I.

SISTEMUL MUSCULAR
-este format din mușchi, care sunt organe active ale mișcării, acest rol este realizat de către
musculatura scheletică — somatică — având în structura sa țesut muscular striat
-mușchii au forme variate
• mușchi fusiformi — biceps, triceps
• mușchi triunghiulari — piramidal al abdomenului
• mușchi de formă patrulateră — marele drept abdominal si marele dorsal
• mușchi în formă de cupolă — diafragma
• mușchi în formă de trapez — mușchiul trapez
• mușchi circulari — orbicularul buzelor si cel al pleoapelor, sfincterele

1. Structura mușchiului
-mușchii scheletici prezintă:
• corpul mușchiului - o porțiune centrală musculară, mai voluminoasă, format din
fibre musculare striate
• 2 tendoane - extremități de culoare alb-sidefie, conțin țesut fibros
o unul dintre tendoane se inseră pe osul fix (osul care nu se va mișca) și
se numește originea mușchiului; în general originea mușchiului este
unică (se prinde doar de o singură zonă a unui os) dar există și mușchi
cu mai multe origini: biceps, triceps, cvadriceps
o celălalt se prinde de osul mobil și se numește inserția mușchiului
-la exteriorul corpului muscular se află fascia mușchiului - o membrană conjunctivă
-sub fascie se află epimisium - o lamă de țesut conjunctiv
-din epimisium pornesc, în interior, septuri conjunctive numite perimisium și care
delimitează fasciculele musculare
-fasciculele musculare sunt alcătuite din mai multe fibre musculare

1
-fiecare fibră musculară este învelită de endomisium – o teacă fină de țesut conjunctiv
-mușchiul are o bogată vascularizație
Fibră musculară = Celulă musculară
-inervația mușchiului este dublă:
• somatică – inervează fibrele musculare
• vegetativă – inervează vasele de sânge ale mușchiului determinând reacții
vasomotorii (vasodilatație, vasoconstricție)

Structura mușchiului

2. Principalele grupe de mușchi scheletici

a. Mușchii capului
-2 categorii de mușchi:

• mușchii mimicii - prin contracția lor, determină diferite expresii ale feței ex.
orbicularul buzelor și cel al pleoapelor, mușchiul occipitofrontal (format din
mușchiul frontal și occipital)

• mușchii maseteri - intervin în realizarea actului masticației ex. mușchiul maseter,

mușchiul temporal

2
 b. Mușchii gâtului
-în regiunea anterolaterală a gâtului se
află o serie de mușchi, așezați pe mai multe
planuri, care, dinspre suprafață spre
profunzime, sunt:

• mușchiul pielos al gâtului -

încrețește pielea gâtului

• mușchiul sternocleidomastoidian
Mușchii capului și gâtului

c. Mușchii trunchiului
Mușchii spatelui și ai cefei
-mușchiul trapez - superior și în plan superficial
-mușchii romboizi- profund (sub) față de mușchiul trapez
-mușchiul marele dorsal – inferior/mai jos de mușchiul trapez

66
 Mușchii spatelui și ai cefei

Mușchii anterolaterali ai toracelui

-anterior și superficial:
• marii pectorali
• micii pectorali – se află sub
marii pectorali
-anterior și mai profund de pectorali:
• mușchii subclaviculari
• dințații mari – situați lateral
-în spațiile intercostale:
• mușchii intercostali externi
• mușchii intercostali interni
Mușchii toracelui
-la baza cutiei toracice:
• diafragma- un mușchi lat, separă cavitatea toracică de cea abdominală, are o față
boltită spre torace și o față concavă spre abdomen

67
 Mușchii anterolaterali ai abdomenului
-sunt mușchi lați
• mușchii drepți abdominali – de o parte și de alta a liniei mediane/linia albă(linia
verticală care trece prin mijlocul abdomenului)
• mușchii piramidali - anterior de drepții abdominali
• mușchiul oblic extern
• mușchiul oblic intern lateral de drepții abdominali
• mușchiul transvers al abdomenului

Linia alba
Mușchii
(linia mediana)
abdomenului

68
 Cum învăț?

d. Mușchii membrelor
Mușchii membrului superior
-mușchii umărului
• mușchiul deltoid– sub piele, realizează abducția brațului (fig.56) – îndepărtarea lui
de corp de cu
ridicarea lui la
orizontală
-mușchii brațului
 anterior
• mușchiul biceps
brahial
sub
• mușchiul brahial
[Link]
brahial • mușchiul sub [Link] brahial

coracobrahial
 posterior
Mușchii anteriori ai brațului și antebrațului
• mușchiul triceps
-mușchii antebrațului
 anterior
• sunt flexori ai antebrațului și ai mâinii și
pronatori ai mâinii (realizează flexia și
pronația mâinii) fig.56
• sunt flexori ai degetelor (unii) (realizează
flexia degetelor)
 posterior și lateral
• suni extensori ai antebrațului, mâinii și
degetelor (realizează extensia) fig.56
Mușchii posteriori ai brațului
-mușchii mâinii – mâna are un aparat muscular complex și are și antebrațului

69
 Cum învăț?

mușchi numai pe fața sa palmară/volară (palma) și în spațiile interosoase

Mișcări la nivelul membrului superior

Mușchii membrului inferior

-mușchii bazinului

• mușchii fesieri - în jurul articulației șoldului

-mușchii coapsei
 loja anteromedială
• mușchiul croitor – în loja anterioară și este cel mai lung mușchi al corpului
• cvadricepsul femural – în loja anterioară și sub mușchiul croitor
• mușchiul adductor mare
• mușchiul adductor scurt în loja medială, prin contracție, apropie coapsele
• mușchiul adductor lung între ele – mișcarea de adducție
• mușchiul drept medial
 loja posterioară
• mușchiul biceps femural
• mușchiul semitendinos
• mușchiul semimembranos

70
 Mușchii coapsei –loja posterioară

Mușchii coapsei - loja anteromedială

-mușchii gambei
 loja anterolaterală
• mușchiul tibial anterior în loja anterioară
• mușchii extensori ai degetelor
• mușchiul peronier scurt în loja laterală
• mușchiul peronier lung
 loja posterioară
• mușchiul gastrocnemian superficial, împreună formează tricepsul sural
• mușchiul solear
• mușchiul tibial posterior profund, fac extensia labei piciorului și flexia
• mușchii flexori ai degetelor degetelor
-mușchii piciorului - așezați atât pe fața dorsală, cât și pe fața plantară

71
 Cum învăț?

Mușchii gambei

Mușchii superficiali ai lojei posterioare

Mușchii profunzi ai lojei posterioare

72
 Cum învăț?

Mișcări la nivelul membrului inferior

3. Structura celulei musculare striate/fibrei musculare striate

-mușchii scheletici sunt alcătuiți din țesut muscular striat

-țesutul muscular striat este alcătuit din celule musculare striate/ fibre musculare striate,
grupate în pachete numite fascicule
-fibra musculară striată are o formă alungită și cilindrică și poate atinge o lungime de până
la câțiva zeci de centimetrii
-membrana fibrei musculare se numește sarcolemă, citoplasma fibrei musculare se
numește sarcoplasmă
-o fibră musculară are:
• numeroși nuclei dispuși periferic
• numeroase mitocondrii
• reticulul endoplasmatic - formează saci care depozitează calciu
-fibra musculară conține organite specifice numite miofibrile

73
 Cum învăț?

-miofibrilele sunt alcătuite din :

• miofilamente subțiri de actină
• miofilamente groase de miozină
-miofilamentele de actină sunt dispuse printre cele de miozină și invers
-miofilamentele sunt dispuse la același nivel și paralel cu axul longitudinal al fibrei,
formând astfel :
• discuri clare - formate din miofilamente subțiri de actină
• discuri întunecate - formate din miofilamente groase de miozină
-discurile clare și întunecate alternează între ele dând aspectul striat al fibrei musculare
-discurile întunecate sunt străbătute de o bandă luminoasă banda H
-discurile clare sunt străbătute de membrană Z întunecată
-segmentul cuprins între două membrane Z se numește sarcomer
-sarcomerul este unitatea morfofuncțională a miofibrilei
-actina și miozina sunt proteine contractile

Structura fibrei musculare striate

74
 Cum învăț?

Structura sarcomerului

75
 Cum învăț?

4. Fiziologia mușchilor scheletici

-mușchii scheletici asigură tonusul, postura, echilibrul, mimica și mișcările voluntare
-sunt componenta efectorie (efectorul) a reflexelor somatice de tonus, postură, echilibru și redresare,
precum și a activității motorii voluntare, a expresiei stărilor afectiv emoționale și limbajului
-reprezintă aproximativ 40% din masa organismului

a. Proprietățiile mușchilor
Excitabilitatea
-se datorează proprietăților membranei celulare (permeabilitate selectivă, conductanța ionică, polarizare
electrică, pompe ionice)
-sarcolema (membrana) se poate depolariza și genera un potențial de acțiune
-mușchii răspund la un stimul printr-un potențial de acțiune propagat (de la locul unde acționează
stimulul, potențialul de acțiune se extinde la toată fibra musculară), urmat de contracția caracteristică
-între manifestarea electrică (potențialul de acțiune) de la nivelul membranei fibrei musculare și
fenomenele mecanice (scurtarea sarcomerului ducând la contracție) de la nivelul sarcomerului, se produce un
lanț de reacții fizico-chimice, numit cuplaj excitatie-contracție (o succesiune de etape care au loc între
depolarizarea sarcolemei și contracția mușchiului)
-deci excitabilitatea este proprietatea membranei de a genera un potențial de acțiune care va duce
la declanșarea contracției fibrei musculare

Contractilitatea
-este proprietatea specifică mușchiului
-reprezintă capacitatea de a dezvolta tensiune între capetele sale sau de a se scurta
-baza anatomică (structura/elementul/componentul din mușchi în care se realizează contracția) a
contractilității este sarcomerul

-baza moleculară (moleculele care paricipă și fac contracția să fie posibilă) o constituie proteinele contractile
actina și miozina
- vezi punctul [Link]ția mușchiului

76
 Cum învăț?

Extensibilitatea
-este proprietatea mușchiului de a se alungi pasiv sub acțiunea unei forțe exterioare (dacă tragem de
ambele capete ale mușchiului, el se alungește, alungirea aceasta este pasivă deoarece mușchiul nu consumă
energie fiindcă cel care trage de capete este cel care realizează acțiunea și nu mușchiul propriu-zis, mușchiul
doar “se lasă alungit”)
-substratul anatomic (cine dă proprietatea de extensibilitate) al extensibilității î1 reprezintă
fibrele conjunctive și elastice din mușchi

Elasticitatea
-este proprietatea specifică mușchilor de a se deforma sub acțiunea unei forțe și de a reveni pasiv la
forma de repaus atunci când forța a încetat să acționeze (dacă tragem de mușchi si apoi îi dăm drumul el revine
la forma inițială în mod pasiv, adică fără să consume energie)
-baza anatomică (cine dă proprietatea de elasticitate) a acestei proprietăți o reprezintă
fibrele elastice din structura perimisiumului

Tonusul muscular
-este o stare de tensiune permanentă, caracteristică mușchilor care au inervație motorie somatică și
senzitivă intacte (mușchii care au nervii intacți)
-după denervare (dacă se taie/scot/lezează nervii din mușchi), tonusul mușchilor
scheletici dispare
-tonusul muscular este de natură reflexă/un reflex

77
 Cum învăț?

b. Contracția mușchiului
-mușchiul se contractă ca răspuns la acțiunea unui impuls nervos când acesta ajunge la
nivelul plăcii motorii (sinapsa dintre neuroni și mușchi)
-impulsul nervos ajuns în butonii terminali ai axonului, determină fuzionarea veziculelor
pline cu mediator chimic cu membrana presinaptică a butonului terminal, eliberându-se astfel
mediatorul chimic - acetilcolina în fanta sinaptică ; acetilcolina se leagă de receptorii de pe
sarcolemă (membrana celulară a fibrei musculare striate), astfel se inițiază depolarizarea
sarcolemei cu producerea potențialului de acțiune
-potențialul de acțiune este scurt și se termină înainte ca mușchiul să se contracte
• potențialul de acțiune se propagă în interiorul fibrei musculare prin
niște canale și ajunge la reticulul endoplasmatic
etape din cuplajul
excitație-contracție • din sacii reticulului endoplasmatic se eliberează calciu în celulă
• calciul din celulă ajunge la miofilamentele din sarcomer unde se leagă
de anumite proteine
-astfel se inițiază contracția
-miofilamentele de actină glisează/ alunecă printre cele de miozină, astfel
membranele Z se apropie între ele iar sarcomerul se scurtează (miofilamentele de actină
se deplasează către interiorul sacomerului, catre banda H)
-scurtarea sarcomerului duce la scurtarea fibrei musculare, care duce la scurtarea
mușchiului, acest lucru înseamnă contracția mușchiului

SCURTAREA SARCOMERULUI = CONTRACȚIA MUSCULARĂ

78
 Cum învăț?

Scurtarea
sarcomerului –
contracția mușchiului

direcția de
direcția de glisare glisare

c. Contracții ale fibrei musculare striate

Izometrice

-lungimea mușchiului rămâne neschimbată, dar tensiunea crește foarte mult

-în timpul acestui tip de contracție, mușchiul nu prestează lucru mecanic extern (mișcare);
toată energia chimica se pierde sub formă de căldură plus lucru mecanic intern

-ex. de contracție izometrică este susținerea posturii corpului sau când apucăm o greutate
și nu reușim să o ridicăm

79
 Cum învăț?

Izotonice Lucrul mecanic este efectuat de o forţă care acţionează asupra unui
-lungimea mușchiului obiect și îl deplasează. Forța continuă să acționeze pe toată durata
variază iar tensiunea rămâne deplasării. ex. când muți un dulap, tu ești forța care deplasează dulapul

constantă 2m mai încolo, tu continui să împingi dulapul până când el se

deplasează 2m.
-mușchii realizează lucru
ÎN ORGANISM
mecanic (mișcare)
Lucrul mecanic muscular se datoreză contracției musculare.
-aceste contracții sunt
Lucrul mecanic este un mijloc de transfer de energie de la un corp la
caracteristice majorității altul .
mușchilor scheletci Daca fluxul de energie este directionat de la muschi spre un anumit
-ex. ridici diferite obiecte segment al corpului, spunem că mușchiul poate efectua lucru mecanic
asupra segmentului
Lucrul mecanic intern este lucrul mecanic efectuat asupra
segmentelor corpului. ex. ridicarea propriei greutăți

Lucrul mecanic extern este lucrul mecanic efectuat asupra obiectelor

externe. ex. ridicarea greutăților, împingerea obiectelor

Contracție izometrică și
contracție izotonică
80
 Cum învăț?

Auxotonică
-variază și lungimea și tensiunea mușchiului
-în timpul unei activități obișnuite, fiecare mușchi trece prin faze izometrice, izotonice și
auxotonice

d. Manifestările contracției musculare

Manifestările electrice
-sunt reprezentate de potențialul de acțiune al fibrei musculare
-stimularea fibrelor musculare pe cale naturală (de la placa motorie/sinapsa dintre neuron
și mușchi) sau artificială (cu curent electric) provoacă apariția unui potențial de acțiune
propagat/transmis în lungul fibrei cu o viteză de 30 m/s
-potențialele de acțiune ale unei unități motorii (ansamblul format dintr-un axon și fibrele
musculare pe care le inervează) se sumează, dând potențiale de placă motorie
-activitatea electrică a întregului mușchi sau a unităților motorii componente poate fi
înregistrată, obținându-se electromiograma

Manifestările chimice
-sunt inițiate prin mecanismul de cuplare excitație-contracție
-sunt reprezentate de succesiunea de etape cu reacțiile chimice care au loc între potențialul
de acțiune (manifestarea electrică) și scurtarea sarcomerului cu contracția mușchiului
(manifestarea mecanică) -vezi punctul b. Contracția mușchiului – acestea sunt etape din cuplajul
excitație-contracție
-procesele chimice din mușchi asigură energia necesară proceselor mecanice
-în primele 45-90 de secunde ale unui efort fizic moderat sau intens, metabolismul
muscular este anaerob (se realizează în absența oxigenului/ fără consum de oxigen), acesta este
timpul necesar aparatului cardiovascular să regleze aportul de oxigen prin dilatarea vaselor de

81
 Cum învăț?

sânge din mușchi (vasodilatație) cu creșterea cantității de sânge cu oxigen care ajunge în mușchi
-după primele 2 minute de efort, necesitățile energetice (metabolismul) sunt satisfăcute în
cea mai mare parte aerob (în prezența oxigenului/ cu consum de oxigen) fiindcă vasele de
sânge sunt dilatate și mai mult sănge cu oxigen ajunge la mușchi

Manifestările mecanice
-sunt reprezentate de scurtarea sarcomerului urmată de contracția mușchiului
-se studiază cu ajutorul miografului
-aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determină o contracție musculară unică,
numită secusă musculară, (fig.67) care are următoarele componente:
• faza de latență: - durează din momentul aplicării excitantului și până la apariția
contracției; în timpul acestei faze, are loc manifestarea electrică a contracției care
inițiază recțiile din cuplajul excitație-contracție;durata fazei de latență depinde de
tipul de mușchi, la mușchiul striat este de cca 0.01 s
• faza de contracție - în medie 0,04 s
• faza de relaxare - durează 0,05
-durata totală a secusei este de 0,1 s
-amplitudinea ei variază proporțional cu intensitatea stimulului aplicat, până la o valoare
maximă, deoarece un stimul care crește în intensitate (devine mai puternic), va stimula mai
multe fibre
-dacă în loc de stimulare unică, se folosesc stimuli repetitivi, la intervale mici și regulate,
curba rezultată nu mai este o secusă, ci o sumație de secuse numit tetanos (fig.67) (contracție
tetanică), tetanosul poate fi:
• incomplet – apare la stimularea repetitivă cu frecvență joasă de 10-20 stimuli/
secundă; pe grafic apare un platou dințat(o linie cu mai multe curbe) reprezentând
sumarea incompletă a secuselor (mușchiul are o tendință de relaxare dar nu reușește
pentru că următorul stimul deja acționează și determină o nouă contracție)

82
 Cum învăț?

• complet - apare la stimularea repetitivă cu frecvență mult mai mare 50-100

stimuli/secundă; pe grafic prezintă un platou regulat , exprimând sumația totală a
secuselor (mușchiul nu mai reușește să se relaxeze deloc pentru că stimulii sunt prea
frecvenți dar la un moment dat, în ciuda prezenței stimulului, apare oboseala
musculară )

Secusă și
tetanos

-toate contracțiile voluntare ale mușchilor din organism sunt tetanosuri și nu secuse,
deoarece comanda voluntară se transmite la mușchi prin impulsuri cu frecvență mare
-există însă în organism și situații în care contracția este o secusă:
• frisonul
• sistola cardiacă (bătaia inimii)
• contracția obținută în urma reflexului miotatic (reflexul miotatic)

83
 Cum învăț?

Manifestările termice
-sunt reprezentate de producția de căldură în mușchi
-se datorează fenomenelor biochimice (reacții chimice) din fibra musculară
-randamentul contracției masei musculare este de 30%, ceea ce înseamnă că 70% din
energia chimică se transformă în energie calorică/ căldură
-randament = cât la sută din reactanți sunt transformați în produși de reacție în urma unei
reacții chimice (cât la sută din substanțele care participă la recție sunt transformate în alte
substanțe în urma unei reacții chimice), deci în urma reacțiilor chimice din mușchi, numai 30%
din reactanți sunt transformați în produși de reacție/ alte substanțe, restul de 70% reprezintă
pierderi, pierderile se fac sub formă de căldură

84