbl egalAayl, Dieci psbanaltt + eereraginnk po eoncephl filozofice foarte diferte, nu de putine ont dismeteal aa eg rung. ca ea iim un excmplu din cele mah conchodente este intra- cause Coelist, nisi, ieahionlist 9 Snte-o mvisur® arecare, promotor al_ val devi stan endopaihie, De pe posila sa idealistiaticf, el va denunta in Freud Getermmilice ¢ un rajlonalist, interment foarte categorie: ,Concentia care pla~ we eeaecipra ieerprelarlt psihologice @ palhanatizet freueiene exte binecunoscutud reer cise roponalit de ta sfirytul secotulul al XIX-tea%, — si_continud = TWeltenachouno-ul psihanaticet este un materialism rajional, aeela at wnel ytinge senna exenfaimente practice?) Subp influenta conceptiel sale mistice, acca Tee comea at 0 ealcrisire: ,Prea muifi coment sint mai aproope de pslho~ Ta eudlond dectt de Evonghelle pentru el bolyeviemul are mat mult sens toolt Pemiee turghesis, Cu citeva decenii mal inainte, dusistel francez Jean Beet essinece gle) teoria irevdians, @) 0 indignare drastic, considerin dieat wo prhobgle plerduld In mmigcarea materilistd a secotuiui al XIX-lea"*) "Jadecind deep, S. Freud {si justfiog pe deplin carscterizarea de materialist, pe care unl au voila intamenti8, El porneyte in mod consecvent de la ideea (Pe eave, eNee dace no expiieteeza intotdeatna, fm schimb 0 subintelege, ch yacttitatea Shinld ate Teg de funciia ereleruiut mai mult decte @ orledrul organ — acesta Pind un vezlar indlseutabil al cercetdri"7), Inainte de lente si complicata so sree ie in contextul relatilor sociale, care fi vor da adevarata sa determinare Jihologics, sed espectal man proprivals, organiswel omului vine po hime Plovisat cu ¢ serie de wpulsiun” (= trebuinfe) montate biologic, care excitt Fie terion, cendleg sailfactia intrwan mod lmperlos si neconditionst, Pulsiunea srypare lot Freud ce am coneep!-limitd frire pric sf somatic", a ckrai surs8 se Sug inteun proces somatic Tocalizat Intron anumit orgen sau parte & corpulul, Proces fle de neturé strict chimics, Ge putind corespunde degajirit altor forte, Terexempl, necanice, Se recunoaste in acest fet psibieulut, decsebit de clar. ecbtura organ si indisclubilé cu Sslelogical, cu toate c& Freud so va simi Umer st apeciice ea dat find ceca ce-pl propume cercetores prihotogica, 0 ex set ere mat exectd a turselor pulsionale nu este riguros indispenscbila""), Accasta 2 abiger,p. 891, Je Ge sung, Probldmes de ame moderne, Buchet/Chastel-Corret, 1960, pp. 106, 108 veal 9h. 387. "Thien, . 89 DT odin, Contre Freud. Crisgue de toxe prychotegie de Tineonscient, asso, Pas, 1088, p. HY, Sahleans, Pathanatiza: pro. gi contra, in intreprvade © seioaca punere la punct In aceasta privintd is Freud, Metopsuchologie, p. 453. OG Frese, Tricbe und Triebschickiale, sn Gesammsite Schriften, V. Band, pea, spupta de class", 5, 197, 19 tn kaha dk nn tinani fv tego taunplu R Osborn. sat de Biro ch Pavlov ¢1 Freud au mal imulte puncte comune decit sar erede. Aimbilsint vigeros moni, ave ered €@ {Soteie¢ somrertamentins nan, Palo a dips ow de poe atu Vasile Pavelea™, Imradevin penta cinsteenpthotpia a emul or mal ie olny pai eon ee ios sn eee I dt ania ‘st naars cui cowie am sie deat te so a sri Prenat pein ct np ca oneneald ma coe tel fihoooce a angoael mimic num este mel Inert dace camvajeres tae lulu nereor uemat de exeltiatte care emand din bulb!) Cuvintele aceon gue ‘it ma mare gretate eu elt apstin unl om cae 2 butt ca snatomopstoloe 8 ch ae aS ee Wages ae ee cn tee penne Mc pele te ‘Sod smart cnn Pirin sa as {ch care I tpuente; eo tera se-descopre ierenst comun eare te Joe inl. hs tinea a car oma ce inlture ules peo ci pun gril a w fnd Us dant de oie greupsie de era entomi, ete fom flo, sf mute sine ect fe nolan pur pole, ee Siodalt ade delat apa fois at dens, aban eae sete es fie ca pale 0 Tot ht ret 0 gure acl ten Raton Ma Inne de af ori tema potracdImpouiva turer eet plo fe sin intenadenceorpomi se putntoraee. bat itoee «de "isn gia oie Pea oa a x uta ete a inet nel ops rob iat ena, Peet mf te a ds Siena lee es pesmi Mga ed be guted.S ecru ae cnaie, Ediura stintcn tholopte ft palsciogie podagosie Steet sul 9) Ibidem. p. 67 *)G, Politzer, on city p49. 20 ‘a fost un materslst care 4 utillnt terminologia psinotogiea — mitologia sa, cunt ore enum ~~ spre & dexie procese care, ups parerea 88, intro 41 vor ‘pieces in teen! fizeo-chumici**, Sie oe scgaste ai lace Froud din fapiot ¢& a iotredus, intie altel, tactorul coninmie misinite de energie pubic, in Tanjut eauzsl pe care il urmareste casa Mauvrtamentulul nesrOule. .Acesta exte — spane el — wh factor de cere cree Sinem seoma peste tot, Aatiza pur colitatiné a conditiior

    You might also like