1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

Marin
SORESCU:
“FERICIREA
NU VINE
NICIODATÃ
ATUNCI
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
CÂND
Anul 23. Nr. 27 (1.162) Vineri, 13 iulie 2018 Difuzare prin abonament TREBUIE”.

Caleidoscop informativ Prezenþe bucovinene
FRUNTEA COZII LA SALARII Marin GHERMAN
Regiunea Cernãuþi, împreunã cu încã trei surate

CORUL „DRAGOª VODÔ
(Herson, Cernigov ºi Ternopil), se aflã în fruntea cozii
la salariul mediu. În prezent acesta este sub 79%
faþã de salariul mediu pe economie, care în primele

LA „PASTORALA” DIN FOCªANI
cinci luni a crescut cu 26,7% faþã de aceeaºi perioadã
a anului trecut ºi a fost de 8.225 de grivne.
Singura consolare pentru angajaþi este cã nici alþii
nu o duc mai bine.
CUM E RÂUL, AªA E ªI PLAJA
Plaja orãºeneascã de pe malul Prutului din
Cernãuþi (de pe str. Donbasului) s-a pomenit pe lista
celor mai murdare plaje din Ucraina. Scãldatul pe raza
ei este periculos pentru sãnãtate. Iar cel mai mare
numãr de plaje murdare în Ucraina se aflã în regiunile
Kiev (25, la Nipru) ºi Viniþa (11, la Nistru).
Situaþia s-ar schimba dacã ºi cei de care depinde
salubritatea Ucrainei s-ar bronza pe plajele ei.
CIOC, BOC, MOARA LA LOC!
Cu amenzi de peste 50 de mii de grivne au fost
pedepsiþi doi cernãuþeni ingenioºi care ºi-au bãgat
coada în mecanismele contoarelor de gaze. Aceºtia
au schimbat contoarele vechi, iar în cele noi au montat
Î n perioada 6-8 iulie 2018, la Focºani, judeþul
Vrancea, s-a desfãºurat Festivalul Coral Inter-
naþional „Pastorala” (ediþia a XVIII-a) – eveniment cuprins
Focºani a avut loc Concertul corurilor (partea II) –
Festivitatea de premiere. În ultima zi a Festivalului
colectivele corale au participat la Slujbele divine ale
niºte magneþi care trebuiau s㠓economiseascã”
în cadrul Zilelor Municipiului Focºani. bisericilor din Focºani.
cantitatea de gaz consumatã.
ªmecheria lor a fost descoperitã ºi tot ei s-au ales La ediþia din acest an s-au reunit colective corale
cu paguba ºi cu pãcatul. din toate regiunile României, Republica Moldova ºi
Ucraina. Evenimentul a fost organizat sub egida
NU-I CU DOAMNE-AJUTÃ... Primãriei Municipiului Focºani de cãtre Ateneul Popular
În anul 2013, când a fost pusã piatra de temeilie „Mr. Gh. Pastia” ºi Corul de Camer㠄Pastorala”, sprijinit
la viitorul centru perinatal din Cernãuþi, costul anunþat de Consiliul Judeþean Vrancea, Muzeul Judeþean
al lucrãrilor de construcþie era de 79 de milioane. În Vrancea, CSEI „Elena Doamna”, Teatrul Municipal
patru ani suma s-a dublat ºi a ajuns la 159 de milioane. Focºani, ISJ Vrancea Arhiepiscopia Buzãului ºi Vrancei.
Anul acesta din bugetul de stat aveau sã fie repartizate La Festivalul Coral Internaþional „Pastorala” au
43 de milioane, dar cine ºtie... participat: Corul „Doina” al Filarmonicii din Chiºinãu
Pe an ce trece suma creºte, iar constructorii nu (Republica Moldova), Corul „Dragoº Vod㔠al Societãþii
se grãbesc. Nu-i cu Doamne-ajutã! pentru Cultura Româneasc㠄Mihai Eminescu” din
NU SE LASà DUªI ACASà Cernãuþi (Ucraina), Corul „Ars Nova” din Piteºti
Un cetãþean italian a fost sancþionat cu 1.700 de (România), Corala Universitarilor din Cluj-Napoca
grivne amendã pentru cã a depãºit termenul legal de (România), Corul „ªtefan Andronic” din Vulturu
aflare în Ucraina. Respectiv, a fost sancþionatã ºi partea (România), Corul „Pastorala” din Focºani.
primitoare – o cetãþeanã ucraineanã care nu ºi-a trimis Corul „Dragoº Vod㔠al Societãþii pentru Cultura
acasã oaspetele la termenul stabilit. Italianul nu se Româneasc㠄Mihai Eminescu” din Cernãuþi a fost
lasã dus din Ucraina ºi va fi deportat. însoþit de preºedintele Societãþii Vasile Bâcu, redactor-
Aºa se cimenteazã prietenia italiano-ucraineanã: ºef al ziarului „Gazeta de Herþa”.
nici unii, nici alþii nu se lasã duºi acasã. Preºedinte de onoare al juriului a fost maestrul
Constantin Arvinte, compozitor. Preºedinte al Juriului –
FACEM BAIE PRIN GUNOAIE maestrul Voicu Enãchescu, dirijorul ºi fondatorul Corului
Conteinerele de deºeuri din centrul Cernãuþiului de Camer㠄Preludiu”, director artistic – dirijorul prof.
au stat pline ochi zile la rând, parfumând strãzile urbei Dumitru Sãndulachi, fondatorul Corului de Camerã
cu mirosul lor plãcut. Cauzele sunt multiple: regia de „Pastorala” Focºani, membri ai juriului: Irina Odãgescu,
salubritate nu are maºini suficiente, administraþiile de
compozitor, profesor la Universitatea Naþionalã din
imobil au datorii în faþa regiei de salubritate, iar
Bucureºti, Grigore Cudalbu, compozitor, profesor la
cetãþenii în faþa administraþiilor de imobil.
Universitatea Naþionalã din Bucureºti, Ion Pelearcã,
Recent, primarul Lvovului a fost la Cernãuþi ºi zice
compozitor ºi muzicolog, membru al Uniunii compozi-
cã i-a plãcut. Se vede cã la el e ºi mai prost.
torilor din România, Alexandru Bãdulescu, compozitor
PORCII DAU MIROS URÂT ºi muzicolog, doctor în muzicã, Mariana Popescu, Trebuie menþionat faptul cã în seara de premiere, în
În prima jumãtate a acestui an Ucraina a importat compozitor ºi muzicolog, doctor în muzicã, Alina scena Teatrului Municipal Focºani, dirijorii au urcat în
8,4 mii tone de carne de porc – de 8 ori mai mult Pârvulescu, secretar general ANCR. felul urmãtor: Ilona Stepan, dirijoarea neîntrecutului Cor
decât în aceeaºi perioadã a anului trecut. Cele mai Mai întâi de toate colectivele au participat la Parada „Doina” al Filarmonicii din Chiºinãu (Republica Moldova);
mari þãri exportatoare de carne de porc în Ucraina Corurilor care a inclus concerte ºi mini-recitaluri, apoi Dumitru Caulea, dirijorul Corului „Dragoº Vod㔠din
(56%) sunt Germania, Olanda ºi Danemarca. De urma a avut loc un concert în faþa Teatrului Municipal Focºani Cernãuþi (Ucraina); dirijorul Corului „Ars Nova” din Piteºti;
lor se þin Canada ºi Brazilia. (partea I). În cea de a doua zi a Festivalului corurile au dirijorul Corului „ªtefan Andronic” din Vulturu; dirijorul
Ucrainenii sunt o naþiune aleasã, ei nu suportã vizitat Mausoleul Mãrãºeºti, unde au avut loc recitaluri Coralei Universitarilor din Cluj Napoca ºi iscusitul dirijor
mirosul de porc, dar carnea de porc le place! corale, iar în seara zilei de 7 iulie la Teatrul Municipal al Corului „Pastorala”.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Exemplu demn de urmat LA MULÞI ªI FERICIÞI ANI!
La mijlocul lunii lui Cuptor îºi
ZIUA LIMBII UCRAINENE sãrbãtoreºte ziua de naºtere unul
dintre vrednicii fii ai acestui plai

ÎN ROMÂNIA bucovinean – dl Ilie POPESCU,
doctor în filologie, preºedintele

P
Societãþii regionale „Golgota”, ºi un
roiectul de lege pentru instituirea pe 9 Deputatul român Matei Dobrovie, vice- neobosit patriot. Îi dorim sãrbã-
noiembrie a Zilei limbii ucrainene în preºedinte al Comisiei pentru comunitãþile de toritului ani lungi de viaþã, sãnãtate,
România a fost adoptat cu 269 de voturi „pentru”, români din afara graniþelor þãrii, a subliniat de la cã-i mai bunã decât toate, succese
6 „împotriv㔠ºi o abþinere. Anual, cu prilejul tribuna parlamentului cã România asigurã în mod de creaþie, prieteni adevãraþi alãturi,
sãrbãtoririi Zilei limbii ucrainene în localitãþile în exemplar respectarea drepturilor tuturor mino- energie, cutezanþã, noi realizãri,
care trãiesc membri ai comunitãþii ucrainene din ritãþilor, iar Kievul ar trebui sã facã la fel – sã satisfacþie sufleteascã ºi tot ce-ºi
România se pot organiza manifestãri culturale respecte dreptul etnicilor români din Ucraina de doreºte sã i se împlineascã.
dedicate sãrbãtorii, iar autoritãþile administraþiei a învãþa în limba maternã ºi sã menþinã ºcolile cu La ceas aniversar este felicitat cu multã stimã ºi respect
publice centrale ºi locale, precum ºi organizaþiile predare în limba românã, care-i ajutã sã-ºi de toþi membrii Prezidiului Societãþii regionale „Golgota”. La
neguvernamentale interesante pot sprijini logistic pãstreze identitatea. aceste sincere urãri se alãturã ºi membri filialei Societãþii
ºi financiar organizarea manifestãrilor. De asemenea, deputatul Dobrovie l-a „Golgota” din satul sãu de baºtinã Pãtrãuþii de Jos, activiºtii
felicitat pe reprezentantul minoritãþii satului, rudele, prietenii ºi toþi sãtenii, felicitându-l cu drag pe
ucrainene în Parlamentul României, cetãþeanul de onoare al acestei mândre localitãþi de pe Valea
Miroslav Petreþchi, pentru modul onest în Siretului. Mulþi ani ºi toþi încununaþi de mari succese ºi de
care a prezentat lucrurile în dialogul cu activitãþi importante pentru neam, baºtinã ºi spiritualitatea
autoritãþile ucrainene, cu ocazia deplasãrii noastrã, stimate domnule profesor Ilie Popescu!
în cadrul comisiei speciale la Kiev. El a Din partea tuturor,
arãtat clar cã Ministerul Educaþiei al profesoara Eleonora SCHIPOR,
Ucrainei opereazã cu date eronate, cã vicepreºedinta Societãþii regionale „Golgota”.
România are un liceu cu predare integralã La toate felicitãrile pe care le primeºte în aceste zile dl
în limba ucraineanã la Sighetul Marmaþiei Ilie POPESCU se alãturã ºi CONCORDIA, în al cãrei colectiv
ºi cã Bucureºtiul oficial respectã toate lucreazã mulþi foºti studenþi ai domnului profesor.
drepturile minoritãþii. Sã ne trãiþi, întru mulþi ani fericiþi,
(Coresp. nostru). sã ne mai scrieþi, sã ne mai citiþi!

Veºti din Transcarpatia Prin Patria istoricã
Georgeta MARINA Eleonora SCHIPOR
PUNCT DE CONTROL LOCURI SFINTE VIZITATE DE PÃTRÃUCENI
PENTRU COMBATEREA
CONTRABANDEI D e câþiva ani practicãm acest lucru de folos
pentru suflet – oraganizãm pelerinaje prin
locurile sfinte atât în Bucovina noastrã, cât ºi în
CU ÞIGÃRI România. Este vorba de un grup de activiºti ai satului
nostru Pãtrãuþii de Jos, care ne adunãm împreunã ºi
P e ºoseaua dintre Biserica Albã ºi Bouþul Mare
(Velichi Bîcichiv) va fi instalat un punct de
control cu scopul de a contracara contrabanda cu
plecãm de câteva ori pe an pe la locurile importante
din Patria istoricã, dar ºi de pe meleagurile de baºtinã.
Uneori ni se mai alãturã ºi câte doi-trei doritori din alte
þigãri la frontiera ucraineano-românã, care în ultima
localitãþi.
vreme ia proporþii tot mai mari.
Zilele trecute am organizat un nou pelerinaj de
suflet. Primul popas l-am fãcut ca de obicei la Sfânta
Mãnãstire Putna. Pentru prima oarã am fost ºi în noua
bisericã unde se aflã moaºtele celor cinci sfinþi putneni
– Iacob Putneanul, Arsenie Putneanul, Sila, Natan ºi
Paisie. Ne-am închinat la moaºtele lor, am asistat le
slujba de dimineaþã, am vizitat muzeul mãnãstirii. Din
partea stareþului, Arhimandritului Melchisedec, am
primit în dar cãrþile dedicate evenimentelor de la Fântâna
Albã, ziare, reviste, buclete. Ne-am fotografiat ºi în faþa
complexului memorial dedicat evenimentelor de la
Fântâna Albã ce se aflã la intrarea pe teritoriul
În acest scop, dl Ghennadi Moscal, ºeful mãnãstirii.
Administraþiei Regionale de Stat Transcarpatia, a La o altã mãnãstire Sihãstria Putnei de asemenea
semnat un ordin de intensificare a contracarãrii ne-am închinat la moaºtele celor trei sfinþi ce þin
contrabandei cu þigãri la graniþa româno-ucraineanã. nemijlocit de acest sfânt locaº – Sila, Natan ºi Paisie,
Aºadar, detaºamentul de grãniceri Mukacevo ºi iar de la Izvorul Tãmãduirii celor trei sfinþi am luat ºi am trecut pe la mãnãstirea Bogdana din Rãdãuþi. Peste
Direcþia Generalã a Poliþiei Naþionale sunt însãrcinaþi apã sfinþitã. tot am plãtit slujbe, ne-am rugat pentru pace, sãnãtate,
sã organizeze controlul non-stop, alãturi de un nou Am mai vizitat în pelerinajul nostru mãnãstirile binele nostru, am procurat iconiþe, acatiste, cãrticele
punct de control mobil pe ºoseaua dintre Biserica Suceviþa, Moldoviþa, am fãcut un scurt popas ºi la vãrful de rugãciuni, mir, am aprins lumînãri, ne-am fotografiat
Albã ºi Bouþul Mare, raionul Rahãu. De menþionat Palma, Voroneþ, schitul Daniil Sihastrul. spre amintire.
faptul cã sãptãmâna trecutã, în apropiere nemijlocitã Al doilea popas cu cazare ºi primire frumoasã l-am În aceeaºi zi l-am admirat puþin ºi pe vestitul nostru
de localitatea Slatina, regiunea Transcarpaticã, într-o avut la pitoreasca mãnãstire Doroteia, unde stareþul, copãmântean Grigore Gherman care tocmai susþinea
singurã noapte au fost fãcute încercãri repetate de a protosinghelul Iustin ne-a primit cu multã amabilitate. un concert de toatã frumuseþea pe piaþa centralã a
transporta ilegal þigãri în România. Am asistat la slujbele de searã, zi, la taina Sfântului oraºului Rãdãuþi, deoarece erau ºi zilele oraºului.
Pe data de 2 iulie 2018, Serviciul de Stat de Maslu. Aflându-se în vecinãtatea unui pârâu, puntea Cu impresii de neuitat, cu sufletul încãrcat de emoþii
Grãniceri a depistat ºi a reþinut o persoan㠖 cetãþean ce desparte mãnãstirea de locul de cazare a fost pozitive, cu speranþã ºi ºi credinþã ne-am întors la
ucrainean în vârstã de 37 de ani, care încerca sã avariatã din cauza inundaþiilor ce au afectat nu demult baºtinã. Sperãm cã vom mai avea parte de asemenea
transporte ilegal în România 2 mii de pachete de România. Pãrintele stareþ a fãcut un gest minunat, a momente în viaþã. Doamne ajutã!
þigãri. În aceeaºi noapte, la un alt punct de control venit personal cu maºina ºi ne-a trecut pârâul ca sã Sincere mulþumiri tuturor oamenilor cu suflet mare
ºi trecere a frontierei de pe teritoriul Transcarpatiei putem asista dimineaþa la citirea Sfântului Acatist al pe care i-am întâlnit în calea pelerinajului nostru, cât ºi
a fost observat un grup de persoane care se îndreptau zilei respective. Îi mulþumim ºi pe aceastã cale. dlui Vasile Bâcu, preºedintele Societãþii pentru Cultura
spre linia de frontierã. Când grãnicerii s-au apropiat Dupã ce ne-am luat rãmas bun de la cãlugãrii ºi Româneasc㠄Mihai Eminescu” din regiunea Cernãuþi,
de grupul respectiv, oamenii au pãrãsit în grabã 23 slujitorii de aici am plecat spre oraºul Suceava unde care ne-a ajutat în organizarea acestui pelerinaj. De
de colete de þigãri ºi au luat-o la fugã de la faþa am vizitat ºi ne-am închinat la sfintele moaºte la asemenea, aducem mulþumiri ºi corpului diplomatic al
locului. mãnãstirea Sfântul Ioan cel Nou, venind spre frontierã Consulatului General al României la Cernãuþi.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 13 iulie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Nicolae Dabija – 70

ZIC “BUCOVINA” PARC-Aª ASCULTA BUCOVINA
Mã doare Bucovina ca o ranã

CUM VÂNTURILE TREC PESTE CARPAÞI...” ce nu se mai tãmãduie de-un veac,
ºi munþii ei mã dor ca o dojanã:
munþi cine are nu mai e sãrac.
P oetul ºi publicistul Nicolae Dabija s-a nãscut 15 iulie
1948 în localitatea Codreni, fostul raion Cãinari. Tatãl
sãu, Trofim Ciobanu, era þãran „cu bibliotecã”, iar mama,
ªi Prutu, râul cel mai trist din lume,
atuncea când ajunge-n Cernãuþi,
Cristina Dabija, se trãgea dintr-o familie cu rude preoþi (fratele e-atât de mut, cã nici n-ar face spune
ei, Serafim Dabija, stareþul mãnãstirii Zloþi, ºi veriºorul ei, ºi-ar vrea s-o ia parcã-napoi, spre munþi.
pãrintele Nicodim Onu, au fost condamnaþi în timpul regimului
stalinist la ani grei de temniþã pentru „activitate antisovieticã”). De când existã beznã ºi lumina,
Face studiile primare în satul natal, dupã care urmeazã de când pe lume e Bine ºi Rãu,
ºcoala medie în comuna Sagaidac ºi în orãºelul Cimiºlia. În de cer este legatã Bucovina
anul 1966 devine student la Universitatea de Stat din Chiºinãu, ºi acolo-i aproape Dumnezeu.
Facultatea de Jurnalism. În anul III de studii este exclus „pentru
activitate antisovieticã ºi proromâneascã”, ca peste un an sã Ne amintim mai des de sora noastrã
fie reînmatriculat la cadrul Facultãþii de Litere. rãpitã-n zi de pace, nu de luptã,
Dupã absolvirea universitãþii (1972) este angajat redactor când sângerã toþi pomii sub fereastrã,
la Redacþia tineret a Televiziunii din Chiºinãu. Ulterior, lucreazã când ni-i Moldova ca o hartã ruptã.
ºef al Secþiei poezie ºi criticã la revista „Nistru”, redactor-ºef
al revistei „Orizontul”, iar din 1986 pânã în prezent redactor- ªi poate cã am înãbuºi ºi acest dor,
ºef al sãptãmânalului „Literatura ºi arta” În anul 2009 este editat primul roman al lui Nicolae Dabija
dar parcã transmiþându-ne vag vina,
A fost deputat în ultimul for legislativ ex-unional (1989- Tema pentru acasã, urmat de albumul Tema de dupã tema
bãtrânii noºtri murmurã când mor:
1991), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-2000), de acasã, în care sunt adunate fotografii de la întãlnirile
“Sã nu uitaþi, copii, de Bucovina!”
preºedinte al Societãþii „Limba noastrã cea român㔠(1990, autorului cu cititorii ºi impresiile, discuþiile pe marginea
1998). Din 1991 este preºedinte al Asociaþiei Oamenilor de romanului; Nu vã îndrãgostiþi primãvara! (2013), Te blestem
Zic “Bucovina” parc-aº asculta
ªtiinþã, Culturã ºi Artã din Republica Moldova. sã te îndrãgosteºti de mine (2017). Celor mai mici cititori le
cum vânturile trec peste Carpaþi
Debuteazã în 1965 cu un ciclu de poezii publicate în ziarul sunt adresate cãrþile pentru copii Poveºti de când Pãsãrel
când dãm din cap c㠖 N-OM UITA,
„Tinerimea Moldovei”. Primul sãu volum de versuri apare în era mic (1984), Pasãrea Mãiastrã (1986), culegerea de povestiri
NU VOM UITA: –
1975, având un titlu sugestiv – „Ochiul al treilea”, titlu care se Nasc ºi la Moldova oameni (1992), ciclul de manuale de istorie
abia atunci ei mor mai împãcaþi.
va extinde asupra întregii generaþii de scriitori ai anilor ’70, pentru clasele primare Daciada (1991, în colaborare cu
care promoveazã în scrierile lor esteticul, maximalismul etic Aurelian Silvestru), volumul În cãutarea identitãþii (2002) – o
ªi-s tot mai trist, de câte ori mã-ntorc
ºi afirmarea identitãþii naþionale. În acelaºi an devine membru istorie a neamului românesc din Basarabia repovestitã pentru
din Bucovina, unde muºchiul creºte
al Uniunii Scriitorilor din Moldova. elevi º.a.
în schituri, vãduvite de noroc,
Ulterior, publicã culegerile de versuri Apã neînceputã O contribuþie importantã la valorificarea creaþiei înaintaºilor
ºi Dumnezeu vorbeºte ruteneºte.
(1980), Zugravul anonim (1985), Aripã sub cãmaºã (1989), este Antologia poeziei vechi moldoveneºti (1988), alcãtuitã
Dreptul la eroare (1993), Lacrima care vede (1994), Oul de de Nicolae Dabija. Prin aceastã lucrare scoate din anonimat
Tot mai strãini ºi Cernãuþi-mi sunt,
piatrã (1995), Fotograful de fulgere (1998), Cerul lãuntric (1998), autori din sec. XV-XVIII, descoperiþi în arhivele din Rusia,
ºi-o rupe Herþa pe ucraineºte;
Tãceri asurzitoare (1999), Doruri interzise (2004), Tãceri Ucraina, Polonia. A tradus din G. Guleam, A. Atageanov, T.
ºi numai morþii cei de sub pãmânt
tãlmãcite-n cuvinte (2014) º.a. Tangrâkuliev, F. Garcia Lorca, V. Jukovski, M. Canoat, J. W.
doar ei nu ºtiu decât pe româneºte.
Versurile sale, menþioneazã criticul literar Mihail Dolgan, Goethe ºi alþi autori.
vãdesc trecerea de la un lirism pur, ferit de frãmântãrile Cicluri de versuri din creaþia lui Nicolae Dabija au fost ªi tot întreabã, câte unul, din sicriu:
cotidianului, de la efuziunea incantorie, bogatã în definiþii traduse în englezã, francezã, spaniolã, ebraicã, ungarã, ce se-ntâmplã acolo pe pãmânt,
metaforice, din primele volume, la evocarea ºi meditaþia persanã, suedezã, letonã, armeanã, uzbecã, georgianã etc. au sã ne fie vreun român pe lume viu,
elegiacã, proiecþii de legendã ºi de mit naþional (etapa Pentru întreaga sa activitate creatoare ºi socialã a fost distins de mi se spurcã veneticii pe mormânt?!
Zugravului anonim), apoi la o poezie angajatã pânã la patetism cu numeroase premii naþionale ºi internaþionale.
în frãmântãrile social-politice ale timpului trãit. Nicolae Dabija înscrie un palmares de invidiat ce denotã Dar nu-i pierdut nimica întru-totul
Publicistica ºi eseistica sa este înmãnuncheatã în o muncã ºi dãruire titanice. De aceea, nu e de mirare cã cât cerul peste fagi s-a mai pãstrat;
volumele Pe urmele lui Orfeu (1983), Libertatea are chipul lui personalitatea sa de excepþie a atras dupã sine numeroase ni s-a luat, e drept, aproape totul;
Dumnezeu (1997), Icoanã spartã, Basarabia (1998), La est cronici, publicate în patria istoricã, ce se adaugã firesc celor dreptul la plânset nu mi s-a luat.
de vest (2001), Drumul spre bisericã (2013), Urma sârmei apãrute în Basarabia, conturând profilul unui scriitor ºi luptãtor
ghimpate (2013), Manifest de unire (2013), Biserica pe roþi pentru dreptate ce ar merita Premiul Nobel, dacã ar fi propus Visez de pe acum sã plec la anul
(2014), Mihai Eminescu, un poet de mâine (2014), Aºchii de ºi susþinut, nu discreditat de confraþi, cum s-a întâmplat cu în Bucovina zãrilor cãrunte:
cer (2014) º.a. alþi scriitori români (vezi cazul Blaga). sã stãm cu Zeghrea ºi cu Tãrâþeanu
în jurul unui foc, pe-un vârf de munte.
REFERINÞE Nicolae Dabija, ori de câte ori vorbeºte
în public sau îºi rosteºte versurile (…). ªi sã bocim de stârpea româneascã
Nicolae Dabija este un poet al Creaþia lui Nicolae Dabija este
Lirica lui Nicolae Dabija este o poezie a locurilor astea ca o ran㠖
rãsturnãrilor vizionare, care repune în decisiv marcatã de voinþa extra-
a legendelor ºi memoriei. eu, mut, în limba mea moldoveneascã,
drepturi tãcerea primordialã, umilul, ordinarã a recuperãrii arheale (…). În Theodor CODREANU ei, mut, în limba lor bucovineanã.
roua, viaþa elementelor, întru-un cuvânt, glasul acestui poet rãzbate parcã
Verbul lui Nicolae Dabija, în majo-
taina. amintirea cântecului orfic. O blândeþe
ritatea cazurilor inspirat ºi plãcut Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi
Mihai CIMPOI sfâºiatã prelung strãbate vocea lui
auzului, vraja cuvântului sãu pune o nuntã sau vreo sfântã sãrbãtoare –
stãpânire pe cititor, dezvoltându-i ºi simþim cum curge Prutul între noi
ascuþindu-i simþul lingvistic, textele sale ºi sârma cea ghimpatã cum tresare.
merg drept la inima omului îndrãgostit
de baladã, urãturã ºi, în genere, de Nu va fi unic Domnul cel din slove
literatura noastrã autohtonã. ºi Domnul – cel ce umblã pre pãmânt,
Ion CIOCANU în lume cât mai sunt douã Moldove
Nicolae Dabija este un elegant ºi douã Bucovine cât mai sunt.
împãtimit, un melancolic luminos, deloc
resemnat, cu o mare disponibilitate Bogat e cine are o poianã.
retoricã. Declarã cã scrie cu o panã de Munþi cine are nu mai e sãrac.
înger, ºi cã în poeme – care nu sunt decât … Mã doare Bucovina ca o ranã,
peisaje ale sufletului – lucrurile sunt ºi nu se mai tãmãduie de-un veac.
vãzute cu al treilea ochi, acela care vede
nevãzutul. Cert este cã basarabeanul Doamne, când ceasul cel din
Nicolae Dabija, redactorul-ºef al cura- urmã-mi vei suna
joasei reviste „Literatura ºi arta”, scrie fã-mã în Bucovina un agud –
bine ºi, la nevoie, schimbã elegia în ca vânturile când mã vor zvânta
pamflet politic. de pe un deal, pe toatã, s-o aud.
Eugen SIMION (1991)
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
13 iulie 20 18 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA ºi hulubaºul”. 10.00., “ªoimul ºi hulubaºul”. 15.45. RadioZiua. 14.50. 19.20. Tema zilei. 14.10., 19.30. Tema zilei. 20.00.
LUNI, 16 IULIE 21.00. Pauzã în trans- 10.00., 21.00. Pauzã în Luminã. 15.45. 100 de ani 15.45. RadioZiua. 14.50. Concert.
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. misiune. 13.40., 19.20. transmisiune. 13.40., de istorie ucraineanã în 100 Luminã. 15.45. 100 de ani DUMINICÃ, 22 IULIE
Buna dimineaþa, Bucovina! Tema zilei. 14.10., 15.45. 19.20. Tema zilei. 14.10., de minute. 16.05, 16.30., de istorie ucraineanã în 100 7.00, 7.30. Desene ani-
7.30., 8.05., 8.35., 13.30., RadioZiua. 14.50. Luminã. 15.45. RadioZiua. 14.50. 17.45., 19.45., 20.10. Do- de minute. 16.05, 16.30., mate. 8.00., 17.10. Cum
17.00., 19.00., 20.40. 15.45. 100 de ani de istorie Luminã. 15.45. 100 de ani cumentare. 17.10. Discuþie 17.45., 19.45., 20.10. Do- adicã? 8.20., 13.30. Diver-
Noutãþi. 9.00., 16.05., ucraineanã în 100 de mi- de istorie ucraineanã în dificilã. 17.45. Noutãþi (în cumentare. 17.10. Sche- tisment. 9.30. Eneida.
17.10., 17.40., 18.00. nute. 16.05., 17.10., 100 de minute. 16.05, limba românã). 18.00. me. 17.35. Istorie dese- 10.00., 21.00. Pauzã.
Documentare. 10.00. 17.45., 19.45. Docu- 16.30., 17.45., 19.45., Adevãruri veºnice (în limba cretizatã. 19.20. Bilanþuri. 13.40., 19.30. Tema zilei.
Pauzã în transmisiune. mentare. 17.10. La treabã. 20.10. Documentare. românã). 18.30. La noi în SÂMBÃTÃ, 21 IULIE 14.10. Istorie desecre-
13.40., 19.20. Tema zilei. 17.45. Noutãþi (în limba 17.10. Banii noºtri. Bucovina (în limba ro- 7.00. Desene animate. tizatã. 15.00. Diverse.
(în limba românã). 14.10., românã). 18.00. La noi în JOI, 19 IULIE mânã). 19.00. Noutãþi. 8.00., 20.00. Concert. 13.40. Tema zilei. 14.10.
15.45. RadioZiua. 14.50. Bucovina. (în limba ro- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. VINERI, 20 IULIE 9.30. Eneida. 10.00., Istorie desecretizatã.
Luminã. 15.45. Divertis- mânã). 18.30. Adevãruri “Bunã dimineaþa, Buco- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 21.00. Pauzã în trans- 15.00. Emisiune distrac-
ment. 19.45. Eneida. veºnice (în limba românã). vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., “Bunã dimineaþa, Buco- misiune. 13.30. Diver- tivã. 15.30. Concert.
MARÞI, 17 IULIE MIERCURI, 18 IULIE 13.30., 17.00., 19.00., vina!”. 7.30, 8.00., 8.30., tisment. 13.40. Bilanþuri. 16.30. Vreau sã fiu. 17.30.
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s 13.30., 17.00., 19.00., 14.35. Istorie desecre- Cine e stãpân în casã?
Buna dimineaþa, Bucovina! “Bunã dimineaþa, Buco- “ªoimul ºi hulubaºul”. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s tizatã. 15.25. RadioZiua. 18.10. T/s “Sânge ºi tran-
7.30., 8.00., 8.30, 13.30., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 10.00., 21.00. Pauzã în “ªoimul ºi hulubaºul”. 16.20. Afiº cultural. 16.50. dafir”. 19.00., 20.00. Docu-
17.00., 19.00., 20.40. 13.30., 17.00., 19.00., transmisiune. 13.40., 10.00., 21.00. Pauzã în Film artistic. 18.10. Docu- mentare. 19.30. Tema zilei
Noutãþi. 9.00. T/s “ªoimul 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s 19.20. Tema zilei. 14.10., transmisiune. 13.40., mentar. 19.00. Noutãþi. (în limba românã)

TVR 1 trecut. 13.00. Aici, acum. Documentar. 18.30., 4.10. 3.35. Izolaþi în România. 9.00. Oameni ca noi. credinþei. 8.25. Filler.
LUNI, 16 IULIE 14.00., 20.00., 24.00. Pulsul zilei. 21.00., 2.00. 5.20. Discover România. 9.30., 5.00. M.A.I. ap- Oameni ca noi. 8.10.,
6.30., 8.00., 9.00. Matinal. Telejurnal. 14.55., 2.55. România 9. 0.30. Politicã VINERI, 20 IULIE roape de tine. 10.00., 3.50. Universul credinþei.
9.45., 11.45., 12.30. Tele- Vorbeºte corect! 15.00., ºi delicateþuri. 1.30. 6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma- 15.00., 22.00., 11.10. 9.30., 3.30. Pro Patria.
shopping. 10.00. Perfect 16.05. Magheara de pe Zona@. tinal. 9.45., 11.45., 12.30. Documentare. 10.55. Isto- 10.00. În grãdina Danei.
imperfect. 12.00., 3.40. unu. 17.30. Politicã ºi JOI, 19 IULIE Teleshopping. 10.00., ria cu Virgil. 12.00. Vreau 10.35., 12.00. Viaþa sa-
Adevãruri despre trecut. delicateþuri. 17.30. Politicã 6.30., 8.00., 9.00. 1 11.00. Perfect imperfect. sã fiu sãnãtos! 13.00. tului. 11.50. Minutul de
13.00. Aici, acum. 14.00., ºi elicateþuri. 18.30. Pulsul Matinal. 9.45., 11.45., 12.00., 22.00., 3.40. Ade- Tezaur folcloric. 11.50., agriculturã. 13.00. Tezaur
20.00., 24.00. Telejurnal. zilei. 21.00.România 9. 12.30. Teleshopping. vãruri despre trecut. 13.00. 18.50., 2.30. Bucureºti, folcloric. 14.00., 20.00.,
14.55., 2.55., 4.05. Vor- 22.35., 23.30. Docu- 10.00., 11.00. Perfect Aici, acum. 14.00., 20.00., capitala rezistenþei româ- 2.45., 4.35. Telejurnal.
beºte corect! 15.00., mentare. 1.30. Creativ. imperfect. 12.00., 3.40. 24.00. Telejurnal. 14.55., neºti. 14.00. Telejurnal. 14.30. Ultima ediþie.
16.05. Magheara de pe MIERCURI, 18 IULIE Adevãruri despre trecut. 4.05. Vorbeºte corect! 14.30. Creativ. 15.00. Ora 15.30., 19.00., 24.00.
unu. 17.30., 0.30. Politicã 6.30., 8.00., 9.00. 1 13.00. Aici, acum. 14.00., 15.00. Fãrã etichetã. regelui. 16.00. Vedeta Documentar. 16.00. CM de
ºi delicateþuri. 18.30. Pul- Matinal. 9.45., 11.45., 20.00., 24.00., 4.50. Tele- 16.05 Euro polis. 17.30. popularã. 18.00. Exclusiv Fotbal – 2018. 18.00.,
sul zilei. 21.00., 2.00. 12.30. Teleshopping. jurnal. 14.55., 4.15. Vor- Cooltura. 18.25. Moment în România. 19.50. eusunt 2.40. Bucureºti, capitala
România 9. 22.35., 23.30., 10.00. Perfect imperfect. beºte corect! 15.00., Art. 18.35., 4.15. Pulsul românia. 21.00. Dosar rezistenþei româneºti.
3.15. Documentar. 1.30. 12.00., 3.40. Adevãruri 16.05. Akzente. 17.30. zilei. 21.00., 23.30., 0.30., România. 22.00., 1.15. 18.10. Lozul cel mare.
Oameni ca noi. despre trecut. 13.00. Aici, Lozul cel mare. 18.00., 3.20. Documentare. 22.35. Documentar. 23.00. Profe- 18.45. Istoria cu Virgil.
MARÞI, 17 IULIE acum. 14.00., 17.00., 0.30. Banii tãi. 18.35., Recurs la moralã. 2.55. sioniºtii. 24.00. Moment 19.50. eusuntromânia.
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma- 20.00., 24.00., 4.45. Tele- 5.05. Pulsul zilei. 21.00., Zona @. Art. 0.15. Expediþiile me- 21.10. Muzici ºi tradiþii în
tinal. 9.45., 11.45., 12.30. jurnal. 14.55., 17.30., 2.15. 2.30. România 9. 22.35., SÂMBÃTÃ, 21 IULIE moriei. 3.25. Viaþa satului. Ciºmigiu. 23.00. Garantat
Teleshopping. 10.00., Vorbeºte corect! 15.00., 0.30., 4.05. Documentare. 6.30. Banii tãi. 7.00. Cool- DUMINICÃ, 22 IULIE 100%. 1.00. Recurs la
11.00. Perfect imperfect. 16.05. Convieþuiri. 17.30., 1.00. Exclusiv în România. tura. 8.00. La un pas de 6.30. Teleenciclopedia. moralã. 1.50. Ultima ediþie.
12.00. Adevãruri despre 22.35., 23.30., 3.15. 1.50. În grãdina Danei. România. 8.30. Zona@. 7.30., 8.30. Universul 3.50. În grãdina Danei.

TVR-2 dele dragonilor”. 10.10., 19.00., 4.05. Telejurnal. 2.20. Se zice cã... 15.40. nu ºtiai. 2.50. Destine ca- mame”. 23.45. Motor Vlog.
LUNI, 16 IULIE 16.40., 3.00. Femei de 10, 13.40. Teleshopping. T/s “Vlaºinii”. 18.50. E n filme. 4.40. Cap compas. 0.20. F.a. “Drumul cãtre
7.00., 12.00., Documen- bãrbaþi de 10. 11.00. Des- 14.00. Cultura minoritãþilor. vremea ta! 20.10. F.a. 5.00. Mic dejun cu un crimã”. 1.55. Film artistic.
tare. 8.00., 4.00. Câºtigã tine ca-n filme. 13.00., 14.30., 22.25., 1.50., 4.50. “Experimentul de la Phila- campion. 2.20. Divertisment. 0.20.
România. 9.00., 17.40. T/ 19.00., 4.00. Telejurnal. 5 minute de istorie. 14.40., delphia”. 22.10. T/s “Ana- SÂMBÃTÃ, 21 IULIE F.a. “Încredere înºelatã”.
s “Legendele dragonilor”. 13.40. Teleshopping. 2.00. Se zice cã... 15.40. tomia lui Grey”. 23.00. 7.00., 11.10., 12.10., 3.50. Festivalul Interna-
10.10. Ferma. 11.00., 14.00. Cultura minoritãþilor. T/s “Vlaºinii”. 18.50. E Vara amintirilor. 5.00. 16.10., 18.00., 4.35. Do- þional de la Monte-Carlo”.
5.00. Gala umorului. 14.30., 21.50., 4.50. 5 vremea ta! 20.10. Tele- Destine ca-n filme. cumentare. 8.00. Desene DUMINICÃ, 22 IULIE
13.00., 19.00., 4.00. Tele- minute de istorie. 14.40., cinemateca. 23.00. Diver- VINERI, 20 IULIE animate. 9.00. T/s “Safari”. 7.00., 18.00. Docu-
jurnal. 13.40. Teleshop- 23.45., 2.05. Se zice cã... tisment. 0.10. F.a. “Adevãr 7.00., 11.10., 12.00., 9.50. Poate nu ºtiai. mentare. 8.00. Desene
ping. 14.00. Cultura 15.40. T/s “Vlaºinii”. ºi minciunã”. 2.50. Poate 15.40. Documentare. 10.00., 3.10. Mic dejun cu animate. 9.00., 5.00. Fer-
minoritãþilor. 14.35., 2.20. 20.10. F. a. “Adevãr ºi nu ºltiai. 8.00., 20.00., 0.10. Câºtigã un campion. 10.50., ma. 10.00., 3.35. Pescar
Se zice cã... 15.30. T/s minciunã”. 21.50. 5 minute JOI, 19 IULIE România! 9.10., 17.40. T/s 13.20., 17.10., 21.50. 5 hoinar. 10.30. Naturã ºi
“Vlaºinii”. 16.40., 3.00. de istorie. 22.10. T/s “Ana- 7.00., 12.00. Docu- “Legendele dragonilor”. minute de istorie. 11.00. D- aventurã. 11.00. Destine
Femei de 10, bãrbaþi de 10. tomia lui Grey”. 23.00. mentare. 8.00., 20.00., 10.10. Femei de 10, bãrbaþi ale lu-Miticã. 12.00. Euro- ca-n filme. 12.00. Azi
18.50. E vremea ta. 20.00. Divertisment. 0.10. Filmul 24.00., 4.00. Câºtigã Ro- de 10. 11.00. Duelul pia- maxx. 12.30., 3.00., 4.30. despre mâine. 12.30. Sã-
Destine ca-n filme. 21.00. de artã. 2.00. Revizie mânia! 9.00., 17.40. T/s nelor. 13.00., 19.00., 3.35. Gala umorului. 13.30., nãtate cu de toate. 13.10.,
D-ale lu-Miticã. 21.55., tehnicã. “Legendele dragonilor”. Telejurnal. 13.40. Tele- 0.10. MotorVlog. 14.00., 0.40. F.a. “Declaraþie de
4.50. 5 minute de istorie. MIERCURI, 18 IULIE 10.10., 16.40., 3.10. Fe- shopping. 14.00. Cultura 5.00. Memorialul Durerii. drasgoste”. 14.50. 5 minu-
22.10. T/s “Anatomia lui 7.00., 12.00. Documen- mei de 10, bãrbaþi de 10. minoritãþilor. 14.30., 22.50., 15.00. Cap Compas. te de istorie. 15.00., 2.00.
Grei”. 23.00. Divertisment. tare. 8.00., 20.00., 24.00., 11.00., 2.40. Pescar hoi- 0.50. 5 minute de istorie. 15.30. Plimbaþi ºi mâncaþi. Duelul pianelor. 17.00.,
0.10. Filmul de artã. 3.10. 4.00. Câºtigã România! nar. 11.30. Plimbaþi ºi 14.40. Se zice cã... 6.40., 4.00. Festivalul 4.05. D-ale lu-Miticã.
Femei de 10, bãrbaþi de 10. 9.00., 17.40. T/s “Lege- mâncaþi. 13.00., 19.00., 15.40., 2.00. Ieri. Azi. Intrenaþinal de Circ de la 19.00., 3.30. Telejurnal.
MARÞI, 17 IULIE ndele dragonilor”. 10.10., 2.10., 4.00. Telejurnal. Mâine. 18.50. E vremea ta! Monte Carlo. 17.30., 20.10., 1.50. F.a. “Trandafi-
7.00., 12.00. Docu- 16.40., 3.00. Femei de 10, 13.40. Teleshopping. 20.10. F.a. “Drumul cãtre 18.50., 3.30. E vremea ta. rul galben”. 22.10. Filmul
mentare. 8.00., 20.00., bãrbaþi de 10. 11.00., 2.50. 14.00. Cultura minoritãþilor. crimã”. 0.45. 5. Minute de 19.00., 4.00. Telejurnal. de artã. 23.55. Poate nu
4.00. Câºtigã România! Cap Compas. 11.30., 5.00. 14.30., 1.45., 4.50. 5 istorie. 23.10. F.a. “Drumul 20.10. F.a. “La pescuit”. ºtiai. 0.10. F.a. “Extem-
9.00., 17.40. T/s “Legen- Naturã ºi aventurã. 13.00., minute de istorie. 14.40., cãtre crimã”. 0.50. Poate 22.10. F.a. “Furia unei poral la dirigenþie”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.